Page 43 - 1961-12

Nr 2167 MumüD m m ix m v m pag. »

Activitatea brigăzilor de N O T A\

tineret putea f i mai huna Colectivul de re­ Lipseşte spiritul gospodăresc
dacţie al gazetei
/W W V W V V

— La depoul C.F.R. Simeria organizaţiei de bază a alcătuit de perete „Tricote- L-am întrebat într-una din ,,depozitaţi“ cea. 10 saci. cu
avem 7 brigăzi de tineret pe lo­ cîteva echipe de tineret forma­ rul" de la fabrica zilele trecute pe tov. ing. humă pe care a plouat.
comotive. Frin reducerea con­ te din cei mai destoinici ute- „Sebeşul" este ac­ Zimerman, şeful şantierului Aproape la tot pasul pe şan­
sumurilor specifice de combusti­ mişti. Hărnicia şi conştiinciozi­ tiv şi operativ. Ar­ . de construcţii din cvartalul tier găseşti grămezi c]e nisip
bil şi lubrefianţi, ele au reali­ tatea cu care au muncit, au fă­ ticolele reflectă în­ } „23 August'1 din Deva al şi balast care a început să se
zat in cursul acestui an o eco­ cut ca reparaţiile să fie execu­ totdeauna aspecte T.R.C.H., cum stă cu consu­ îngroape în noroi. De aseme­
nomie de 341.000 lei; în plus au tate cu cîteva zile înainte de concrete din mun­ murile specifice, Mi-a răs- nea, şantierul este împinzit
remorcat sute de trenuri cu su­ termen şi de cea mai bună ca­ ca şi viaţa oame­ > puns pozitiv. Este firesc ca de lăzi in care s-a depozitat
pratonaj, îndeplinind toate con­ litate. nilor. De aceea, { in urma unei asemenea afir- ciment. Depozitat este neco­
diţiile de siguranţă a circulaţiei ele sînt citite cu ţ maţii pe şantier să găseşti o respunzător spus, deoarece in
— spunea tînărul Vasile Bota la La E. M. Deva activează 9 viu interes. Gazeta ţ grijă deosebită faţă de depo- aceste lăzi plouă iar cimen­
Conferinţa orăşenească U. T. M. brigăzi de producţie de tineret. participă la con­ > zitarea şi păstrarea materia- tul se strică.
Deva. Toate sînt antrenate în întrece­ cursul pe regiune. < lelor. Boar şi aceasta este una
rea socialistă cu celelalte bri­ > din căile care duc la eco- Mai „inventivi", asfa.lto.to-
Pe raza oraşului Deva au ac­ găzi de la exploatare. De Ia în­ IN FOTOGRAFIE: } nomii. rii trotuarelor din faţa blo­
tivat anul acesta 97 asemenea ceputul anului şi pînă în pre- apare o nouă edi­ cului ,,B“ au găsit cu. cale să
ţie a gazetei de Care-i insă situaţia pe şan­ folosească la protejarea as­
brigăzi de pro......... ...... ;.... ...=..=..==„=======. zent, ele au ex- perete. Tov. Maria tier ? faltului de picurii de ploaie,
Groza şi Traian plăci de tegofil (plăci din
ducţie aie tine. în s e m n ă r i p e m a r g i n e a tras peste plan lokeş, schimbă ar­ Blocul „C“ din acest cvar­ furnir impregnate - special)
retului. In plus, _ . , . „ ' .. o cantitate ma- ticolele. care sînt destinate a fi fo­
tal a fost dat cu cîteva luni losite la turnarea betoanelor
în fiecare in- COÎlfei în ţe i O ră ş e n e ş ti re minereu. © ' în urmă în folosinţă. Aici ca cofrage.
) însă au rămas urmele con-
stituţie, între- U» T . M . DdVCl Numele şefilor Ceferiştii obţin noi ( structorilor. Bucăţi de mar- Şi dacă la toate acestea
succese 1 mură pentru mozaic veneţian mai adăugăm şi faptul că
prindere, şcoală, .......................... - ............... de brigadă Tra- încă sint multe cărămizi
Continuînd să lucreze cu ace­ în cantităţi destul de mari sparte, cherestea prost gos­
sau G.A.C., au activat numeroa­ ian Dioancă şi Pavel Miniuc au eaşi hărnicie şi folosind experi­ stau aruncate şi chiar îngro­ podărită, ne dăm seama că
