Page 45 - 1961-12

i P R O L E T A R I 'OIN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N IŢ I V A !
Anul XIII. Nr. 2168
Să înfăptuim cu perseverenţă Ovaloroasă 35Sâ realizăm în 112 indicii ie utilizai
sarcinile trasate de partid
,,Să consacram, tovarăşi, întreaga noastră putere de
muncă triumfului cauzei nobile a socialismului şi păcii“.
(Din Raportul 0. ®. al P. M. R. prezentat de tovarăşul
Glieorghc Ghcorghlu-Dej Ia cel de-al IlI-lea Congres al
P. M. R.).
Uniţi prin măreţul ţel al lup­ proprietatea obştească. In îm­
tei pentru victoria deplină a so­ prejurări grele, foarte complica­
cialismului, oamenii muncii din te, comuniştii dau dovadă că preţul de cost al produselor va trebui să se Amil viitor in faţa colectivelor de muncă
regiunea Hunedoara în frunte
avind pe comunişti muncesc cu
un deosebit entuziasm pentru a
traduce in viaţă măreţele sarcini
trasate de Congresul al ni-lea
al P. M. R., pentru a realiza
noi succese în întărirea şi înflo­
rirea scumpei noastre patrii.
Semnificative în această pri­
vinţă sînt rezultatele obţinute
în industria şi agricultura re­
giunii, în dezvoltarea culturii,
creşterea nivelului de trai al ce­
lor ce muncesc.
Pe adresa Comitetului regio­
nal de partid sosesc numeroase
scrisori şi telegrame. Textul lor
nu este asemănător. In esenţă
ele cuprind însă acelaşi lu c ru :
se raportează îndeplinirea sar­
cinilor trasate de partid. Nume­
roase întreprinderi printre care gata oriclnd să învingă greută­
Angajamentul jurnaliştilor din CalanExploatarea minieră Uricani, ţile, să creeze ceva nou — avem
„Horia“ Alba Iulia, Atelierele mulţi. De curînd secretarul co­
centrale de reparaţii — Alba Iu ­
lia, I.G.O. Deva, şl altele, şi-au
îndeplinit cu mult înainte de ter­
men sarcinile anuale de plan.
Colectivele de muncitori, tehni­
cieni şi ingineri de la Combina­
tul siderurgic Hunedoara, uzine­
le metalurgice Cugir, fabricile
„1 Mai“ Petreştl,- „Simion Băr-
nuţiu“ Sebeş şl multe al­
tele, şi-au respectat cuvîn-
tul dat, îndeplinindu-şi în­
că de pe acum angaja­
mentele luate de a reduce pre­
ţul de cost al produselor. Oame­
nii muncii de pe ogoare au de­
pus străduinţă să traducă în
viaţă cu consecvenţă măsurile
prevăzute de partid şi guvern în
.ceea ce priveşte obţinerea unui
avînt sporit în agricultură.'
.Partidul nostru a format şl
formează la oamenii muncii mi­
nunate calităţi m orale: devota­
mentul faţă de cauza scumpă a
socialismului şl comunismului,
dragostea înflăcărată faţă de
.scumpa noastră patrie, înaltul
spirit de disciplină, noua atitu­
dine faţă de muncă şl faţă de
Gu planul anual îndeplinit
IA E, M. VULCAN
In ziua' de 13 decembrie la ora 0
dimineaţa, bravii mineri din Vulcan
au raportat partidului că planul anual
pe 1961 a fost îndeplinit la toţi in­
dicii, dîndu-se în acelaşi timp peste
prevederile planului 34.000 tone de
cărbune cocsificabil şi energetic.
Lă obţinerea acestui rezultat, o con­
tribuţie deosebită şi-au adus-o sec­
torul III, care a dat 18.000 tone căr­
bune peste pian, sectorul IV, care a
dat 9,000 tone şi sectorul II, care a specifice la preparatele de carne, pre­
dat 4.968 tone, cărbune peste plan. cum şi prin depozitarea şi conserva­
AUREL' HOZU
corespondent obţinut economii în valoare de peste
LA f.R.I.C. DEVA
Coleciivul de muncitori al subsec-
ţiei de preparate din carne a l.R.I.O,
Comunistul Dumiiru Cunţan este mecanic la postul B al furnalului nr. 6 de la C.S.
