Page 46 - 1961-12

DRUMUL1 SOCIALISMULUI m . 2168
wansimvmftrmm^ «^»w^jffTrongBBR
pag1* y- BBSBBBBMSBMQWWBraaBWBigiBMBEng TSMCTBHgaBraga * r^y-uc»».* ^¦**1•.kwh<*jni»^^fflSf«o^aaiwiws»* ¦¦y^-^daaeiBBd^jgCSgSS?1
BS

Pregătirea terenului asigură

realizarea producţiei planifícale

Pultlplele Întrebuinţări ale de 5.000 kg. porumb boabe Ia Dispecerul staţiunii de ma­ Lucrează ca tractorist
şini şi tractoare din Alba Iu- S.M.T. Alba Iulia de vreo opt ^
porumbului, au făcut ca el să ha., în cultură neirigată. In lia, lucra de zor la centrali­ ani. Rezultatele bune obţinu­
fie considerat una dintre cele scopul realizării producţiei pla­ zarea realizărilor tractorişti­ te in munca sa, modestia ca-
mai importante plante agricole nificate, In toate cele 23 gospo­ lor şi ale brigăzilor de trac­ re-l caracterizează şi dra­
din ţara noastră. Valoarea nu­
dării agricole colective din ra-

tritivă mare pe care o are, face ion care s-au angajat să reali­ toare. Munca ii era urmărită gostea pentru meseria alea­

ca porumbul să fie mult apre­ zeze o producţie de 5.000 kg. po­ cu încordare de către şefii să, au făcut cu tinărul trac- ţ
brigăzilor. Toţi lucraseră bine torist să fie cunoscut, apre­
ciat şi ca plantă furajeră. Fie­ rumb boabe la hectar, s-au pre­ pe ogoarele colectiviştilor şi ciat nu numai de tovarăşii
acum doreau să afle care bri­ săi de muncă ci şi de colec­
care kg. de porumb boabe con­ gătit de pe acum porumbului gadă şi tractorist vor fi frun­ tivişti. De zeci de ori a fost
taşi. Calculul dispecerului evidenţiat in şedinţele de
ţine 1,20 unităţi nutritive şi 0,08 condiţii bune de vegetaţie. Aju­ ajunsese la tractoristul Tadi­ producţie sau la panoul frun­

kg. proteină digestibilă, ceea ce taţi de inginerii şi tehnicienii a

face ca la o pro- — , _ — gronomi, colec.

ducţle de 5.000 , tiviştii au stabilit
kg. boabe la hec- P e n t r u 5 0 0 0 kCj. solele de porumb
tar să se obţină p o ru m b b o a b e ia ha. Pe cel mai bun că Gligor din brigada a VII-a. taşilor. De tot atîtea ori trac­
6.750 unităţi nu- tip de sol. In ştefan Serbănuţi, şeful brigă­ toristul Todîcă Gligor a îm­
funcţie de plan-
tritive şi 400 kg. zii, se apropie mai mult de părtăşit din experienţa sa to­
ta premergătoare, terenul a fost masă. In priviri i se citea varăşilor săi de muncă. Le-a
proteină digestibilă cu care se îngrăşat cu gunoi de grajd. Pe nerăbdarea. Gindul şi-l spu­ demonstrat practic, că apli-
pot obţine 1,3 tone carne. sese cu glas tare. clnd tractorului toate îngriji­
parcelele unde s-a constatat că rile tehnice, el nu se defec­
Colectiviştii din raionul Orăş- fertilitatea este scăzută, s-au ad­ — Nu, nu cred că a putut
tie, an de an, s-au străduit să ministrat cîte 30-40 tone gunoi
îmbunătăţească metodele de să fie întrecut de cineva. A tează in brazdă şi ii dă posi­