enţa acumulată în trimestrul HI simţul gospodăresc nu face
se brigăzi de muncă patriotică. depăşit de mult graniţele ora­ a.c. cmd pentru realizările obţi­ pate in nisipul şi balastul casă bună cu conducerea
nute staţia C.F.R. Teiuş a pri­ „uitat“ aici. Profitînd de sla- acestui şantier.
Aceasta înseamnă că, sub îndru­ şului. mit diploma de onoare, colecti­ J> bul simţ gospodăresc al con-
vul de aici a înregistrat şi în ul­ ţ structorilor, locatarii, au pus Acest lucru ar trebui să
marea de zi cu zi a organiza­ Lucruri la fel de frumoase se timele luni succese de seamă. In liniară ne c o i* > la intrare in bloc ca ştergă- preocupe mai mult pe con­
luna noiembrie, de exemplu, i toare de picioare... clemenţi structorii. şantierului, cu alît
ţiilor de partid, capacitatea de pot spune şi despre cele 3 bri­ printr-o bună repartizare a va­ s de radiatoare.
goanelor la încărcare, ţinîn- mai mult cu cît sint lucruri
organizare a tineretului a cres­ găzi de tineret de la tipografia du-se cont de felul mărfii şi de \ Chiar şi la blocurile unde
restricţiile liniilor pe care vor 1 se lucrează acum. grija faţă ce se pot realiza dacă exis­
cut simţitor. A crescut de ase­ „1 Mai“ care şi-au îndeplinit circula, încărcătura statică pe i de păstrarea Şi depozitarea tă preocupare.
osie s-a realizat în proporţie de \ materialelor lasă de dorit. La
menea aportul lui la realizarea deja planul anual, despre bri­ 115,46 la sută. In obţinerea V. F.
acestei realizări s-au evidenţiat \ numai ciţivn paşi de biroul
şi depăşirea sarcinilor de plan găzile de la G.A.C. Sîntandrei, magazionerii Dumitru Raţiu şi ţionare la încărcări-descărcări Discutînd despre
loan Biscaru. a fost redusă cu 9 la sută. Aceas­ l şefului de şantier au fost
ce stau în faţa colectivelor de Autobaza I.R.T.A. Deva şi multe ta prin munca depusă de im­ sarcinile anului viitor
De asemenea, norma de sta. piegaţii de mişcare Gheorghe
muncă. altele. Inocan şi Grigore Lazăr şi dc Ceferiştii staţiei Teiuş intr-o
şefii de manevră Ludovic Acs şi adunare ţinută recent au făcut
Dar, ca să vorbeşti pe larg Despre toate acestea au vor­ Alecu Dragu care, organizînd un scurt bilanţ al realizărilor
bine serviciul, au scos şi expe­ obţinute în acest an şi au dis­
despre toate acestea, ar trebui bit cu multă însufleţire parti­ diat vagoanele în cel mai scurt cutat cu entuziasm despre ci­
timp. frele de plan pe anul 1962. Sco-
să te opreşti la fiecare între­ cipanţii la conferinţă. ţind în evidenţă faptul că in
FILIP L1ŢU cele 11 luni care au trecut din
prindere, instituţie, şcoală sau Dar, utemiştii au apreciat că acest an staţia şi-a realizat pla­
magazioner nul în proporţie de 178 la sută,
G.A.C. L’a fiecare ai să găseşti realizările brigăzilor de pro­ cei care au luat cuvintui, prin­
575 trenuri cu supratonaj tre care Gheorghe Inocan, llie
ceva deosebit... ducţie ale tineretului puteau fi loan, Ludovic Acs, loan Codea
Printre obiectivele de seamă şi alţii, şi-au exprimat convin­
La atelierele R.M.R. Simeria, cu mult mai bune dacă acestea gerea că sarcinile pe anul 1962, *¦
ale întrecerii socialiste ce se deşi mult sporite, sint pe deplin
într-una din zilele acestui an, ar fi fost îndrumate şi contro­ realizabile. Votarea contribufiei v o lu n ta re
desfăşoară intre mecanicii De­
au fost aduse de la Hunedoara late mai îndeaproape. Comite­ poului C.F.R. Teiuş este şi re­ Majoritatea vorbitorilor s-au

