Page 48 - 1961-12
P. 48
pâgf. A DR U/VILL SOUA! IS,va LUÍ N il 2168
t ^?tmiatttgfiigfl»gs?A3g3igggt!scgC3
S!
Ä . : IILTBOLE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULEIME'LE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI criminalului nazist1 OGUWE o ir
WASHINGTON 13 (Agerpres). a-1 scoate basma curată pe cri
-x * La 12, decembrie, oficialităţile minalul de război Heusinger.
w>Ivva de la Washington au luat ofi ¦A-
ÂXâ«S«îî;
cial sub protecţia lor pe crimi PARIS 13 (Agerpres). —
nalul de război Adolf Heusin- Un purtător de cuvint al
ger, care a săvîrşit crime grave N.A.T.O. a declarat la 12 de
împotriva păcii şl umanităţii. cembrie că aliaţii atlantici „con
Acest lucru este ilustrat de pri tinuă să acorde o încredere to
mele ecouri de la Departamen tală“ generalului vest-german
vigilenţa popoarelor tul de Stat al S. U. A. la nota Adolf Heusinger, anunţă agen
adresată de guvernul Uniunii ţia France Presse, arătînd că
Sovietice guvernului S.U.A., prin această declaraţie a fost făcută
asiatice împotriva care se cere predarea lui Heu- în legătură cu nota adresată do
singer autorităţilor sovietice guvernul sovietic guvernului
S.U.A. prin care se cere preda-
anevrelor imperialiste MOSCOVA 13 (Agerpres). — După cum se arată in decla pentru a fi deferit justiţiei. rea criminalului de război Heu
TASS transm ite: raţie, după adoptarea de către Un purtător de cuvînt al De singer autorităţilor sovietice
guvernul danez a hotărîrii cu
CAIRO 13 (Agerpres). — cazul Algeriei, Cubei, Congou- Comitetul executiv şi-a expri „In faţa pregătirilor militare privire la constituirea comanda partamentului de Stat a respins pentru a fi deferit justiţiei. fn
La 12 decembrie au luat sîîr- lui, Angolei, Vietnamului de ale R.F.G. şi Danemarcei în re mentului mixt al R.F.G. şi Da acuzaţia conţinută In nota so cercurile N.A.T.O., a decía. ;
şit lucrările sesiunii Comitetu sud şi altele. mat de asemenea sprijinul giunea Mării Baltice, guvernul nemarcei în regiunea Mării Bal
lui Executiv al Secretariatului faţă de lupta de eliberare a po sovietic va fi nevoit să ia con- tice, „nu se poate să nu se re vietică, caliîicînd-o „o acţiune purtătorul de cuvint, sînt larg
Declaraţia condamnă pactele poarelor din Angola, Irianul de cunoască că Danemarca a făcut apreciate meritele lui Heusinger
un nou pas extrem de periculos propagandistică“. care este preşedintele Comitetu -
permanent al Consiliului de so militare imperialiste C.E.N.T.O., vest; Kenya, Oman, Africa de tramăsurile necesare pentru asi care li încurajează pe foştii ge Purtătorul de cuvint oficial tului militar permanent al
nerali şi amirali hitlerişti în N. A. T. O., şi devotamentul lui
lidaritate a ţărilor Asiei şi Afri N.A.T.O., S.E.A.T.O. şi N.E.A.T.O. sud-vest, Uganda, Swaziland, gurarea securităţii ţării sale şi tendinţele lor cotropitoare“ american a făcut ziariştilor o
cii. Comitetul executiv a adop „Aceste pacte militare, se spu Bechuanaland şi Bassutoland. a aliaţilor săi“, se subliniază
tat o declaraţie generală şi mai printre altele în declaraţia adre „Guvernul sovietic nu poate declaraţie care încearcă de faţă de comunitatea atlantică.
ne în declaraţie, sînt folosite Comitetul executiv a atras aten sată de guvernul U.R.S.S. gu considera temeinice argumentele
multe rezoluţii în diferite pro pentru a ameninţa şi a organi ţia popoarelor din Asia şi Afri folosite de guvernul danez pen :%>'. ;
bleme. Declaraţia generală sub vernului Danemarcei. Declara tru a-şi justifica acţiunile“, se
liniază că situaţia Internaţiona za agresiuni împotriva popoa ca asupra pericolelor pe care spune în declaraţie.
relor care luptă pentru liberta le prezintă pentru ele piaţa co.
In declaraţie se arată că gu
lă se caracterizează prin inten te şi independenţă naţională“. mună europeană. ţia a fost predată ambasadoru vernul Danemarcei înlesneşte BONN 13 (Agerpres). — TASS un cuvînt asupra fondului materia
sificarea luptei popoarelor din pătrunderea continuă a milita- transmite: lelor notei sovietice, bazate pe docu
Declaraţia subliniază necesi Cea de-a treia conferinţă de lui Danemarcei în U.R.S.S. la 12 riştilor vest-germani în Europa mente, care îl acuză pe generalii
Asia, Africa şi America La tatea încheierii unui tra ta t de solidaritate a popoarelor afro- de nord şi în bazinul Mării Bal Nota guvernului sovietic adresată Heusinger de crime de război. Aces,
tină. Această luptă s-a manifes pace cu cele două state germa asiatice va avea loc In prim ă decembrie prin intermediul Mi tice. „Această acţiune contri guvernului S.U.A. în care se cere ex fapt vine să confirme cit se poate de
tat în unele cazuri în ducerea ne în cel mai scurt timp posi vara anului 1962 într-una din buie, indiferent dacă guvernul trădarea în Uniunea Sovietică a cri bine că cei de la Bonn nu sînt în
unor războaie de eliberare na bil. ţările africane. nisterului Afacerilor Externe al Danemarcei vrea sau nu acest stare să dezmintă acuzaţiile înteme
ţională, în alte cazuri au luat U.R.S.S. lucru, la transformarea regiunii minalului de război liitlcrist, generalul iate împotriva generalului criminal.