Hunedoara. Prin munca sa conştiincioasă a contribuit din plin ia depăşirea planului în acest
an cu pesie 14 000 tone fontă.
Joi 14 decembrie 1961
. ' măreţe. Volumul producţiei industriale bună­ au ajuns să realizeze în anul 1961 un indice
slnt gata de orice sacrificii pen­
tru interesele poporului.
In această privinţă este cît se
poate de grăitor exemplul ce l-a
dat în muncă comunistul loan
Floca de la E. M. „Gh. Doja“. In
condiţii grele el a muncit zi şi
noapte timp de trei zile pentru
a instala un cablu subteran ne­
cesar asigurării cu energie elec­
trică a minei Stănija. De ase­
menea, plină de semnificaţie
este fapta comunistului Sabin
Nistor de la U.M.C. Zlatna, care,
mobilizind întreaga grupă de
partid, a înlăturat o deficienţă
care putea să influienţeze des­
făşurarea întregii activităţi a
uzinei.
Asemenea oameni minunaţi —
comunişti curajoşi şl energici,
mitetului de partid, de la între­
prinderea minieră Teliuc poves­
tea despre fapta plină de băr­
băţie a minerului comunist loan
Enăşcău. Acest miner a cerut
din nou, pentru a treia oară să
preia conducerea unei brigăzi
rămase în urmă pentru a o ridi­
ca la nivelul celor fruntaşe.
Comuniştii sînt iniţiatorii în ­ sporite. în fiecare an. In cursul
trecerii pentru scurtarea timpu­ anului 1961 spre exemplu, la
lui de laminare a fiecărui blum, secţia de furnale a uzinei „Vic­
reducerii consumului de cocs, toria“ Călan au fost aplicate o
sporirii productivităţii muncii şi serie de măsuri tehnice şi orga­
îmbunătăţirii calităţii cărbune­ nizatorice din cele mai eficiente.
lui şi a minereului de fier, înde. Aşa de pildă, a fost ridicată tem­
plinirii înainte de termen a sar­ peratura aerului cald insuflat în
cinilor de producţie pe şantie­ furnale la circa 700 grade Cel-
rele noilor obiective industriale, sius. S-a mărit intensitatea de
a construcţiilor social.culturale • ardere prin utilizarea raţională
etc.' a tuturor suflantelor. Apoi, prin
In îndeplinirea sarcinilor au executarea reparaţiilor în timpul
fost şi mai sînt şi greutăţi. Co­ mersului, efectuarea controlu­
munistul nu se descurajează în lui şi întreţinerii în cele mai bu­
faţa acestora, ci luptă cu per­ ne condiţiuni a’ agregatelor, s-a
severenţă şi fermitate să le în­
vingă;
Acolo unde se constată că o
(Continuare în, pag. 3-a)
Deva, şi-a îndeplinit planul de pro­
ducţie pe anul 1061 în ziua de 7 de­
cembrie.
Această realizare este un rod al
îndeplinirii planurilor lunare în me­
die cu două zile înainte de termen.
Atenţie deosebită a manifestat acest
colectiv faţă de calitatea produselor,
ceea ce a făcut ca în acest an să nu
existe nici un refuz din partea be­
neficiarilor. De asemenea, prin micşo­
rarea perisabilităţilor, a consumurilor
rea corectă a semifabricatelor, s-au
138.000 Ici.
F. NEDELClU
D. BERARU
corespondenţi
WMmă
4 pagini 20 bani pj
La noul bloc
de locuinţe con­
struit în centrul
oraşului Sebeş,
se fac ultimele
finisări.
