Page 42 - 1961-12

<Ţr ~p-ăf. 2
Dezvoltarea sectorului
zootehnic - o sarcină
principală
(Ormâr? 'iîfi pag. l-a) .'JS*
acorde un ajutor tehnic concret, ei mai
pierd încă mult timp în birou pentru a
întocmi dilerite situaţii. Ei trebuie' sâ
înţeleagă că sarcina lor este de a fi în
permanenţă în mijlocul colectiviştilor
pentru a-i învăţa practic cum să orga­
nizeze munca şi ce măsuri trebuie să ia
pentru a spori producţia la hectar şi
rentabilitatea animalelor.
Aşa stind lucrurile se pune între­
barea cum s-a preocupat Comitetul e-
xecutiv al Sfatului popular din Sinn-
ria de sectorul zootehnic din gospodă­
riile agricole colective?
E drept că pe la mijlocul acestui
an s-au repartizat membrii comitetului
executiv pe gospodării colective. Aceş­
tia au îndrumat însă G.A.G, de care au
răspuns în mod unilateral. S-a insistat
numai şi numai asupra campaniilor a-
gricole. E adevărat că şi aceasta este
o sarcină importantă de care depinde
asigurarea unor recolte îmbelşugate
dar tot atît de importantă este şi sar­
cina dezvoltării sectorului zootehnic,
creşterea producţiei de carne şi lapte.
Comitetul executiv a scăpat însă din
atenţia sa acest lucru.
De la începutul anului şi pînă în
prezent Comitetul executiv nu şi-a gă­
sit timp să analizeze modul în care şe
îndeplinesc sarcinile G.A.0. în zooteh­
nie. in acelaşi timp însă în fiecare lună
s-au analizat problemele de gospodă­
rire a oraşului şi activitatea I.G.O.
Chiar şi atunci cînd G.A.6. Sirneria
Veche a prezentat un raport în şedinţa
comitetului executiv din 16 iulie a.c., pro­ nic. Aceasta cu atît mai mult cu cit
blemele zootehniei au fost doar enun­
ţate. In ce priveşte decizia, aceasta pe
lingă că are prevederi la general, tre­
ce sub tăcere faptul că G.A.0. Sirneria
Veche nu realizase la data respectivă
§i!!
5-' !!Ä ;
...Era prin 1949—1950. In sat,
la Gîrbova, cîţiva tovarăşi tri­
mişi de partid au venit să dis­
cute cu oamenii despre colec­
tivă. Greu. Oamenii nu înţele­
geau încă ce înseamnă colectivă,
ce înseamnă să munceşti în co­
mun. S-au găsit însă cîţiva oa­
meni mai înaintaţi. Ei au înţe­
les primii ce este colectiva.
Aceştia erau cei cîţiva comu­
nişti existenţi pe vremea aceia
in sat.
Cu ţăranii cei mai hotăriţi —
63 de familii — gospodăria a.
luat fiinţă.
După inaugurare...
După inaugurare haturile au
fost desfiinţate. Păminturile au
fost unite. Oamenii nu erau
încă obişnuiţi să lucreze In co­
mun, să ţină evidenţa lucrului
efectuat. Unii veneau la lucru
pe ogoare cu noaptea-n cap, al­
ţii cînd soarele era sus. Asupra
calităţii şi cantităţii mun­
cii nu se ţinea pe atunci
aproape nici o evidenţă. In
gospodărie era un singur bri­
gadier. Toată ziua alerga cit îl
ţinea sufletul. Te găsea la lucru,
te ponta cu o zi muncă, indi­
ferent de cantitatea şi calita­
tea muncii depusă in acea zi.
De aceea, pe unele tarlale, pă-
mintul a rămas pe porţiuni des­
fid de mari nelucrat. Greutăţi
şi mai mari erau cu întreţine­
rea animalelor. Gospodăria avea
cîţiva boi, cîţiva cai şi cîteva
vaci. Le-au adus colectiviştii, W
prima iarnă, după inaugurare,
gospodăria a rămas fără nutreţ.
Unii colectivişti înţelegeau
greşit ce-i bunul obştesc. Avea
cile unul nevoie de o căruţă,
de un plug, de o grapă, de o
sapă, nu mai întreba pe ni­
meni, lua de la gospodărie şi...