vagoane defecte. Fiecare zi, cît tul orăşenesc însă, n-a contro­ ducerea consumului specific de la Vălişoara

ele nu erau în circulaţie, adu­ lat în suficientă măsură felul combustibil şi mărirea volumu­
lui de transporturi. Colectivul
cea mari greutăţi în aprovizio­ în care ele îşi desfăşoară acti­ Zilele trecute în cadrul adu­ cultural din Dealul Mare, îm­
nostru a îndeplinit cu succes nărilor populare ţinute pe raza prejmuirea acestui cămin, con­
narea agregatelor combinatului vitatea, dacă sînt sau nu antre­ comunei Vălişoara a fost votată fecţionarea de bănci şcolare
aceste angajamente. contribuţia voluntară pentru pentru şcoala din Stoieneasa şi
siderurgic cu materii prime. Se nate în întrecerea socialistă. anul 1962. împrejmuirea Şcolii de 4 ani
din Săiiştioara.
cerea deci să fie reparate cît Acest lucru va trebui să-l facă Pe întreaga comună s-a vo­
tat suma de 14.500 lei. Din
mai repede şi cît mai bine. Ute­ pe viitor noul comitet. Este

miştii de la secţia n -a vagoane de altfel una din hotărîrile im­

s-au angajat să facă ei această portante adoptată de conferinţă.

treabă. Pentru aceasta, biroul C.H. C.

rstJSftŞ: Astfel, pe Ungă faptul că am angajat să îndeplinească şi chiar aceasta este prevăzut a se pro­ IOAN PIR VA
folosit toate căile pentru a rea­ să depăşească sarcinile ce le cura mobilier pentru căminul
corespondent

F ie ca re G. A* S. — Diode! liza cît mai multe economii, revin încă din prima zi a anu­ =E5Bi
cum ar fi folosirea forţei vii, lui 1962.
îngrijirea locomotivei, care s-au Pentru a asigura îndeplinirea
soldat cu reducerea consumului cu succes a planului, ceferiştii
de gospodărire socialistă specific la combustibilul con­ au făcut şi numeroase propu­
venţional cu 11,63 la sută faţă neri. Astfel, pentru buna desfă­
ducţii ridicate s-a folosit numai nale a îngrăşămintelor organju - dp Aprma .ţehnică, mecanicii de­ şurare a procestihii de-produc*
(Urrrinre din pag, l-a), sătnînţă din soiuri valoroase. ce. Să nu se mai procedeze ca poului, de la începutul anului ţie în compartimentul.,,.,.,mune.^. 14 D e c e m b r i e i9 6 i

