Page 47 - 1961-12
P. 47
Ni*. 2168 DRÜIWÜB pagr. 3
a n c h e t a ! C U M PREGĂTIŢI P R O D U C ŢIA
noastră, ANULUI VIITOR
Printr-omai bună
organizare a muncii Machetă didactică de mare utilitate
Anul 19C1 se apropie de sfîr- acesta. Aşa de pildă, la secţia Este cunoscut fap ca instruirea perso că dintr-o static de
sit. In 11 luni, colectivul de mun I-a locomotivo, a fost introdusă tul că staţia Sime- nalului de locomoti cale ferată.
că al Atelierelor R.M.R. Si- repararea locomotivelor în flux ria-călători a fosi
meria şi-a realizat planul la tehnologic. Prin aceasta, a cres centralizată electro- vă in acest sens să Instalaţia comple
producţia globală în proporţie cut productivitatea muncii şi dinamic. Prin acea aibă, pe lingă par tă a machetei asi
de 100,7 la sută, iar la producţia s-a îmbunătăţit calitatea repara stă staţie, trec dese tea teoretică şi una gură o bună instru
marfă în proporţie de 102 la su ţiilor. La turnătorie s-a extins ori trenuri remorca practică, instructorii ire practică a per--
tă. De asemenea, în aceeaşi pe folosirea bentonitei pentru tur te de personal de depoului Petroşani, sonalului de loco
rioadă, a realizat o economie nare şi s-au făcut o serie de locomotivă aparţi- Gligor Crişan şi Mi- motivă. Ea s-a bu
peste plan la preţul de cost de mici mecanizări. La forjă s-a ex nînd depoului de lo hai Comşa, ajutaţi curat de aprecieri
793.000 lei. tins matriţarea mai multor pie comotive din Petro de mecanicii losif unanime, fapt ce a
se etc. şani. Atlt mecanicii Crişan, Rudolf Mi- făcut ca Direcţia
Toate acestea se datoresc în cit şi fochiştii sînt clea, Petre Rusu şi regională C.F.R. Ti
primul rînd muncii pline de a- Zilele trecute a avut loc dez datori să cunoască lăcătuşul Ioan Bâ- mişoara să premie
vint a muncitorilor, maiştrilor, baterea cifrelor de plan pe anul modul de funcţio trin au conceput şi ze harnicul colectiv
tehnicienilor şi inginerilor în 1962 cu întreaga masă de mun nare şi semnalizare construit o machetă cu suma de 1.250
frunte cu comuniştii, antrenaţi citori. Cu această ocazie con a centralelor elec- reprezentînd o in lei.
înlr-o însufleţită întrecere socia ducerea tehnico.administrativă, trodinamice. Pentru stalaţie de centrali
listă, precum şi aplicării în sub îndrumarea comitetului de zare electro dinami I. CRIŞAN
cursul anului a unor măsuri teli- partid, a întocmit un plan de
nico-organizatorice eficiente. In măsuri tehnico-organizatorice. corespondent
mod deosebit, în 1961, ne-am în Printre altele, în el s-a prevăzut
dreptat atenţia spre efectuarea introducerea unui aparat de ri KJv'V/'—l Âu absolvii cursul de contabilitate
unor constatări mai amănunţi dicat locomotive şi montarea
ta a locomotivelor. Aceasta a unui cîntar pentru locomotive O FAMILIE W W W W VW \A W W La uzinele metalurgice Pe la începutul gospodăriile agrico 48 ’de cursanţi au
la secţia I-a, fapt care va duce din Cugir, colectivele de lunii februarie a. c., le colective. Cel absolvit acest curs
condus la îmbunătăţirea calităţii la o sporire considerabilă a pro DE CONSTRUCTORI muncitori şi tehnicieni de pe lingă şcoala de 48 de colectivişti de pregătire, ple-
reparaţiilor şi totodată la micşo ductivităţii muncii. S-au prevă pun strădanii sporite pen mecanici agricoli cursanţi s-au stră cină la locul de
rarea numărului de întreceri de zut apoi o serie de amenajări 1A A /V W W W W V de nu, pierdem avansul, a- tru a realiza produse de din Alba lulia s-a duit să-şi însuşeas
la probă. Ia secţia de vagoane şi multe vansul faţă de timp. tot mai bună calitate. La deschis un curs de că temeinic şi cu muncă, In gospodă
altele. (U rm are din pag. !-a) realizarea acestora o con contabili cu durata conştiinciozitate cele riile colective din
In vederea realizării de cît mai II vedem pe Andrei Naza tribuţie însemnată şi-o dau de 10 luni care a predate de profe
multe economii, am introdus In şedinţele de dezbateri, care lui e în întrecere cu celelalte rin şi ne gindim involuntar şi frezorii. pregătit noi cadre sori in acest timp. regiunea noastră.