— Ce, nu sînt ale noastre
bunurile colectivei ? Cine să le
sarcina de cumpărare de vaci din cre­
dite şi că producţia'de lapte era scă­
zută. Lucrurile s-ău repetat identic şi
în şedinţa de cdmltet executiv din 15
septembrie. In aceasta s-a analizat mer­
sul campaniilor. Despré sectorul zooteh­
nic însă, nu s-a spus aproape nimic,
deşi situaţia existentă cerea acest lu­
cru.
Poate fi considerată oare justă orien­
tarea comitetului executiv al Sfatului
popular Sirneria atunci cînd analizează
de două ori (în şedinţă de comitet
executiv şi sesiune) G.A.G. Sirneria
Veche care are cele mai bune rezul­
tate — în timp ce G.A.G. Uroi, Gărpi-
niş şi celelalte care au obţinut rezul­
tate mult mai slabe sînt neglijate ?
Este de datoria comitetului executiv
să-şi îndrepte atenţia în primul rînd
spre gospodăriile colective care au re­
zultate mai slabe şi care trebuie să fie
îndrumate şi sprijinite mai concret, mai
bine.
Necorespunzător s-a ocupat comite­
tul executiv şi de terminarea unor con­
strucţii din G.A.G. Astfel, G.A.G. Bisca-
ria avea planificat ca Ia I noiembrie
să termine grajdul cu o capacitate de
100 capete. Nici acum acesta nu este
gata. Ga urmare, animalele sînt răspîn-
dite în sat în mai multe grajduri. Şi
aceasta este de fapt o cauză a produc­
ţiei scăzute de lapte.
Gospodăriile agricole colective din
raza oraşului Sirneria au largi posibili­
tăţi de dezvoltare a sectorului zooteh­
sînt condiţii şi există o tradiţie în creş­
terea animalelor. Dar pentru a se ri­
dica la nivelul sarcinilor, comitetul e-
xecutiv are datoria să-şi îmbunătăţeas­
că activitatea, să desfăşoare o muncă
eficace, concretă, care şă aibă rezultate
imediate. r jaii® ¦
IN DECURSUL A N ILO R
folosească dacă nu noi, colec­
tiviştii ?
Desigur, aceasta era o înţele­
gere greşită.
Pentru a-i face pe oameni să
lucreze in mod colectiv şi a în­
ţelege ce este bunul obştesc,
cum trebuie păstrat, cum tre­
buie să muncească pentru întă­
rirea şi consolidarea gospodă­
riei colective, a fost necesar să
se lucreze cu răbdare, să se ara­
te pe îndelete fiecărui colecti­
vist şi ce-i bine şi ce-i rău.
Ajutaţi, încetul cu Incetid,
colectiviştii din Gîrbova s-au
deprins cu lucnil în colectivă.
N-a fost deloc uşor. Comuniştii
au fost în primele rînduri, în
fiecare sector de muncă.
Intr-o vreme, ne povesteşte
tov. Ilie Nedelea, secretarul or­
ganizaţiei de partid, se risi­
peau multe zile-muncă. Pentru
unele lucrări, erau fixate nor­
me cu totul necorespunzătoare.
Comuniştii au analizat acest lu­
cru şi au ajuns la concluzia că
trebuie revizuite normele, lucru
care s-a şi făcut.
In gospodărie au mai fost Şi
alte greutăţi. Intr-o zi calec-
tivistul Dumitru Dragomir, a
trimis la cimp pentru insămin-
ţat, seminţe netratate. Comu-
nistul Gheorghe Crăciun a ob­
servat acest lucru şi a oprit a
se mai însăminţa. Colectivistul
Thiess Simion obişnuia uneori
să facă lucrul doar pe jumătate.
La prăşitul porumbului un cuib
îl prăşea, altul nu. S-n obser­
vat acest lucru. El a fost pus să
refacă lucrările. De asemenea,
în aceeaşi zi, cînd am consta­
tat că el face lucru de mîntu-
ială, ne-a povestit tov. Nede­
lea, am şi discutat felul lui de
a muncii, i-am explicat că pro-
DRUM UB SOCIALISM ULUI Nr. 2167
J T.r.T^jVt^MQKtf.TgtrtigU
La Casa raională de cultură din Haţeg „CIND PR1MAVARA E FIERBINTE“
SEARÁ DE CALCUL
De curînd,vla Casa ra ­ lectivă din Haţeg şi mă­ un venit de peste 400.000
ională. de cultură din Ha­ surile care trebuie luate lei. lin mm
ţeg s-a organizat o seară pentru dezvoltarea secto­
de calcul pentru colecti­ rului zootehnic. Expune­ Totodată, colectiviştilor
vişti, pe tema rentabili­ rea şi calculele făcute li s-a demonstrat felul
tăţii creşterii animalelor s-au referit în special la cum trebuie să îngrijeas­
In G/A.C. însemnătatea creşterii nu­ că şi să hrănească anima­
mărului de animale şl a lele pentru sporirea pro­
Pregătindu-se din timp, producţiei de lapte şi ducţiei de lapte pe cap
tov. Cîmpeanu Maria, in­ de vacă furajată.