cultură a porumbului în scopul de grajd, iar pe cele care au mai muncit la fel de bine şi In bilitatea celui care ll condu­
obţinerii unor producţii ridica această decadă. ce să realizeze şi să depă­
te. Experienţa dobîndită a do­ fost îngrăşate cu 2-3 ani în ur. şească planul de hantri. Nu Pentru că lună de lună îşi depăşeşte norma în medie cu
vedit colectiviştilor că una din mă, cîte 20 tone gunoi. — A muncit bine, nimic 'de rare au fost cazurile cind To- 16-18 la sută şi pentru că produsele lucrate de el sînt de ca.
principalele condiţii care duce zis. Dar nu ştii că la locul de dică Gligor, în dorinţa de a litatea I-a, tinărul Alexandru Lutsch se situează mereu prin­
la sporirea producţiei de po­ Imediat după împrăştierea gu­ fruntaş candidează şi tracto­ efectua la timp lucrările tre fruntaşii întrecerii socialiste de la fabrica „Sebeşul din
rumb, este pregătirea cit mal noiului au fost efectuate arătu­ riştii Ion Holeanca şi Chirilă agricole, înlătura în timpul Sebeş.
bună a terenului. In acest an, rile la adînclmea de 28-30 cm. Borza ? Şi ei au muncit bine nopţii defecţiunile apărute la
colectiviştii din Spini au reali- La unele gospodării agricole co­ în toate campaniile. Nu m-ar tractor. sm=
zat pe unele parcele care au lective printre care şi la G.A.C. mira deci să-i ia locul, in­
fost arate adine şi îngrăşate, o din Bobilna, pe lotul destinat terveni Ioan Suciu, şeful bri­ Cu multă dragoste a îm­ A r fibine dacá... 15 DECEMBRIE 1961
producţie de peste 4.000 kg. po­ producerii a 5.000 kg. porumb găzii a IX-a. părtăşit el din experienţa sa DEVA: Clnd primăvara e
rumb la hectar. Acest lucru de­ boabe la ha. a fost împrăştiat tractoriştilor mai tineri. Trac­ ...tov. Costea Ioan, director al cărţi cititorilor. Activităţi ale fierbinte; HUNEDOARA:. Cind
monstrează importanţa pregăti­ şi superfosfat. Răspunsul scurt al dispece­ torul lui a fost o adevărată căminului cultural din Cerişor- formaţiilor, artistice nu s-au mai primăvara e fierbinte; PETRO­
rii şi îngrăşării terenului din rului a lămurit pe loc situa­ şcoală. La volan s-au califi­ Lelese s-ar preocupa mai mult organizat de foarte mult timp ŞANI : Leon Garos îşi caută
toamnă şi totodată faptul că In Fiind astfel pregătiţi, avem ţia fruntaşilor. cat peste 13 tractorişti prin­ de munca de popularizare a fil­ şi nici altfel de manifestări po­ prietenul; Vals pentru un m i­
raionul Orăştie sînt posibilităţi convingerea că toate cele 23 gos­ tre care Ioan Băăilă, Viorel melor. 'Astfel ar creşte numă­ litico-educative cu caracter de lion; SIMERIA: Vikingii; ORAS-
să se obţină producţii şi mai podării agricole colective vor ob­ — Tractoristul Todîcă Gli­ rul spectatorilor şi rularea fil­ masă. (Vulcu Gh. corespondent). T1E: Raidul vărgat; Dama de
mari. Pentru anul viitor s.a pla­ ţine la hectar pe suprafeţele gor a îndeplinit planul anual Lupu şi mulţi alţii, care în melor programate ar folosi mai pică; ALBA IULIA; Două vieţi
nificat ca pe o suprafaţă de 250 stabilite, cel puţin 5.000 kg. po­ de hantri in proporţie de 149 mult. (Poantă Gh. corespon­ ...biblioteca raională din Alba seria l-a; Acoperişul; SEBEŞ:
ha. să se realizeze o producţie rumb boabe. la sută. momentul de faţă ll urmea­ dent). Iulia ar. organiza şi duminica Leon Garos işi caută prietenii;