urmărirea sistematică a preţu s-au ţinut pe sectoare, s-au fă brigăzi de instalatori condu la anii lui de pensie care tre de contabili pentru De curînd toţi cei
lui de cost pe sectoare, iar ma cut însă şi alte propuneri. Multe buie să fie pe undeva pe Frezorul Anton Vasile de M. ŢIC
terialele de la magazie S-au eli dintre ele, prin aplicare, vor a- foarte aproape. Ii spunem. la U. M. Cugir, folosind din
berat cu mai multă chibzuinţă duce îmbunătăţiri substanţiale corespondent
şi simţ de răspundere. In afară în procesul de producţie. Pro „Ce pensie, tovarăşe ? Sînt plin capacitatea maşinii Ia
de aceasta s-a acordat o atenţie punerea de a se prelungi con se de Titi Brănîşteanu şi de eu om de pensie ?. Cind o fi loi cercuri de citit
deosebită aplicării pe o scară lar ducta de păcură pînă la canalul gata oraşul...“ care lucrează, depăşeşte lu
gă a inovaţiei maistrului Dumi de reparaţie al locomotivelor, frate-său Duţu. Au preluat şi 'Sub îndrumarea măr de 24 cercuri trecute. Responsa
tru Irinca, prin care s-a realizat spre exemplu, va face ca apro ei iniţiativa „Să realizăm Adică Hunedoara, „Dar Bu- nar norma cu 18-20 la sută. comitetului comu de citit. Numai tn bilele de cercuri au
o economie însemnată la consu vizionarea cu păcură să se poa talanul fiecărei săptâmini cu cureştiul, Ferentarii ?“ El se numără astfel printre nal de partid, comi satul Şoimuş au expus materiale din
0 zi mai devreme“, deoare fruntaşii în întrecerea so tetul comunal de fost înfiinţate un revistele „Femeia“,
mul de materiale de antifric- tă efectua odată cu reparaţia. „Am fost şi mai mergem femei din comuna număr de 9 cercuri
ţiune. ce lucrările sînt rămase în pe-acolo. Ne place grozav. cialistă. Şoimuş a înfiinţat de citit, care au Săteanca“ şi „Să
In felul acesta se va cîştiga Dar, vedeţi, noi sîntem hu- IN CLIŞEU T frezorul An în comună un nu fost deschise zilele nătatea“.