giner agronom al G.A.C. carne în următorii ani. Seara de calcul a fost
din Haţeg, a venit în faţa De la un venit de 144.100 urmată de prezentarea
colectiviştilor cu o expu­ lei cit a obţinut gospo­ unui diaîilm privind creş­
nere documentată, în dăria în anul 1961 din terea animalelor şi asi­
care a arătat situaţia creşterea vitelor, prin gurarea bazei furajere
existentă a creşterii ani­ mărirea şeptelulul se va într-o gospodărie agricolă
malelor în gospodăria co­ ajunge în anul 1965 la
colectivă.
R oad ele străd an iei
Cetăţenii din comuna materialele necesare, ce­ puse, lucrarea a fost ter­ vw vw vw vw O scenă din film.
Almaşul Mic, raionul tăţenii au început lucră­ minată intr-un timp
Orăştîe, au trăit dumini­ rile proprlu-zise. Atenţia scurt. Acum cetăţenii din A /'/V W 'A A A A /'/\
că momente de mare tuturor era îndreptată Almaş au la dispoziţie un
bucurie: In această zi a spre realizarea Intr-un local modern, unde îşi Noua creaţie a cinema­ Muncitorii comunişti darmii să-l aresteze pe
fost inaugurat noul local timp cit mai scurt a nou­ vor desfăşura activitatea
al sfatului popular, că­ lui obiectiv. Cetăţeni ca lucrătorii sfatului popu­ tografiei romîneşti „Cînd mobilizează ţărănimea. Grigore.
minului cultural şi şcolii Ioan Crişan, Antonie Bu­ lar comunal, formaţiile
elementare de 4 ani. nea, Ioan Bunea al lui cultural-artistice, precum primăvara e fierbinte“, Cuvintele lor încuraja­ Ţăranii nu mai rabdă
Nicolae, Toma Bunea, Sa­ şl elevii din comună.
...‘Hotărîrea a fost luată bin Bunea şi mulţi alţii,
In adunarea populară au muncit cu entuziasm. Cu ocazia inaugurării,
pentru votarea contribu­ Valoarea muncii patrio­ formaţiile artistice de
ţiei voluntare. Apoi, în tice desfăşurată se ridică amatori din localitate,
anul trecut au început la peste 55,000 lei, r în ale casei raionale de cul­
lucrările de construcţie. plus, cetăţenii din Almaş
Mai întti s-a format un au contribuit cu suma tură din Orăştle şl mine­
comitet de cetăţeni in de peste 72.000 lei la rea­ surprinde un moment al toare, întărite de exem­ insă o astfel de sama­
fruntea căruia a fost ales lizarea acestui obiectiv. rilor din Haneş au pre­
tov. Joachim Bunea. Du­ Datorită strădaniilor de­ transformărilor revoluţio­ ple din ziarul „Scinteia“, volnicie. împreună cu
zentat în faţa numeroşi­
pă ce au fost procurate nare ce au avut loc in încălzesc inimile. Dar muncitorul Bujor, ei se
lor spectatori un bogat
ţara noastră după 23 Au­ teama şi îndoiala întipă­ duc la jandarmerie şi-l
program artistic.
gust 1944. rite de bicele stăpînilor, eliberează pe Grigore.