lăţirea metodelor de furajare şi Pentru cultura porumbului, în anii 'trecuţi cînd gunoiul de şi pînă în prezent au remorcat vră, manevrantul llie loan a PROGHAMUL 1 : 6,40 Emisiu­ tea radio ;,21,20 „Serile Mosco­
întreţinere a animalelor de pro­ gospodăriile agricole de stat au grajd sau îngrăşămintele chimi­ propus să se construiască încă nea pentru sate; 7,30 Sfatul me­ vei“, program de muzică uşoa-
ducţie. !gootehniştii din gospo­ asigurat de pe acum condiţii 575 trenuri cu supratonaj. donă linii in triaj, iar Francise dicului : Convalescenţa; 8,00 ră; 21,45 Părinţi şi copii: „Ti­
optime in scopul realizării şi ce erau repartizate Ia unele Cele mai frumoase realizări Popşa a cerut să se îmbunătă­ Din presa de astăzi; 9,00 Vreau nere gospodine“, schiţă.
dăriile de stat au întocmit pen­ depăşirii producţiei planificate. culturi unde nu dădeau ma­ ţească iluminatul pe piaţa de să ştiu; 10,35 Muzică din ope­
tru animale raţii mai variate şi Astfel, au fost efectuate arături ximum de eficacitate ci să se au fost înregistrate de mecani­ manevră. rete; 12,35 Laureaţi ai celui de­ BULETINE DE Ş T IR I: 5,00 ;
mai consistente care, adminis­ do toamnă la adîncime cores­ studieze amănunţit care solă şi cii Iuliu Crişan, loan Păcurar, al ll-lea Concurs internaţional 6,00; 7,00; 10,00; 11,00; 13,00;
trate în mai multe tainuri, au punzătoare, iar la G. A, S. din cultură are cea mai mare nevoie, Mihai Igna, Gavrilă Timiş, Ale­ 15.00 ; 17,00; 19,00; 22,00 ;
dus la creşterea producţiilor şi acestea să fie în primul rînd xandru Stremţan şi alţii.