Pentru anul viitor, în faţa mult timp. urmă, fapt pentru care or nedorem de m ult...“
ganizaţia de partid a pornit ton Vasile, la locul de A. CERCEA
noastră stau sarcini mult mai O altă propunere la fel de p re serios la treabă. Trebuie re 1Maistrul a plecat cătrănit
cuperat timpul pierdut. De pe „ţevi şi coturi“. Apoi a muncă. corespondentă
mari. Planul producţiei globale ţioasă este şi aceea de montare plecat şi secretarul la unul
aceea nu poate fi găsit se din loturi. Am primit invi
va fi cu 5,5 la sută mai mare de- a maşinii de sudat prin puncte. taţia : „Vizitaţi-ne!“ Dar
cretarul. ' unde să te duci ? In cartierul
cît anul acesta. Creş»terea cea Prin aplicarea ei se va înlocui de locuinţe individuale al
mai mare va fi la sectorul loco Intr-un tîrziu, apare. Bine Hunedoarei unde „bătrinul“ Colectivele întreprinderilor
nituirea cu sudarea prin puncte, şi-a făcut o casă nouă, de d e zo a t cifrele d e pian pe 1962
motive: cu 33 la sută. Cît pri făcut, negricios, cu o musta toată frumuseţea ? In noile
care este mult mai avantajoasă. blocuri unde s-au statorni
veşte sarcina de beneficii, ea ţă mare. „E bătălie mare pe cit In apartamente noi, du Rezervele interne — mai LÎBEAEII
Exemple se pot da încă multe. şantier, tovarăşe. Toate bri rate de ei, Arnold şi Duţu bine valorificate
este mai mare decît în 1961 cu găzile vor materialele la timp. cu familiile ? In familia con
Avem toată convingerea că prin Toţi privesc graficele, cu ciu structorilor Nazarin, toţi băr Recent a avut loc adunarea gene rea realizării planului în anul viitor. V. HILT: Călători şi explao-ra'\
79 la sută. dă parcă. Dar să nu credeţi baţii, in număt dă patru, sînt
traducerea în viaţă a măsurilor că poartă „pică“ graficelor. instalatori. Inclusiv Mircea, rală a membrilor cooperativei meşte Numeroşi cooperatori printre care tori romîni pe meleaguri îndee-1*5 /
Desigur că pentru realizarea Nu, le e ciudă pe timpul ăsta, plecat acum în armată. Me
preconizate şi buna organizare care se ia la întrecere cu ei. seria au îndrăgit-o pe şan-, şugăreşti „Retezatul“ din Haţeg, în Dumitru Balintoni, Kalnian Eperieşi, părtate. Colecţia S.R.S.C.
cu succes a noilor sarcini, se ce Unii l-au şi întrecut. Pentru tier. Şi tot şantierele Hune
a întrecerii socialiste, vom ajun doarei i-au înălţat odată cu
re din partea noastră un efort <! brigăzile lui 'Ştefan Roşianu, ele. Toţi sînt membri de care s-au dezbătut cifrele de plan Petru Neindoni, Eva Rista, (Sarol Mă 405.
ge ca la finele anului 1962 să 'Andrei Weber, şi ale altora, partid, fruntaşi in producţie.
sporit. Va trebui să ne organi pentru anul 1962. runţel, Alexandru Hirscli, au făcut 64 pag. — 1,25 lei.
înregistrăm realizări din cele a ceştia-s Nazarinii. Sînt
zăm mai bine munca, să facem săptărnina are 4-5 zile in loc oameni din cei mai Tovarăşul Ion Radu, preşedintele propuneri preţioase în vederea reali- N. ZAHARIA: Aloartea şl
mai frumoase. de 7. Adică, intr-atîta vreme
drum tot mai larg metodelor noi îşi fac planul săptămînal. Ei, obişnuiţi. Seamănă mult cu cooperativei, a prezentat un referat - zării'*pianului» pc anul 1962 Ia toţi \credinţa in soartă, sutlet şi ne.•
I. VERNICHESCU se poate să nu susţii o ase atiţia alţii de la Hunedoara,
de lucru şi tehnicii înaintate. Deva. Călan, din Valea Jiu cu privire la realizarea cifrelor de, .indicU'fŞÎ au-scos la iveală unele re murire. Ediţia a 11-a. Colecţia
inginer şef Ia Atelierele lui, de peste tot. S.R.S.C. nr. 404.
O seamă de măsuri în acest 48 pag. — 0,90 lei.
R. M. R. Sinieria Atunci cind păşiţi in noul
sens au fost luate chiar din anul apartament, cină deschideţi GORNELIU LEU : Cu mîinl*
larg ferestrele spre noile pri
velişti, cind încercaţi robine plan pc anul 1961 şi prevederile pla zerve interne care vor trebui folosite.
tele, ori simţiţi căldura blin-
Cu sprijinul activului obştesc menea bătălie ?“. nului pe anul 1962, cît şi proiectul de NICU SBUCHEA
Desigur, trebuie susţinută. dă a caloriferului, gînăiţi-vă măsuri tehnico-organizatorice în vede-
corespondent
Şi organizaţia de partid, se şi la Nazarini, la toţi cei care
In vederea rezolvării multiple cialiste în anul viitor, ţinînd cretarul ei, o fac. Dimineaţa In 1962 să muncim si mai bine!“ Ie noastre — reportaj
lor sale sarcini, Consiliul local seama de sarcinile ce izvorăsc — operativele. Apoi pe şan le seamănă. 180 pag. + 8 pagini cu foto
al sindicatelor din oraşul Hune din planurile de producţie. In tier, la grupele de partid, la. » grafii în afara textului — 5,85
doara a antrenat un larg activ efectuarea acestui studiu sînt brigăzi. Fiecare membru din ' \AAAAAAAl
obştesc. In prezent, Consiliul lo atraşi aproape 30 muncitori (U rm d rd Ut\ pag. l - a ) încărcarea furnalului nr. 6 etc. lei.