BRAD: 'Aeroportul nu primeş­
ing. IOAN JOSAN — V-am spus eu ? Tot Gli­ ză exemplul in muncă. acţiuni cu cartea, în loc să fie te; HAŢEG: Omul nu se pre­
gor e fruntaşul staţiunii şl In dă; LONEA: Drumul spre înal­
şeful secţiei agricole a Sfatului acest an — exclamă bucuros Multe lucruri bune se pot ta societate; TEIUŞ: Cerasella;
popular raional Orăştie spune despre acest harnic ZLATNA Toată lumea rîde,
Ştefan Serbănuţi. clntă şi dansează; IL1A: Acţiu­
nea Cobra; AP.OLDUL DE SUS;
Pe candidatul de partid tractorist. Cu oameni ca el ...la căminul cultural din Ră- închisă. (O. Vasllescu corespon­ Zaira.
Toăică Gligor îl cunoş­ Staţiunea de maşini şi trac­ hău s-ar programa activităţi cul­ R-eh —@—
team mai demult. Mi-au toare din Alba Iulia reuşeşte turale In mai multe după-amiezl dent)'. '' -
15 DECEMBRIE 1961
vorbit despre el, despre mun­ să-şi realizeze sarcinile anua­ ale zilelor săptămînli. Pină in
PROGRAMUL I : 6,30 Emisiunea
ca lui. colectivişti din 'Alba le ’de producţie şi să efectu­ prezent, deşi sînt posibilităţi să pentru sate: Reparaţii de calitate în
S.M.T.; 7,30 Sfatul medicului: Gum
A intrat în obişnuinţa colec­ secţiei agricole raionale şi a lec­ Iulia, din Miceşti şi Bără- eze pe ogoarele colectiviştilor se realizeze acest lucru, cămi­ O metodă eficace se transmit bolile contagioase; 8,00
tiviştilor, întovărăşiţilor, munci­ torilor. banţ, pe ogoarele cărora a nul cultural nu se deschide de- Din presa de astăzi; 10,08 Muzică
torilor din G.A.S. şi S.M.T. efectuat numai lucrări de numai lucrări <de bună cali­ ctt slmbăta sau duminica pen­ Din iniţiativa comitetului sin­ uşoară; 12,00 Limba noastră; Vor­
ca după terminarea lucrări­ Faţă de anul trecut, temele bună calitate. tate. tru prezentarea de filme, şi lu­ dical Bd secţie de la laminorul beşte acad. prof. AI. Graur1 (reluare);
lor agricole de toamnă să nea, clnd biblioteca împrumută de 650 mm. al C. S. Hunedoara, 12,10 Goncert de estradă; 12,45 Mu-,
stabilite pentru studiat sînt mai V^vWV i I. GOSTEA au fost Instalate la toate locurile zică populară romînească interpretată
studieze în cercurile de învăţă- chibzuit alese, mai variate şi ri­ de Lili ©reangă; 13,05 Muzică din
dică probleme importante pen­ operete; 16,15 Vorbeşte Moscova;
18.30 Tribuna radio; 20,20 „Noapte
mînt agrozootehnic mijloacele tru dezvoltarea gospodăriilor a- La cooperativa meşteşugărească „Unirea" Sebeş vizibile, cutii de scrisori, în care, bună, copii“: „Căluţul de săpun“ de
de sporire a producţiilor agri­ gricole colective. muncitorii pot pune propuneri Titel Gonstantinescu; 23,35 Muzică de
cole, cele mai bune metode de 'de măsuri In scopul îmbunătă­ estradă.
In acest an, un accent deo­
creştere a animalelor, posibili­ sebit va fi pus în cercurile cu PROGRAMUL I I : 12,15 „Viaţa
nouă a patriei cîntată de compozitorii
tăţile de ridicare a fertilităţii caracter zootehnic pe îmbună­ atiei ţirii condiţiilor de lucru din noştri“; 13,15 Gronică de uzină; 15,00
solului şi numeroase alte pro­ punct de vedere al securităţii Gîntece şi jocuri populare romîneşti;
bleme folositoare activităţii lu­ tăţirea metodelor de furajare a lei. 'Au muncit bine mai ales muncii. Metoda aceasta s-a do­ 15,35 Actualitatea în ţările socialiste;