Peste cîteva
zile, în el se vor
muia noii loca­
tari, oameni ai
muncii (lin în­
treprinderile o-
rasului.
iniţiativă prevăzuţi aentru anul 1985“
IW W V W W
Congresul al Ili-lea al P.M.R. a pus în faţa Hunedoara au dat pină In prezent circa 28.000
oamenilor muncii din patria noastră sarcini tone fontă peste plan. Furnaliştii din Colan
oară, va trebui să crească în 1965 de aproxi­ mediu de utilizare a furnalelor cu circa 36 la
mativ 2,1 ori faţă de 1959. In acelaşi timp sută mai mare decit in 1959.
reducă simţitor, iar nivelul lor. calitativ să stau sarcini sporite. Pentru realizarea lor cu / S22
crească. succes, oamenii muncii au venit cu noi pro­
puneri de măsuri tehnice şi organizatorice, cu Colectivele întreprinderilor
Pentru realizarea cu succes a acestor obiec­ noi iniţiative. Una din cele mai valoroase ini­ d e zb a t cifrele d e plan p e 1982
tive, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din ţiative în acest sens este cea a furnaliştilor
întreprinderi, îndrumaţi îndeaproape de orga­ de la Colan ,,Sâ realizăm in 1962 indicii pre­
nizaţiile de partid, aplică in fiecare an noi văzuţi pentru anul 1965“. La această iniţiativă
măsuri tehnico-organizatorice şi ridică pe o
treaptă superioară întrecerea socialistă. Anul
acesta, spre exemplu, pină în prezent, şi-au
îndeplinit planurile anuale de producţie, colec­ s-au gîndit şi furnaliştii de la Hunedoara. tln 1 9 6 2 s ă m u n c im
tivele minelor uricani, Petrila etc., laminorului
Posibilităţi de realizare a unor indici prevă­ m as b in e“
de 650 mm., aglomeratonului şi distileriei de zuţi pentru anul 1965 au şi alte colective de
gudroane din cadrul C.S. Hunedoara, uzinei muncă din regiunea noastră. Sub îndrumarea Unul dintre colectivele de tiva „Să lucrăm o zl pe lună
electrice Vulcan şi multe altele. Prin apli­ organizaţiilor de partid, ele trebuie să studieze muncă fruntaşe in întrecerea ce cu cocs economisit“, care do
carea iniţiativei ..Să îndeplinim planul fiecărei se desfăşoară în cadrul Combi­ asemenea a avut o mare efici­
i luni cu o zi mai devreme", furnaliştii de .la temeinic rezervele interne de care dispun in natului siderurgic Hunedoa­ enţă economică: consumul de
ra este cel care deserveşte cocs a fost redus cu 27,86 kg.
acest sens şi să îmbrăţişeze cu curaj iniţiativa furnalele nr. 5 şi 6. El a depă­ pe tona de fontă 1
furnaliştilor de la Călan.
1
şit planul de producţie al celor Iar dacă vom urmări activita­
Ji. 11 luni cu 3,8 la sută, a redus tea harnicului colectiv de fur-
declasatele cu 30 la sută şi a nalişti şi în anii trecuţi, vom
economisit la preţul de cost constata că an de an el s-a
5.781.210 lei. Aceste succese au situat printre fruntaşii întrece­
fost obţinute ca urmare a acti­ rii, că de fiecare dată a obţinut
Sarcina principală pusă in cate cu peste 40 la sută faţă de de 60.000 m.c., utilizarea diuze- vităţii pline de elan a întregu­ realizări rerrjârcabile. Acest lu­
faţa noastră de Congresul al lui colectiv, îndrumat de orga­ cru denotă că furnaliştii de la
Ili-lea al P.M .K . este de a rea­ anul trecut. lor de oţel refractar la gurile de nizaţia de partid. Comunişti ca secţia n -a s-au pregătit de
Exemple de măsuri tehnico-or­ vînt şi o mai bună organizare Radu Coşara, Nafan Iaşcişin, fiecare dată' în modul cel mai
liza în anul 1965 indici de uti­ Gheorghe Roman, Ioan Dinu, temeinic pentru ca prima zi a
lizare a furnalelor cu 40 la su­ ganizatorice s-ar putea da încă a muncii Ia încărcare. De ase­ Alexandru Olaru, Simion Jurca, fiecărui an să coincidă cu pri­
tă mai mari decit în anul 1959. multe. Planul de măsuri ichni- menea, prin reorganizarea sec­ Gheorghe CiSmaş, Haralambie mul, succes, cu depăşirea planu­
Noi ne dăm seama că pentru co-organizatorice pe întregul an ţiei de întreţinere (repartizarea Covalciuc, Petru Pleşca, Ioan lui de producţie.