cal al sindicatelor este sprijinit fruntaşi, tehnicieni, ingineri şi
în munca sa de un activ obştesc activişti sindicali. biroul organizaţiei de bază gajamente, de altfel, au fost Toţi furnaliştii, de pe toate ARKADI ADAMOV: Aface
format din peste 80 muncitori răspunde de cîte un punct de multe. Astfel, s-au propus mă schimburile, s-au angajat să de rea „pestriţilor“ — roman. Edi
De asemenea, Consiliul local lucru. suri pentru Îmbunătăţirea cali păşească planul de producţie al ţia a IH-a. Traducere de O.
fruntaşi în producţie, tehnicieni, al sindicatelor a format 49 echi tăţii masei de astupat, ca aglo anului viitor, să reducă decla Gomorovschi
pe de control obştesc în rîndui Intervine un om in vîrstă. meratul autofondant să aibă cel satele Ia jumătate faţă de ad 316 pag. — 6 Iei
ingineri, cadre didactice, medici cărora activează 146 tovarăşi E Andrei Nazarin, „bătrinul“, puţin 50 la sută metal în el, mis. Că vor reuşi, nu încape
care ajută organele locale în maistru pe şantier. E foc. ca rezistenţa cocsului să fie cel nici o îndoială. Hărnicia lor e ELIEZER STEINBERG: Fa
etc. organizarea mai bună a comer Aprovizionarea cu materiale puţin 300 kg., să se asigure o bine cunoscută. De altfel, refe- bule. Traducere din limba idiş
ţului, îmbunătăţirea asistenţei mai bună colaborare între echi rindu-se la acest lucru, comu de Clementina Voinescu. Erelaţâ
Cu ajutorul activului obştesc, medico-sanitare etc. nu ţine pas cu ritmul de lu pele de la încărcare şi descăr nistul Gheorghe Cismaş, maistru de Şt. Cazimir
Consiliul local al sindicatelor care, să se verifice şuberele pen la furnalul nr. 6, spunea: „In 156 pag. — 6,35 lei.
cim al brigăzilor. „Ia vezi, tru a nu se pierde aer cald, să 1961 am muncit bine şi am ob
din Hunedoara studiază în aces fie modificată automatica la ţinut realizări frumoase. In A. VINOGRADOV: Defăima
te zile posibilităţile de organi Arnolă tată, ce fac ăia ? — 1962 să muncim şi mai bine. rea lui Paganini — roman. Edi
zare mai bună a întrecerii so 1 se adresează el secretaru
lui. Să dea ţeavă, coturi, că
(Urmare din pag. I-a) Să înfăptuim cu perseverentă conducerii colective, dezvoltarea Avem toate condiţiile pentru ţ•ia a IV-a». Traducere de Vasile
criticii şi autocriticii, întărirea acest lucru. Iată de ce în nume Teodorescu şi Ecaterina Ban-
ecliipă sau o brigadă este ră necontenită a unităţii şi a dis le colectivului care lucrează la
masă în urmă, trebuie să fie drabur.
sprijinită pentru a se ridica la ciplinei de partid, atragerii şi furnalul nr. 6 mă angajez să
nivelul celor fruntaşe şi să se mai active a membrilor de partid 388 pag. — 7,30 lei.