animaliere. Alba lulia a fost amenajată pen­ îngrăşate. ERNEST SVAIKOVSKY IOAN CHIOREANU „George Eneşcu“-1961 ; 16,15 23,52-23,55 (programul I) 1
tru irigarea porumbului o supra­ Mecanizarea lucrărilor în toa­ Vorbeşte Moscova ; 17,15 Cinte- 12.00 ; 14,00 ; 16,00; 18,00 ;
Dar, cu toate că planul pro­ faţă de 35 hectare. planificator tehnician ce pioniereşti; 17,30 Jurnal de 23.00 (programul II).
ducţiei globale a fost depăşit cu te sectoarele de activitate tre­ întrecere; 17,45 Program muzi­
4 la sută, cheltuielile înregis­ Atenţie deosebită acordă G.A.S. buie să constituie o preocupare Spartachiada de iarnă cal pentru fruntaşi în producţie Vreme nestabilă cu cerul va­
trează o depăşire de 8 la sută. şi asigurării în viitorul an a u- din industrie şi agricultură; riabil. In regiunea de munte vor
Această situaţie se datoreşte nei baze furajere corespunză­ permanentă a consiliilor G.A.S. a tineretului 18,20 Din activitatea sfaturilor mai cădea ploi locale. Tempe­
mai ales faptului că sectorul vc- pentru a se asigura o producti­ populare; 19,05 Tinereţea ne e ratura în uşoară creştere : ziua
getal nu s-a ridicat la nivelul toare prin cultivarea porumbu­ De curînd, asociaţia sportivă „Pa- componenţilor secţiei de ciclism, care dragă; 22,50 Muzică de dans. între 5 şi 12 grade, iar noaptea
cerinţelor în toate unităţile. Pro­ lui siloz în terenuri bine pre­ vitate cît mai ridicată a muncii rîngul“ din Lonea a organizat pri­ în acest an au efectuat excursii tu- între 1 şi 6 grade. Vînt potrivit
ducţiile vegetale planificate au gătite, Invăţînd din experienţa şi a se rezolva astfel problema mele întreceri sportive în cadrul spar- ristice depăşind 2.000 de Iun. PROGRAMUL II: 12,45 Mu­ din sectorul vest.
fost realizate doar în proporţie gospodăriei agricole de stat din ieftinirii produselor. tachiadei de iarnă a tineretului. zică de estradă; 13,15 Emisiu­
de 81 la sută în timp ce cheltu­ Petreşti, care a realizat în anul Au urmat apoi întrecerile de şah, ne culturală; 14,30 Almanah şti­ PENTRU URMĂTOARELE
acesta 54.000 kg. porumb siloz Sectorul zootehnic al gospo­ In prezenţa a peste 200 de tineri, popice, tenis de masă la care au luat inţific (reluare); 15,30 Muzică TREI ZILE
ielile înregistrează o depăşire de la lia., toate unităţile au rezer­ tov. ing. Feier Gheorghe, preşedintele parte mulţi tineri şi tinere. Printre populară romînească; 18,45 Să
12 la sută. In gospodării ca ace­ vat din timp solele ce vor fi cul­ dăriilor agricole de stat trebuie asociaţiei sportive, a prezentat o sciirtâ sportivii care s-au evidenţiat cu acest învăţăm limba rusă cîntind: Vreme schimbătoare, cu tem­
lea din Mintia, Călan, Bîrcea tivate cu porumb pentru siloz. ca în anul viitor să dea o pro­ informare privind rezultatele obţinute prilej amintim: Groza loan, popice, peratura staţionară.
s-au realizai producţii sub cele ducţie mai sporită şi la un preţ în acest ap la disciplinele: hox, tir, Brînzan Constantin şi Godrca Con­ „Dacă n-ar fi ochii tăi albaştri“
planificate tocmai datorită fap­ Sarcini mobilizatoare au fost de cost cît mai scăzut. Pentru popice, şah, fotbal (ultima ocupă lo­ stantin din Pctrila, şah şi Popa Ion cucerirea independenţei naţio,
tului că aici n-a existat preocu­ stabilite pentru anul 1962 şi în cul I la sfîrşitul turului campionatului tenis de masă. de Tiasman; 19,40 Muzică de nale.
pare suficientă pentru efectua­ sectorul zootehnic al gospodării­ realizarea acestui obiectiv este regional de fotbal). Vorbitorul a mai dans; 20,20 Noapte bună copii;
rea la timp a tuturor lucrări­ lor de stat. Gospodăriei agricole necesar să se acorde o atenţie şi scos în evidenţă comportarea bună a S. BĂEOI „Doi fraţi“, poveste populară Partidul Uniunea Naţională
lor de întreţinere. Acest lucru de stat din Apoldul de Sus, b u ­ mai mare cultivării porumbului rusă; 20,30 Doine şi jocuri popu­ Africană din Tanganica, înfiin­
a dus la obţinerea de producţii năoară, îi revine ca sarcină să pentru siloz, a plantelor furaje­ corespondent ţat in 1954 de reprezentanţii