traducerea ei în viaţă cu suc­ a fost realizat în numai 8 luni. Taloş, Ionel Lupu, Victor Se­
ces trebuie să depunem eforturi Cel mai important însă este fap­ oamenilor pe instalaţii şi agre­ men, Mihai Militaru, precum şi La fel de bine s-au pregătit
tul că biroul organizaţiei de gate) şi îmbunătăţirea calităţii tovarăşi din activul fără de furnaliştii şi pentru anul 1962.
partid a desfăşurat o muncă reparaţiilor în timpul mersului, partid ca Bruno Palcău, Gheor­ Din timp ei au luat măsuri pen­
politică de masă susţinută, iar vom reduce durata de mers în­ ghe Bardar, GeOrge Neagoie, tru folosirea intensivă a agre­
întrecerea socialistă între bri­ cetinit şi opririle cu 20 şi res­ Gheorghe Schnel şi alţii, s-au gatelor, pentru a reduce cît
găzi şi pe profesii a fost plină pectiv 5 Ia sută faţă de anul situat în fruntea tuturor acţiu­ mai mult .timpul de opriri sau
de însufleţire. 1961. La furnalul nr. 2 va fi nilor pentru sporirea producţiei de mers redus. De aceea, cind
înlocuită maşina actuală de as­ de fontă, pentru continua îm­ le-au fost comunicate cifrele de
Deosebit de utilă a fost şi a- tupat. In plus, vom lua măsuri bunătăţire a calităţii acesteia, plan pentru anul viitor, ei s-au
plicarea în întrecerea socialistă arătat entuziaşti, hotăriţi să
a iniţiativei furnaliştilor de la ca lucrările prevăzute pentru Din secţia a Il-a furnale au dbţină realizări şi mal însem­
furnalul nr. 1, de a ridica în fie­ intrarea în reparaţie capitală a pornit valoroase iniţiative între nate.
care lună temperatura aerului furnalului nr. 2 să se efectueze care şi acea privitoare la înde­
cald cu încă 20 grade Celsius plinirea planului fiecărei luni „In numele echipei pe care o
faţă de luna precedentă. încă în timpul mersului. Astfel, cu o zi mai devreme. In vede­ conduc — a spus prim-furnalis-
durata lui de oprire se va redu­ tul Simion Jurca — mă anga­
Toate acestea au făcut ca în ce considerabil. rea realizării acestui obiectiv jez .să depăşim planul In fiecare
anul 1901 să ajungem la obţine­ organizaţia de partid de aici a lună a anului viitor cu 100 tone
rea unor indici de utilizare a In afara celor amintite, ne alcătuit şi îndrumat cu compe­ fontă, să nu risipim nici un ki­
furnalelor cu 36 la sută mai tenţă colective care au studiat logram de metal şi să reducem
mari decit în anul 1959 şi să re­ vom strădui ca pe parcurs să posibilităţile existente pentru declasatele la jumătate. Dar
ducem declasatele cu 21 la sută luăm cele mai eficiente măsuri, aplicarea unor noi procedee pentru ca aceste angajamente
atunci cînd se vor ivi greutăţi. tehnice. Aşa s-a reuşit să creas­ să fie traduse în viaţă înainte
faţă de admis. că capacitatea de încălzire a de termen, fac cîteva propu­
redus durata opririlor planifi- Colectivul de agitatori va des­ cauperelor, temperatura aerului neri pentru îmbunătăţirea mun­
Anul 1962 este o verigă im­ făşura o muncă politică de ma­ insuflat In furnale, să fie lichi­ cii... Cînd va avea loc prima
portantă din lanţul şesenalului. să susţinută, pentru realizarea date pierderile de energie, să reparaţie a furnalelor, să se re­
cu succes a obiectivului ce ni fie încărcate corect şarjele etc. pare şi jgheaburile pentru a eli­
l-am propus. Vom lupta pe toa­ Şi rezultatele sint cît se poate mina pierderile de fontă. Dacă
de fru m o asep lan u rile au fost pentru acest lucru sînt prea
te căile ca realizarea în anul realizate mai devreme cu o zi puţini lăcătuşi, vom da şi noi
Comuniştii, cu ocazia conferin­ 1962 a indicilor de utilizare ai în luna februarie, cu o zi şi furnaliştii o mină de ajutor...