...Primăvara anului de lanţurile puşcăriilor, de ...lată-l şi pe Tică,
1945. Ostaşii Grlgore şl gloanţele jandarmilor, nu prietenul lui Grigore,
Tică se întorc de pe front se dezleagă chiar aşa u- care nu mai are somn. A
Intr-o învoire de două şor, mai seamănă spaimă. fost la conac şi boierul
zile, In satul natal Ho­ Şi Ana s-a temut de i-a spus că şi el şi ta­
tarele. Onofrei. A trăit cu el in tăl-său au încă de plă­
Tică e nerăbdător să-şl silă. Acum Onofrei i se tit. Scrie in catastif. Tică
vadă mama, iar Grigore arată şi mai hidos ăeclt nu vrea să rămină da­
Se extinde reţeaua aşteaptă cu încordare in- il ştiuse; a minţit-o, a tor, vrea să plătească
de apă potabilă tllnirea cu Ana, fata pe înşelat-o. !L-a dat mort pentru suferinţele tatălui
In oraşul Alba Iulia se desfăşoară intens lucrările de care o iubeşte pătimaş. pe Grigore, ca să-i frin- său răposat, pentru stră­
extindere a apei potabile pînă la staţia <8,F.R. Această
o lume întreagă se gă ei inima. Şi iată, Gri­ moşii lui măcinaţi de
acţiune, la care au contribuit cel mai mult colectivul morii
„Nicolae Bălcescu“ şi cel al secţiei L 11 din Alba Iulia, prăbuşeşte In sufletul lui gore trăieşte: chiar, dacă foame. Minat de acest
este deosebit de importantă, deoarece pînă acum apa pen­ Grigore, atunci cînd află n-o mai vrea pe ea, cel gînd, In zori, cu plugul
tru alimentarea locomotivelor se aducea în cisterne din alte că Ana s-a măritat cu mai de seamă lucru este împodobit cu steagul ro­
staţii, iar apa potabilă pentru consumul muncitorilor se
aducea din centrul oraşului. Există condiţii ca pînă la 25 Onofrei. Cum a putut s-o că el trăieşte. Insă el, şu, Tică intră in pămin­
decembrie la staţia S.F.R. să fie introdusă apa potabilă.
facă ? f Grigore, de ce n-a scris tul moşierului. Onofrei
D. ATANASIU
Ţăranii flăminzl şt ătita vreme?. prinde de veste şi-l ră­
corespondent
rupţi, care de veacuri Dar Grigore a scris. pune cu gloanţe.
C©niimiă şiru l
su c c e se lo r trăiesc la Hotarele In a-, ¦T.oate scrisorile au fost Calul lui Tică se în­
încă din a doua jumătate a lunii decembrie ceeaşi mizerie, sînt cu­ oprite insă in sertarul lui toarce în sat, trăglnd
colectivul de muncă al secţiei poligrafie din
cadrul întreprinderii de industrie locală „6 prinşi de neliniştea şi Onofrei. plugul după el. Ca la un
August“ din Petroşani şi-a îndeplinit sarcinile
de plan anuale. bucuria unor veşti aproa­ rAna il părăseşte pe semnal, învingind teama,
Continuînd şirul succeselor, colectivul secţiei pe de necrezut': se dă Onofrei, intorclndu-se în ţăranii din Hotarele în­
a obţinut noi realizări în muncă. Astfel, cu pri­
lejul consfătuirii de producţie ţinută zilele tre ­ p ă m în t! O spun ostaşii casa părintească. tregesc visul celui răpus;
cute, s-a arătat că pînă Ia sfîrşitul lunii noiem­
brie planul anual la producţia globală a fost veniţi de pe front, o spun Primarul mai are pu­ în frunte cu muncitorii
depăşit cu 29 la sută, iar Ia preţul de cost s-au
realizat economii de 59.000 lei. muncitorii comunişti ve­ terea în mină. Caută să comunişti bagă toţi plu­
Printre fruntaşii secţiei sînt comuniştii Iuliu niţi de la oraş. se răzbune, punlnd jan- gul in pămintul boierilor.
Orsz, Romulus Sîrbu şi Ioan Fleţan,
N LIBRARI AAAAA/ '
C. IOAN
D IN POŞTA
corespondent
L iteratură politică E. PREDA — Dosarul R E D A C Ţ IE I
E. GEORGESGU - Bun- Berlin — Vest 60 pag.
— 0,85 lei t, ^ n r ’r'r» *r~' i—*i—>f*
deswehrul vest-german- Ed. politică a La cooperativa „Mureşul" din 3
urmaşul Wermachtului
hillerist 52 pag. — 1 Geografie Alba Iulia s-au prelucrat de cu­
leu
1. G. ŞAUŞKIN — Intro­ rînd cifrele de plan pe anul 1962.
Ed. militară
ducere în geografia e- Cooperatorii au aprobat creşterea
I. V. LADA — Ge ar adu­
ce omenirii dezarmarea. conomică. Traducere din planului de producţie cu 14,8 fală
limba rusă 464 pag. —
Traducere din limba ru­ 16,80 lei de anul acesta şi şi-au luat anga ja­
să 144 pag. — 2,10 lei Ed. ştiinţifică mente concrete pentru îndeplinirea
Ed. politică Economic lui. Gu ocazia acestor discuţii, s-a
propus deschiderea de noi unităţi.