crătorilor de pe ogoare. In acest secţiile de tîmplărie nr. 1, ni- vedit a fi bună. In urma propu­ 16.30 Muzică uşoară; 16,50 Gurs de
an, în gospodăriile agricole co­ animalelor. La şedinţele de cerc, chelaj, croitoria pentru bărbaţi nerilor făcute de către munci­ limba rusă; 18,05 „Melodii... melodii...
lective din raioriul Orăştie sînt nr. 1 şl altele. Toate acestea: torii, Inginerii şi tehnicienii sec­ — emisiune de muzică uşoară romî­
organizate 47 cercuri şi 56 ci­ cursanţilor li se vor împărtăşi sînt rezultate cu care coopera­ ţiei, s-au completat toate plăci­ nească; 19,00 Muzică din operele de
cluri de conferinţe cu caracter torii pe bună, dreptate se pot le la canalele din hală, au fost compozitori romîni; 19,30 Teatru la
agrozootehnic. La aceste cercuri metodele folosite 'de îngrijitorii- Printre cooperativele meşte­ şl alţii, constituie exemple de mîndri. completate (unele chiar modifi­ microfon „Poveste din Irkutsk“ de Ale-
participă peste 1.500 cursanţi. şugăreşti din regiunea noastră conştiinciozitate în muncă. cate) pasarelele peste căile cu
Ţinîn'd seamă de specificul şî mulgătorl fruntaşi rdîn regiunea care aduc un aport însemnat la Totuşi, la cooperativa meşte­ role, s-au reparat grătarele pes­
perspectivele de dezvoltare ale servirea oamenilor muncii, se L'ucrînd cu mult simţ de răs­ şugărească din Sebeş, există şi te paturile de răcire etc. Drept
fiecărei unităţi, s-au organizat noastră pentru obţinerea unor numără şi cooperativa „Unirea“ pundere, servind cetăţenii în o serie de deficienţe care trebuie urmare, numărul accidentelor a
15 cercuri agricole, 10 cercuri le­ din Sebeş. Cooperativa dispune mod civilizat, o mare parte din înlăturate. Neacordind atenţia scăzut simţitor.
gumicole şi pomicole, 13 cercuri producţii sporite de lapte. de 54 unităţi care execută di­ lucrători şl unităţi ale coopera­ cuvenită comenzilor primite,
zootehnice şi 9 cercuri mixte. ferite lucrări atît In oraş cît tivei şi-au cîştigat un bine me­ executîndu-le cu întîrziere sau A. IFRIM
Deschiderea la timp a cercurilor In scopul desfăşurării în bu­ şl în satele din raion. Datorită ritat prestigiu. 'Aceasta a dus la comportîndu-se în mod necores­
de învăţămînt agrozootehnic cît muncii desfăşurate de către coo­ sporirea numărului clienţilor, punzător faţă de cetăţeni, colec­ corespondent
şi întocmirea planului tematic a ne condiţiuni a lecţiilor, cercu­ peratori, s-a reuşit ca majorita­ determinîrid în acelaşi timp în­ tivele unor secţii au rămas cu
stat îp centrul preocupărilor tea unităţilor să execute lucrări deplinirea ritmică a planului de mult sub sarcinile de plan.-Sec­ -O -
rile au fost înzestrate cu 5.000 de bună calitate şi la timp, aşa producţie. In cele 11 luni care
cum doresc cetăţenii. Coopera­ au trecut pină acum, planul pro­ ••
broşuri, 2.300 planşe, 14 aparate tori ca Nicolae Lupşe, croitor, ducţiei globale a fost îndeplinit VI
Ioan Barna, tîmplar, Ioan Ţin­ în proporţie de 109 la sută,
de proiecţie, 450. diafilme, nu­ tea, cismar, W. Schmidt, frizer realizindu-se şl beneficii în nu­ m excursie
mai 9 luni în valoare de 295.000
meroase mulaje şi alte materia­