realizeze, pe această bază, un la dezbaterea celor mai impor realizăm planul anului viitor
succes general. In Valea Jiului, sarcinile trasate de partid înainte de termen...“
la Ghelar şi Teliuc, la exploată tante probleme ale muncii şl
rile miniere din Brad mai sînt gadă, secţie, atelier, uzină etc., niştii care lucrează în aceste sec Un rol deosebit în dezvoltarea vieţii de partid. Ele trebuie să
încă brigăzi rămase sub plan. o atmosferă de muncă creatoare, toare poartă o mare răspunde dovedească în acelaşi timp mult
Comuniştilor li se cere să dea constructivă, de înaltă preocu re pentru lipsurile manifestate economiei îl are realizarea celui
tot sprijinul acestor brigăzi pen pare pentru a se asigura toate în domeniul calităţii. Deficienţe mai strict regim de economii. mai multă grijă pentru întărirea
tru a le ridica la nivelul celor condiţiile de îndeplinire în mod le existente în 1961 la oţelăriile Organizaţiile de partid, au dato. rîndurilor partidului, prin pri
fruntaşe. Exemplul minunat al ritmic a sarcinilor de plan pe din Hunedoara trebuie înlătura ria să controleze dacă fondurile mirea în partid a celor mai
minerului Ioan Enăşcău, de la anul 1962. te. De aceea, comuniştii de aici sînt cheltuite cu spirit gospodă înaintaţi oameni ai muncii, mai
Teliuc, care a preluat conduce au obligaţia să analizeze cu mult resc, dacă se duce o luptă susţi
rea unor brigăzi codaşe pentru In fiecare întreprindere, pen simţ de răspundere cauzele ca nută pentru reducerea preţului multă preocupare pentru educa
a le aduce la nivelul celor mai tru îndeplinirea planului pe a- re au determinat slaba calita rea marxist-leninistă şi călirea
bune, trebuie însuşit şi de către nul 1962, în mod ritmic şi la te a unor oţeluri şi să stabileas de cost al produselor, dacă se partinică a membrilor şi candi
alţi comunişti. Este o mare cins toţi indicii, s-au elaborat pla că ce trebuie făcut pentru ca de efectuează un riguros control daţilor de partid, în spiritul de
te pentru fiecare comunist, pen nuri de măsuri tehnico-organi ficienţele să nu se repete in anul prin leu. votamentului faţă de cauza
tru fiecare om al muncii de a zatorice. Prevederile acestor pla 1962.
încheia anul 1961 cu un bilanţ nuri trebuie îndeplinite întoc In anul 1961, la uzina „Victo partidului, pentru întărirea vi
de mari realizări, cu planul de mai. In anul viitor, ridicarea conti gilenţei revoluţionare, pentru e-
^..oducţie nu numai îndeplinit nuă a calităţii produselor este ria“ Călan, întreprinderea „Mar ducarea în spiritul principiilor
ci şi chiar depăşit. Maşinile şl agregatele trebuie unul dintre obiectivele principa mura“ Bîrcea şi la altele, nu moralei comuniste, al apărării
folosite mai bine. Laminatorii şi le ale întrecerii socialiste. Orga s-au realizat sarcinile de plan avutului obştesc. Este necesară
In anul viitor, oamenii muncii furnaliştii de la Hunedoara, me- nizaţiile de partid, vor trebui ca cu privire la reducerea preţului
din siderurgie, metalurgie, din talurgiştii din Cugir, textlliştii în mod periodic să analizeze da de cost. Ce au de zis oare comu atragerea în jurul organizaţii
industria carboniferă, din între din Sebeş, au în această direcţie că produsele fabricii s-au ridi niştii de aici despre acest lucru ? lor de partid a unui larg activ
prinderile constructoare de ma o experienţă bună. Pe baza spo cat la nivelul cerinţelor contrac Nu se simt şi ei vinovaţi de ase
şini, întreprinderile de construc ririi indicilor de utilizare a a- tuale. Organizaţiile de partid din menea insuccese ? fără de partid şi folosirea lui
ţii, din transport şi telecomuni gregatelor, a maşinilor, ei au cadrul şantierelor de construcţii în lupta pentru traducerea în
caţii, din industria forestieră, realizat în anul 1961 importante din Hunedoara, Deva, Călan, Pe Atenţie deosebită trebuie să se
panificaţie, din agricultură etc., cantităţi de produse peste sar troşani, Cugir trebuie să se în dea creşterii nivelului profesio viaţă a hotărîrilor partidului şi
au de realizat sarcini sporite. cinile ce le reveneau din plan. grijească nu numai de scurtarea nal al tuturor muncitorilor. La guvernului.