sub cele planificate şi deci la realizeze în anul viitor 3.800 li­ lare romîneşti; 21,00 Actualita­ burgheziei naţionale şi intelec­
creşterea preţului de cost. tri lapte pe cap de vacă furaja­ re şi îngrijirii păşunilor. Ingi­ tualităţii, a devenit principala
tă, iar G.A.S. din Orăştie 3.400 nerii şi tehnicienii agronomi TAN G AN IC A organizaţie politică a populaţiei
Deşi în sectorul zootehnic, litri lapte. Ţinînd seama de rea­ sau zooiehnişti, sînt datori să de culoare în lupta pentru cu­
cantităţile de carne, lapte şi lizările acestui an, a fost stabi­ înţeleagă că acum mai mult ca Pe harta lumii apare un nou şi diamante, dar bogăţiile mine­ Protecţia muncii este ca şl ine­ cerirea independenţei naţionale.-
ouă planificate a se obţine sînt lit la îngrăşătoriile de porci un oricînd producţia le cere maxi­ stat african independent — Tan- rale ale ţării sînt în mare măsu­ xistentă. Numai în anul 1959 în
realizate, preţul de cost al aces­ spor mediu zilnic de creştere în mum de contribuţie. Ei trebuie ganica — care, în urma ' unei ră neexploatate, aşa cum se in- întreprinderi şi pe plantaţii au Puternica mişcare de eliberare
tor produse este încă destul de greutate pe cap de porc de 510 lupte îndelungate, şi-a procla­ timpiă şi cu vastele resurse hi din acest teritoriu a silit auto­
ridicat. Astfel, preţul de cost al să se străduiască pentru a găsi mat independenţa naţională la droenergetice. avut loc 4.800 de accidente. rităţile colonialiste engleze ca
unui hl. de lapte s-a ridicat cu gr. iar la fermele de păsări o noi metode de muncă în scopul In ultimul timp combativita­ în octombrie 1960 să acorde
19 lei faţă de planificat. producţie anuală de 140 ouă pe realizării sarcinilor propuse. 9 decembrie. Autorităţile colonialiste en­ Tanganicăi dreptul la ăutoad-
cap de găină. gleze au practicat pe scară lar­ tea clasei muncitoare din Tan­ ministrare, dar guvernul englez
De curînd, gospodăriilor agri­ La rîndul lor, organizaţiile de Tanganica este situată în par­ gă în Tanganica discriminarea ganica a crescut mult. Numărul continua să dispună în Tanga­
cole de stat li s-au repartizat de Pentru sporirea continuă a partid au datoria să cultive în tea de est a Africii şi are grani­ rasială faţă de populaţia afri­ grevelor s-a ridicat în 1959 la nica după bunul său plac
către Trustul regional Gostat producţiei vegetale şi animale, rîndul tuturor lucrătorilor spi­ ţe comune cu Kenya, Uganda, cană. Aceasta s-a manifestat în 205. La ele au participat peste
sarcinile de producţii definitive colectivele de muncitori, tehni­ ritul de răspundere pentru cali­ Ruanda-Urundi, Congo, Federa­ 82.000 de muncitori. In 1960 nu­ La tratativele din luna apri­
pentru anul viitor. Consiliile cieni şi ingineri din gospodării­ tatea muncii depuse, voinţa fer­ ţia Rhodesiei şi Nyassalandului Al 29-lea stat mărul grevelor a fost şi mai lie care au avut loc la Par-Es-
gospodăriilor au apreciat că în le agricole de stat nu trebuie să mă de a realiza mai mult şi mai şi Mozambic, Suprafaţa sa se în Salam, (ceea ce înseamnă „li­
acest an indicatorii de plan au precupeţească nici uu efort. Fie­ bine. tinde pe 939.000 kilometri pă­ independent din Africa mare. Greviştii cereau majora­ manul păcii“ ) capitala Tanga­
care unitate trebuie să-şi întoc­ traţi, Tanganica posedă imense rea salariilor, îmbunătăţirea nicăi, reprezentantul Angliei a
fost repartizaţi mai chibzuit ţi- mească un plan de fertilizare a Obţinînd producţii ridicate în bogăţii potenţiale, iar cei 9 mi viaţa politică, în activitatea fost nevoit să-şi dea consimţă­
nîndu-se seama de fertilitatea solului în seopui folosirii raţio­ toate sectoarele de activitate, re- lioane şi. jum ătate de locuitori, economică, în angajarea la lu­ condiţiilor de trai şi acordare mântul ca la 9 decembrie Tan >
solului şi de posibilităţile de pro­ ducînd continuu preţul de cosi in majoritate africani, s-au pro­ cru, în retribuirea mupeii. Ca­ de drepturi politice. Majorita­ ganica să devină stat indenpen.