le. Toate acestea, îmbinate cu

buna pregătire a lectorilor, vor

contribui Ia îmbogăţirea cunoş­

tinţelor profesionale ale colec­

tiviştilor.

C. I.

¦BBaraaaaizniisBisainxgoEiaEBaBiiBiisgDiiEiBtsuBsaBaasa ţii ca reparaţii de radio, încăl­ Un grup de 42 colectivişti
iBaasaaaaaBeaanaaaaaBaBaaaaa«allllllaa,iaB*B>BaaBaBBBBaniBkBaBBBaaaaBaBaBBBBBaáanaaBaáBaaaaBaBBBaBK4iBa> ţăminte după comandă, bolan-
gerie şi altele, nu constituie fruntaşi din raionul Haţeg, au

•• exemple bune. O serie de coo­ plecat intr-o excursie de 4 zile xei Arbuzov; 21,30 Actualitatea radio.
peratori din cadrul acestor sec­ cu autocarul O.N.T. „Carpaţi“

ţii sînt certaţi cu disciplina. De Deva. Cu acest prilej, ei vor vi­

pildă, radiofonistul Salmen Giin- zita citeva gospodării agricole

Peste puţin timp în gospodăriile agricole ter, pictorul Tiberiu Grecu, ti­ colective din regiunile Piteşti şl
colective va avea Ioc un eveniment deose­
bit de important pentru întărirea lor din pete, precum şi a efectivului de porcine caz ce înseamnă un plan bine chibzuit. nichigiul Gheorghe Vasllica, co­
punct de vedere economic şi organizato­ (153 capete din care 33 scroafe), ovine
ric : întocmirea şi dezbaterea în adunările (770 capete), gişte (219 buc.) etc. Paralel Dar, ei sînt conştienţi că mai au încă multe jocarul Nicolae Vana şi alţii, Bucureşti şi G.A.S. Codlea. De
generale a planului de producţie, a buge­ cu mărirea efectivului de animale a cres­
tului de venituri şi cheltuieli pe anul 1962 cut şi producţia şi productivitatea aces­ de făcut şi că în cadrul gospodăriei mai lipsesc de la serviciu, fac cetă­ asemenea, vor fi vizitate staţiu­ PENTRU 24 ORE
şi a dării de seamă anuale. tora. Pină la 1 decembrie, spre exemplu,
s-a realizat în medie pe cap de vacă fu­ sînt încă rezerve nefolosite, care, puse în ţenii să aştepte timp îndelun­ nile balneo-climaterice de pe Vreme în curs de răcire cu cerul
Judicioasa întocmire a planului de pro­ rajată 2.075 litri lapte ceea ce ne îndrep­ variabil. Vor cădea precipitaţii sub
ducţie în anul acesta de către marea ma­ tăţeşte să credem că pe întregul an, pro­ valoare, vor duce la consolidarea colecti­ gat după lucrările comandate, Valea Oltului, oraşul Bucureşti formă de lapovijă şi ninsoare, tempe­
joritate a gospodăriilor colective şi res­ ducţia va, atinge cei puţin 2.300 litri. ratura în scădere. Ziua va fi cuprinsă
pectarea prevederilor acestuia, a dus la vei, la creşterea nivelului de trai, mate­ ştirbind astfel prestigiul unită­ cu noile construcţii şi muzeele între 1 şi 5 grade, iar noaptea intre
îmbunătăţirea muncii, la aplicarea pe scară Rezultate bune s-au obţinut la gospodă­ 0 şi minus 4 grade. Vînt moderat din
mai largă a metodelor agrotehnice avan­ ria colectivă din Pricaz şi în ceea ce pri­ rial şi cultural al colectiviştilor. ţii din care fac parte. Unii lu­ nord şi nord-est. Dimineaţa ceaţă lo­
sate, la valorificarea de noi rezerve de spo­ veşte realizarea construcţiilor zootehnice cală.
rire a producţiei vegetale şi animale. Toate De aceea, în lumina sarcinilor ce decurg crători cum este cazul lui Iro- sale, cît şi uzina de tractoare
acestea au avut ca urmare dezvoltarea In preajma adunărilor
proprietăţii obşteşti, creşterea veniturilor din Directivele Congresului al III-lea al nim Sărăcsan de la atelierul de din Braşov.
gospodăriei şi ale colectiviştilor, ridicarea de dări de seamă
nivelului lor de trai. partidului -şi din plenara C.C. al P.M.R. încălţăminte la comandă, exe­ I. POPESCU
în gospodăriile colective
Un exemplu semnificativ în această pri­ din iunie-iulie a.c., s-a trecut la luarea de cută în timpul serviciului anu­ corespondent
vinţă îl constituie şi gospodăria colectivă planificate. De curind au fost date în fo­
din satul Pricaz, raionul Orăştie, care a losinţă un grajd pentru 100 vite mari, un măsuri pentru ca în planul de producţie mite lucrări particulare.
reuşit, datorită înfăptuirii prevederilor pla­ şopron pentru furaje etc. Trebuie scos în
nului de producţie pentru acest an, să ob­ evidenţă faptul că aceste construcţii au pentru anul 1962 să se prevadă asemenea Rezultatele cooperatorilor din Important!
ţină rezultate bune în majoritatea sectoa­ fost executate în cea mai mare parte din Sebeş erau cu mult mai bune