AL. GHEORGHIU şî al­ (MARIA BOLDUJRA — Alba lu-
ţii — Analiza activită­ lia).
ţii economice a între­
condusă de comunistul Ioan prinderilor industriale • Brigada ID.T.M. de muncă pa­
Munteanu. Şi despre Ioan Mar­ 400 pag. — 11,50 lei
tin se vorbesc cuvinte de laudă. triotică din satul Lăpugiu de bus,
‘El este unul dintre îngrijitorii Ed. ştiinţifică
de animale fruntaşi. Şi ca ei, formată din 22 tineri, a prestat
fruntaşi în îndeplinirea sarci­ Drept -
cedind aşa ne furăm singuri că­ saivan, cîteva magazii, o mater­ nilor, sînt încă mulţi colecti­ sute de ore muncă patriotică la
ciula. Obţinină o recoltă mai nitate pentru scroafe etc. vişti şi colectiviste. * -k * — Legislaţia u-
mică şi veniturile noastre vor, zuală a muncii. Lucrare înfrumuseţarea comunei. 11 tineri
fi mai mici, fapt care este în Kod alunei munci entuziaste Gospodăria din Gîrbova mai întocmită de L. Millsr.
detrimentul gospodăriei şi al are însă multe lucruri de făcut. Ediţia a Il-a 688 pag. — din această brigadă, care au pres­
nostru. Cite lucruri, cîte fapte grăi­ In sat mai sint unii oameni ca 21 lei
toare. Toate acestea sînt reali­ Ioan Făţan, Andrei Hamlescher, Ed. ştiinţifică tat peste 100 ore muncă patriotică ^
Mult a muncit organizaţia de zări, sînt rodul bogat al muncii
bază pentru a convinge pe co­ colectiviştilor, îndrumaţi şi Elisabeta Opriş şi alţii, care Pedagogie fiecare, au primit insigna de bri- ")
lectivişti cit este de folositor ajutaţi de comunişti. Pe comu­ prestează puţine zile-muncă.
să ingraşi pămintul, mai ales nişti îi găseşti peste tot. Orga­ Acesta nu este un lucru bun. V. E. GMURMAN - Dis­ gadier al muncii patriotice. Prin­ 3
cu îngrăşăminte chimice. Orga­ nizaţia de partid din gospodă­ Organizaţia de partid şi consi­ ciplina în şcoală 224 tre cei care au primit insigna se 3
nizaţia de partid a propus la rie a crescut şi s-a întărit. In liul de conducere al colectivei pag. — 9,80 Iei (carto­ numără I. Seleştean, Toma Urs şi
rîndurile ei activează 39 mem­ ar trebui să analizeze situaţia nat) Roman Muntean. (VICTOR HA- 3
PAGINI bri şi candidaţi de partid. S-au acestor colectivişti, să cunoască Ed. de stat didactică NEŞ — comuna Lăpugiu).
constituit grupe de partid pe şi pedagogică 3
DE M O N O G R A F I E brigăzi. Organizaţia are in jurul cauzele neparticipării lor la
său un larg activ fără de partid, muncă şi să ia măsuri corespun­ n3
început să se organizeze un lot format din peste 50 de colecti­ zătoare.