ţei de partid pe uzină, apoi în­ furnalelor prevăzuţi pentru 1965 jumătate in luna martie, cu De asemenea, propun să se ia
tregul colectiv, cu ocazia dezba­ să devină preocuparea de sea­ două zile în mai etc. măsuri pentru îmbunătăţirea ac­
terii cifrelor de plan, au apre­ mă a fiecărui muncitor, tehui, tivităţii laboratorului. Pentru ca
ciat că printr-o folosire mai De bună apreciere s-a bucu­ să producem fontă bună trebuie
judicioasă a rezervelor interne, cian şi inginer. rat în această secţie si iniţia- să ştim ce băgăm în furnal.
aplicarea de noi măsuri tehnice Acest lucru presupune analize
şi organizatorice şi buna orga­ IOAN M. POPA făcute din timp, şi comunica­
te nouă la timp. Pină acum
nizare a întrecerii socialiste, secretarul comitetului de partid însă se mai întîmpla să pri­
vor putea realiza încă din anul al uzinei „Victoria" Călan mim la prinz analizele pentru
materialul încărcat în furnale
viitor indicii de utilizare ai fur­ ing. ACHIM CHERLOABA dimineaţa. Fireşte, în acest caz
nalelor prevăzuţi pentru anul nu poate fi reglat mersul fur­
inginer şef al uzinei nalului după cerinţele încărcă­
turii“.
EREMIA.CHIŞ
Asemenea propuneri, ca şi an-
1965. Acesta, va fi de altfel o. secretarul, organizaţiei de bază
biectivul nr. 1 al întrecerii so­ N. ANDRONACIIE
cialiste Ia secţia furnale. Pentru secţia furnale
a.l realiza şi depăşi ne vom stră ­
dui în primul rînd să asigurăm ing. IOAN STOICOI
o cît mai bună aprovizionare a
agregatelor cu cele necesare pro­ şeful secţiei furnale
ducţiei. Aceasta, prin punerea în NICOLAE PYLLI
funcţiune a unui dezintegrator tehnician furnale
IOAN STANILOIU
prim-furnatist
PETRU SIMON
furnal ist
Comunistul ştefan Cir- O familie de constructori
ciumaru este şeful unei
echipe de sudori la 'Atelie­ -avi cunoscut in împre­ apă ce-şi plimbase lădiţa cu 'Aşa au venit la Hunedoara,
rele R.M.R. simeria. El jurări din cele mai obiş­ scule in anii de meserie de după un an, doi Nazarini...
depăşeşte zilnic norma cu nuite. Pe unul din ei, Dulu pină atunci de la un patron A fost doar începutul. Toţi
20—25 la sută. Nazarin, la recepţia unui la altul. Era un bucureştean din familie au pornit-o pe
bloc; pe Arnold şi Andrei Na­ rînd spre Hunedoara. Arnold
zarin, la lucrările Conferinţei simplu, cu o familie nume­ cu nevasta şi fiul său Mircea.
roasă, aciuită undeva prin
de partid a l.C.S.H. din toam­ fosta mahala a Ferentarilor. Numai mama se ţinea tare. (Continuare in pag. 3-a)
na acestui an.