relor sale de activitate. fondurile proprii ale gospodăriei (doar obiective care să ducă la valorificarea po­ dacă nu existau aceste deficienţe. C A S A DE E C O N O M
18.000 lei credite) şi prin munca colecti­ sibilităţilor reale pe care le are gospodă­ Trebuie spus că la cooperativa
Planul la unele culturi a fost depăşit. viştilor, folosindu-se pe scară largă mate­ ria. Astfel, vor fi sporite suprafeţele des­ meşteşugărească din Sebeş nu Şl C O N S E M N A Ţ I U N S
La grîu s-a realizat în medie la ha. 1.886 riale din resurse locale. tinate culturii legumelor şi zarzavaturilor, s-a reuşit încă să se organizeze
kg. (faţă de 1.800 cît era planificat), Ia a plantelor tehnice, a cartofilor etc., iar şi să se desfăşoare o întrecere a un p in ă
ovăz peste 2.500 kg. (faţă de numai 1.400 Datorită rezultatelor obţinute prin vîn- producţia medie la majoritatea culturilor socialistă susţinută. Rezultatele A. Co
kg. planificat), la orz aproape 2.500 kg., la zarea surplusului de produse animale şi se prevede să crească cu 10-12 la sută. fruntaşilor în muncă nu sînt
porumb 3.380 kg. ştiuleţi etc. Pentru re­ vegetale către stat, în acest an au fost Efectivul de animale va ajunge în viito­ popularizate şi stimulate. Puţin de procurare fără diferenţă de
colta anului viitor s-au însămînţat 250 ha. realizate venituri băneşti care însumează rul an Ia 571 bovine (din care 232 vaci), s-a preocupat conducerea coo­ p ref a o b lig a ţ iu n ilo r CEC.
cu grîu cie toamnă, cu 50 ha. mai mult peste 800.000 lei din care 225.830 lei s-au 218 capete porcine (din care 53 scroafe), perativei şi de deschiderea de
decît în toamna anului 1960. Important alocat la fondul de bază. Pină la sfirşi- 925 oi, iar ferma de păsări va număra cel noi unităţi. In tot cursul anu­ Se dă astfel posibilitate unul
este că peste 95 la sută din suprafaţa tul anului, acesta va ajunge Ia circa puţin 500 gişte. In felul acesta, încărcă­ lui s-au deschis abia 2-3 ase­ num ăr cit m ai m are de cetă ­
amintită a fost însămînţată cu sămînţă din 1.700.000 lei, cu 300.000 lei mai mult de­ tura de animale la suta de hectare stabi­ menea unităţi. De altfel, condu­
soiuri de mare productivitate. cît era la 1 ianuarie a.c. Deosebit de îm­ lită de către Conferinţa regională de partid cerea cooperativei nici nu avea ţeni de a participa la
bucurător este faptul că fondul de bază va fi depăşită. Pentru realizarea unor pro­ de unde cunoaşte anumite ne­ TRAGEREA LA SORŢI LfJNARA
Realizarea si depăşirea planului la creş­ ducţii din ce în ce mai mari de lapte de voi ale cetăţenilor deoarece
terea animalelor a stat, de asemenea în creşte prin sursele care au la bază munca vacă, va fi considerabil sporită cultura consfătuirile cu ei se ţin foar­ D IN DECEMBRIE,
centrul preocupării organizaţiei de partid, colectiviştilor, adică reţinerile din venitu­ plantelor pentru nutreţ. te rar. cin d , in a f a r a c îş tig u r il^ r Sn
a consiliului de conducere al G.A.C., în rile realizate, creşterea valorii animalelor b a n i, SE AO ii ACORDA
centrul preocupării tuturor colectiviştilor. de producţie şi acumulările din construcţii. In vederea cointeresării materiale a co­ in urma dezbaterii cifrelor de GURI SUPLIMENTARE I n ,
Faptul este dovedit şi prin sporirea consi­ lectiviştilor, în planul de producţie se va plan pe anul viitor, colectivul
prevedea creşterea retribuirii în bani şi cooperativei şi-a luat angaja­
totodată se va introduce pe scară şi mai
largă retribuirea suplimentară în diferitele mente concrete. Rămîne ca prin
sectoare de activitate ale gospodăriei.
înlăturarea deficienţelor amin­
întocmirea judicioasă a planului de pro­

ducţie şi a bugetului de venituri şi chel­ tite, printr-o mai bună organi­

tuieli ţinîndu-se seama de condiţiile locale, zare a muncii, colectivul coo­ TATE, s ta b ilite eu p rileju l
şi apoi dezbaterea lor în adunarea generală, perativei să ducă la îndeplinire
asigură realizarea unor producţii sporite sarcinile pe care le are, să sa­
care, în final, vor duce la întărirea şi tisfacă mai bine cerinţele oame­
mai mult a gospodăriei colective, la creş­

terea continuă a nivelului de trai ai co­ nilor muncii din oraş şi raion.

derabilă a numărului de vaci, viţele şi ju- Succesele obţinute In acest an au de­ lectiviştilor. 99S ă p iă m în ii e c o n o m ie i66

ninei, care se ridică în prezent la 292 ca­ monstrat încă odată colectiviştilor din Pri­ V. PITAN V. ALBU