ducţie ale fiecărei unităţi. Ast­ ai lucrărilor şi al produselor nunţat cu fermitate pentru in ­ racteristic pentru Tanganica tea acţiunilor oamenilor muncii dent.
fel, avînd în vedere faptul că dependenţă naţională, deplină, este sărăcia cruntă, subalimen. au fost conduse de sindicatele
gospodăriile agricole de stat din toate gospodăriile agricole de pentru progresul economic, po­ tarea cronică a unei părţi con­ In ajunul proclamării inde­
Alba lulia şi Apold au create stat din regiunea noastră vor litic şi social al ţării. siderabile a populaţiei şi mun­ afiliate la Federaţia Muncii din pendenţei, în ţară a domnit o
condiţii mai bune pentru a ob­ putea sa devină în viitorul an ca grea şi istovitoare la care Tanganica. în 1960 această fe­ atmosferă de sărbătoare. Afri­
ţine o producţie ridicată, ele au unităti rentabile. Fosta colonie germană, T an­ sînt supuşi cei ce lucrează pe canii au participat la adunări
ca sarcină să obţină în viitorul ganica a devenit după primul plantaţii şi în minele aparţinînd deraţie a condus grevele — care şi acţiuni sub lozinca „Uhuru
an o producţie mai mare de grîu. Miron Pepenar şi Iacob Mateica sînt doi din fruntaşii sec­ război mondial, mai precis din societăţilor străine, au durat mai multe săptămîni Na Umodcha“, (libertate şi
De asemenea, la G.A.S. din Alba 1919, teritoriu sub tutelă engle­ — ale feroviarilor, ale lucrăto­ unitate). Aceste cuvinte au fost
lulia s-a prevăzut să se obţină ţiei cazane ale Atelierelor R.M. R. Simeria. îşi depăşesc zilnic ză. Economia acestei ţări are un In Tanganica există peste rilor de la poştă şi ale mineri­ înscrise în mod simbolic drept
la cultura porumbului 2.890 kg, sarcinile de plan cu 15 la sută. Iătă-1 în fotografie în timpul caracter tipic colonial, Pămîn- 400.000 de muncitori care tră ­ lor. moto şi pe drapelul statului in ­
porumb boabe la hectar, iar li turile cele mai fertile sînt ale iesc în condiţii foarte grele. Ni­ dependent Tanganica, care în-
G.A.S. Mintia 18.000 kg. cartof plantatorilor englezi. Intideri velul de trai al muncitorilor Puternicul avînt al mişcării cepînd cu data de 9 decembrie
la hectar etc. uriaşe de teren sînt concesiona ­ este dintre cele mai scăzute din de eliberare naţională din Afri­ flutură deasupra întregii ţări
te companiilor engleze de ex­ Africa. Un muncitor agricol pri, ca nu putea să nu influenţeze inaugurînd o epocă nouă în Îs-
Lucrătorii din gospodăriile a ploatare minieră. Principala meşte lunar doar 60 de şilingi, situaţia din Tanganica şi acea­ toria sa. Culoarea verde repre­
gricole de stat consideră că a- cultură agricolă şi principalul în timp ce minimum necesar de sta cu atît mai mult cu cîţ con­ zintă portul, culoarea aurie bo­
ccste producţii se pot realiza, că articol de export este sisalul existenţă ‘reprezintă 175 de şi- diţiile care s.au creat în acea­ gatele resurse minerale, iaţ ne.
prin intensificarea eforturilor (un soi de cînepă). In ce p ri­ grul poporul mlndru al Tanga­
ele pot fi chiar depăşite. In ve­ veşte producţia de sisal, Tanga­ şilingi. In numeroase întreprin­ stă ţară au contribuit la apa­ nicăi.-
derea realizării sarcinilor de nica ocupă primul loc în lume. riţia şi creşterea considerabilă
plan şi a obţinerii unor produc­ deri ziua de lucru este de 10-11 a mişcării de eliberare naţio­
ţii ridicate, în toamna aceasta Aproape întreaga producţie de nală.
în toate G.A.S. s-a muncit cu ore. In ţară lipsesc aproape cu
mai mult simţ de răspundere. sisal este controlată de străini. Proletariatul din Tanganica
osie luptătorul cel mai hotărit
Astfel, cerealele păioase de Tanganica mai exportă bumbac,
toamnă au fost însămînţate în şi consecvent pentru indepen­
perioada optimă şi în teren cu denţa patriei sale. Clasa mun­

fertilitate ridicată, fapt care a citoare, ţărănimea, burghezia
determinat o răsărire normală. naţională şi intelectualitatea au
Merită subliniat apoi şi faptul
format un front unic 'de luptă
că în scopul obţinerii unei pro- lucrului.
cafea şi piei crude, plumb, aur desăvîrşire asigurările sociale. împotriva colonialiştilor pentru I. DRAGUŞANU