timpului de execuţie a noilor Hunedoara mai ales, unde vor
Chezăşia îndeplinirii acestor Acest lucru trebuie să preocupe construcţii ci şi de îmbunătăţi intra în funcţiune in anul viitor „Organele şi organizaţiile de
sarcini constă în primul rînd în în anul 1962 toate colectivele în rea calităţii lucrărilor, de ridi noi agregate de mare capacitate,
îmbunătăţirea muncii organi treprinderilor, uzinelor, minelor, carea confortului la construcţii agregate moderne, este necesar partid, — arată tovarăşul Gheor-
zaţiilor de partid, elanului cu le de locuinţe. In întreprinderi să fie luate toate măsurile în ghe Gheorghiu-Dej în darea de
care vor muncii comuniştii pen din regiunea noastră. Trebuie a- le de transport şi telecomunica scopul asigurării deservirii aces seamă a delegaţiei P. M. R. la
tru a antrena masele largi de vut grijă că pe alocuri mai sînt u- ţii, să se analizeze deservirea tora de cadrele cele mai cores cel de-al XXII-lea Congres al
oameni ai muncii în înfăptuirea publicului şi al întreprinderilor punzătoare. P. C. U. S. prezentată la plenara
prevederilor planului de produc nii oameni, unii conducători de beneficiare, reducerea număru C. C. al P.M.R. din 30 noiembrie-
ţie, a sarcinilor trasate de partid. secţii, ateliere, întreprinderi, care lui de deranjamente şi a duratei Una dintre condiţiile princi 5 decembrie 1961 — au datoria
prezintă cerinţe pentru înzestra de restabilire a acestora. Organi pale pentru rezolvarea cu suc să desfăşoare o şi mai intensă
Organele şi organizaţiile de rea tehnică a acestor unităţi, zaţiile de partid din întreprinde ces a tuturor acestor sarcini este
partid au obligaţia să îmbine dar nu se gindesc în suficientă rile industriei bunurilor de con ridicarea necontenită la un nivel muncă politico-organizatorică în
mai bine, mai temeinic, cu mai măsură cum pot folosi mai bine mai înalt a muncii de partid, mase, să întărească neîncetat le
multă eficacitate, munca poli agregatele, maşinile, mecanis sum, din întreprinderile de pa
tică cu cea economică. Organi mele existente. îmbunătăţirea metodelor de con găturile partidului cu clasa mun
zaţiile de partid, mobilizînd or nificaţie, să dovedească toată ducere, ridicarea nivelului mun citoare, cu ţărănimea, cu inte
ganizaţiile de masă, au datoria O grijă permanentă se cere să lectualitatea, care urmează cu
să creeze în fiecare echipă, bri- acordăm calităţii producţiei. In grija faţă de ridicarea calităţii cii organizatorice şi politice de dragoste şi încredere partidul
1961 oţelarii de la Hunedoara, partid asigură traducerea în via
muncitorii de la fabrica „Arde produselor şi lărgirea continuă ţă cu fermitate a tuturor sar nostru, înfăptuiesc cu hotărîrc
leana“ din A.lba lulia etc., nu în cinilor trasate de partid. In a- politica sa“.
a sortimentelor în raport cu ce cest scop, organizaţiile de partid
totdeauna s-au dovedit a fi la rerea consumatorilor. Iată cerinţe Ia care organele Cu 18-20 la sută depăşeşte planul lunar de producţie echipa de întreţine
vor trebui să lupte pentru apli re a vagoanelor condusă de comunistul Romulus Pădurean din secţia meca
înălţimea acestor sarcini. Comu carea cu consecvenţă a princi şi organizaţiile de partid au da nică a uzinei „Victoria“ Călan. Pentru aceasta, echipa a ocupat luni în şir
piilor şi normelor leniniste ale toria să răspundă prin fapte, un loc fruntaş în întrecerea socialistă.
vieţii de partid, a principiului fN FOTOGRAFIE: Romulus Pădurean controlează o piesă necesară re
înfăptuirea acestora va asigura
parării unui vagon.
ca şi în anul viitor bilanţul mun
cii ’desfăşurate să fie cit ma 'I
rodnic.