experimental, unde să se folo­ vişti. J-
sească asemenea îngrăşăminte. *
In centrul atenţiei comuniş­ • De curînd, cetăţenii din co­ 3
Cînd s-a cules rodul de pe tilor stă în primul rînd ridi­ In comparaţie cu ciţiva ani
acest lot, s-a constatat că re­ carea conştiinţei socialiste a în urmă, munca colectiviştilor muna Miercurea au terminat pa- 3
colta a fost de cîteva ori mai oamenilor. In acest scop ei des­ din gospodăria colectivă din varea străzii Avram lancu pe o 3
mare decit aceea de pe loturi făşoară o intensă muncă politi­ Gîrbova, este desigur mult mai lungime de 300 m. S-au evidenţiat
obişnuite. că şi cultural-educativă. Orga­ rodnică. Utilajele şi maşinile în mod deosebit cetăţenii Aurelia 3
nizaţia de partid a analizat in gospodăriei, vitele de muncă, se
La început, nici ferma de ani­ repetate rînduri felul în care se folosesc mai bine, pămintul se 3
male n-a fost aşa cum este as­ desfăşoară această activitate. lucrează în condiţii noi, colec­
tăzi. Comuniştii au analizat in Mulţi dintre membrii şi candi­ tiviştii dezvoltă continuu avu­ 3
reptate rînduri posibilităţile daţii de partid, ţinîndu-se sea­ tul obştesc. Rezultatele obţinute
creşterii şeptelului şi au reco­ ma de talentele personale, au de colectivişti au convins încă Mihu, Maria Fulea şi alţii. (D. 3
mandat măsuri de care consi­ fost repartizaţi să activeze în 350 de familii de ţărani munci­
liul de conducere şi ceilalţi co­ brigada artistică de agitaţie, in tori să intre în gospodăria co­ SOITIŞ — comuna Miercurea). 3
lectivişti au ţinut seama. Şi lu­ formaţia de cor, in colectivul lectivă. Dar cerinţa de a ridica
crurile au început să meargă de agitatori etc. neîncetat nivelul agriculturii „IN RODA] L6
din ce în ce mai bine. Numai noastre impune ca organizaţia
in ultimii doi ani, gospodăria Colectivul de redacţie al ga­ de partid, toţi comuniştii şi cei­ In numărul 1124 al ziarului zind de funcţia de director al
a cumpărat aproape 100 de vaci zetei de perete îndrumat îndea­ lalţi colectivişti din Gîrbova să nostru s-a publicat foiletonul spitalului pe care o deţine,
cu lapte. Mult a fost sporită şt proape de organizaţia de partid depună şi mai multă strădanie „In rodaj“, in care se com­ dr. Popovici a lipsit insă bol- (
turma de oi, crescătoria de are o rodnică preocupare pentru pentru a spori fertilitatea solu­
porci etc. La îngrijirea anima­ popularizarea experienţei pozitive lui şi a randamentului la hec­ bateau unele atitudini de ne­ navii de asistenţă medjcaiă, d
lelor lucrează acum oameni de şi a rezultatelor obţinute în mun­ tar, folosind în această direcţie glijare a îndatoririlor profe­ împreună cu soţia sa, timpn ?
nădejde. Pentru adăpostirca ani­ că. Faptele bune ale unor co­ toate resursele şi forţele de
malelor s-au construit grajduri. lectivişti sînt evidenţiate, iar muncă. Ei vor trebui de aseme­ sionale şi încălcare a disci­ de zece zile, folosind in mod >
Alături de grajdurile terminate lipsurile criţicate. De curînd, la nea să sporească necontenit
în anii 1958—1960, în acest an, panoul fruntaşilor a apărut plinei în mun------ .......—. -........ .. nepermis auto- /
s-a executat unul nou cu o ca­ producţia animalieră, să con­
pacitate de 80 capete vite mari. vestea că in campania de toam­ struiască noi adăposturi pentru că de dr. Co- - salvarea aflată ^
animale, să întărească neîncetat
S-au ridicat de asemenea un nă, fruntaşă in executarea lu­ riolan şi Anto. PE URMELE în rodaj. In a. ?
gospodăria colectivă.
crărilor de cimp este brigada nia Popovici, materialelor publicate cest timp, bol- )
GH. CĂLINF.SCU care au abuzat navii spitalului
de funcţiile ce au trebuit să
le deţin, folosind timp de 6 fie consultaţi de dr. Radu
zile în scopuri personale au- Ioan, aglomerat şi aşa de pro
tosalvarea spitalului unificat blemele circumscripţiei sani­
din Pui, lipsind din serviciu. tare din Pui. Pentru aceste a-
baterl, dr. Popovici Coriolan
In răspunsul trimis redac­ şi Fopovici Antonia li s a re­
ţinut din salariu zilele cit au
ţiei privitor la cele dezvăluite
in foileton, Comitetul execu­
tiv al Sfatului popular raio­ lipsit din spital. Dr. Popovici
nal Haţeg ne arată că cele re­ Coriolan, în calitate de direc­
latate sînt juste. Dr. Popovici tor al spitalului, a fost sanc­
Corio*lan şi Popovici Antonia ţionat cu mustrare scrisă pen. ^
au fost învoiţi să plece din tru încălcare de disciplină in >
localitate 4 zile de către me­ muncă şi i s-a imputat valoa- ^
dicul şef al raionului Haţeg, rea benzinei consumată de
autosalvare, în timp cit a fo-
pentru a rezolva unele pro­ losit-o în scopuri personale.
bleme la Cluj şi Braşov. Abu-