Cum se cereau forţe pentru Rămăsese în Bucureşti cu
Cu adevărat însă, i-am cu­ Hunedoara, a plecat şi el. Adela, mezina. „Nu plec n i­
noscut pe şantier. Acolo unde „Am tot umblat o viaţă în­ căieri. Să veniţi voi înapoi!“. ANGAJAMENT;
barăcile coşcovite, cu lemnul treagă, a spus atunci fam i­ Dar pină la urmă tot a ve­ Planul anual, în 11 luni
înnegrit de vreme cad sub liei. Mai fac o încercare şi nit la Hunedoara.
lovituri, dispar, de parcă n-ar acolo. De-o fi bine, veniţi şi La distileria de .gudroane a (i.S.
fi existat niciodată. Acolo voi, de nu mă întorc“. L a sediul organizaţiei Hunedoara, planul de producţie pe
unde oameni, macarale, var de partid de pe şan- anul 1961 a fost îndeplinit cu o luna
Un an a lucrat bătrinul pe tierul nr. 4 construcţii civile
şi cărămidă durează blocuri şantierele Hunedoarei ca in­ din Hunedoara, secretarul şi ceva înainte de termen. De aseme­
mari, moderne, împlinind o stalator de apă la noile lipseşte. „E pe şantier, tova­ nea, colectivul acestei, unităţi a rea­
treabă începută mai de mult blocuri de locuinţe. Şi după răşe. Nu stă el în birou acu’. lizat la preţul de cost, economii de
— construirea noului oraş un an s-a întors la Bucureşti. Căutaţi-l pe la brigăzi...“ peste 760.000 Iei.
Hunedoara. „Bine cu te-ai întors“, l-au Hai pe la ' brigăzi să-l cău­ In-anul 1962, planul de producţie
întimpinat bucuroşi acasă.
M-am oprit asupra lor nu „Numai că plec iară după tăm pe tov: secretar, pe Ar­ al secţiei va fi mai mare decit în anul
pentru că ar fi oameni ieşiţi ce-mi gat concediul“ — le-a nold Nazarin. Avi umblat în curs , cu 6.000 tone produse chi­
din comun ci, pentru că sim­ răspuns el. 'Apoi, citind viîh- mult. Pină să-l găsim, am mice. De aceea, colectivul de muncă
plitatea lor, asemănarea lor nire pe feţele nevestei şi co­ aflat despre el cîte ceva. de la distilerie s-a angajat să le de­
izbitoare cu atîţia alţi con­ piilor, a adăugat r „Ştiţi voi păşească. Mai mulţi lucrători între
structori, reliefează, cred, ce-i acolo ? Se ridică o uzină Pe şantier s-a calificat ca care Ioan Croitoru, Octavian Alic,
profilul moral nou al omului şi un oraş de n-aţi mai vă­ instalator, meseria familiei. Pascu Popa, Ioan. Şerban şi alţii,
de astăzi de pe şantier. zut !“ Şi pe cînd era să ple­ La scurt timp a fost pus să s-au angâjat să îndeplinească planul
conducă o brigadă. Nu de pe 1962 în numai 11 luni. De aseme­
Iată-i pe Nazarini: mult a fost ales secretarul
/ n Bucureştii anilor ’47- ce, unul 'dintre copii, Duţu, organizaţiei de bază. Brigada nea, colectivul secţiei s-ă angajat să
’48,' 'Andrei Nazarin, s-a rugat să-l ia : „Că şti L. AlAGUREANU realizeze o economie suplimentară de
„bătrinul", 'era un om de mata, tată, unde-i mult de
500.000-lei. ..... ''
rînd. Un simplu instalator de lucru...“ (Continuare în pag. 8-a) IUL1U SUSAN
• W-Oa/v
corespondent
mfo«'