Declaraţia cheamă toate for- Mării Baltice într-un cap de Heusinger, ce deţine în prezent postul
poci militar pentru o agresiune de preşedinte al Comitetului militar Ministerul de Război vest-german
forma acţiunilor de masă îm ţele populare din ţările Africii, Ambasadorul R.S. Cehoslovace la Tirana împotriva U.R.S.S. şi a altor sta n-a găsit nimic altceva mai bun decit
potriva guvernelor marionetă. te iubitoare de pace“. permanent al N.A.T.O. Ia Washington, să declare că prin nota sa Uniunea
Asiei şi Americii Latine să în a fo st rechemat in ţară a provocat o vădită derută şi neli Sovietică ar urmări să „împiedice“ se
Aceste forme variate de luptă tărească lupta împotriva impe Aceste acţiuni ale guvernului nişte la Bonn. siunea Consiliului NiA.T.O. de la Pa
au zdruncinat profund temelii PRAGA 13 (Agerpres). — Cc- folosirea studenţilor albanezi danez înrăutăţesc relaţiile so- ris. Nu încape îndoială că invocind
le sistemului imperialist. In faţa rialismului şi colonialismului. teka transmite : pentru infăptuirea acestei ac vieto-daneze şi complică situa Pînă în prezent guvernul R.F.G. n-a acest pretext tmele persoane de la
acestei intensificări a luptei po. în rezoluţiile adoptate Comi tivităţi provocatoare şi a altor ţia ţărilor neutre vecine cu Da făcut nici o declaraţie oficială în le Bonn ar dori să scape pe criminalul
Guvernul Republicii Socialis acţiuni asemănătoare, cu totul nemarca. gătură cu nota sovietică, in acelaşi de război hitlerist dc pedeapsa dreap
poarelor imperialiştii folosesc tetul executiv condamnă ajuto te Cehoslovace a hotărlt să re incompatibile cu misiunea şi timp, Ministerul de Război vest-ger- tă pentru crimele comise.
toate mijloacele pe care le au la cheme pe ambasadorul său în activitatea unei reprezentanţe tnan a întreprins o încercare de a
dispoziţie pentru a amina fali rul acordat Franţei de către Albania, întrucît in urma mă diplomatice, pentru care poartă lua apărarea lui Heusinger. Ministe
mentul lor inevitabil: Dar da N.A.T.O. şi Statele Unite pentru surilor autorităţilor albaneze întreaga răspundere ambasado rul s-a grăbit s î proclame nota Uniu
torită vigilenţei popoarelor şl ducerea războiului în Algeria. faţă de ambasadorul cehoslovac rul Albaniei, răminerea mai de nii Sovietice ca fiind o „manevră pro
conştiinţei lor crescînde planu Comitetul executiv stigmatizea au fost create In mod intenţio parte a ambasadorului albanez pagandistică“.
rile şi manevrele imperialiste au nat condiţii care au făcut cu to în Republica Socialistă Ceho
suferit o înfrîngere după alta. ză, de asemenea, crimele impe- tul imposibilă activitatea lui slovacă a fost declarată inde Ministerul n-a pomenit nici măcar
rialiştilor In Congo, comise cu normală ca ambasador, datorită zirabilă.
„întărirea ţărilor socialiste şi cărui fapt prezenţa sa la Tirana
intensificarea luptei de elibera complicitatea forţelor O.N.U. şi
re naţională, se spune în con cu sprijinul mercenarilor. Corni -
tinuare în declaraţie, au dus la tetul cere înlăturarea din Congo
schimbarea raportului de forţe a tehnicienilor param ilitari şi
pe arena internaţională“.
a aşa-zişilor voluntari puşi la
In declaraţie se spune că pu dispoziţia lui Chombe de către
imperialişti. Comitetul cere tot
odată cu toată hotărirea jude
carea asasinilor lui Patrice Lu-
terile imperialiste nu au renun mumba. a devenit cu totul inutilă. In legătură cu rechemarea g u v e r n n ii MOSCOVA. — In scara zilei de 12
ţat însă la acţiunile lor agresi Reprezentanţa Cehoslovaciei personalului ambasadei şi repre decembrie a avui loc la Casa de Cul
ve împotriva popoarelor din Condamnînd amestecul S.U.A. zentanţei comerciale a U.R.S.S. Decîarafiiie lui O îfo Winzer — tură a feroviarilor din Moscova o
în Vietnamul de sud, Comitetul la Tirana va fi condusă de un la Tirana, guvernul U.R.S.S. a întilnirc a reprezentanţilor oamenilor
Asia, Africa şi America Latină, executiv cere încetarea imediată însărcinat cu afaceri ad-interim. adresat guvernului Republicii muncii din Capitala U.R.S.S. cu par
aşa cum o arată în mod clar a intervenţiei americane. Socialiste Cehoslovace rugămin ticipanţi la Congresul Sindical Mon
Ca urmare a unei serii de tea de a reprezenta interesele dial.
Comitetul Politic a început examinarea provocări din partea reprezen U.R.S.S. în Albania. Guvernul BERLIN 13 (Agerpres). — condamnat pentru crime de
problemei coreene tanţei Albaniei la Praga — di război in Bulgaria la 25 de ani IERUSALIM. — In rechizitoriul fi
fuzarea de materiale tipărite cu Cehoslovaciei a satisfăcut aceas TASS transmite : de închisoare, 66 de ambasadori nal, procurorul general al Izraelului,
caracter ostil, urmărind sparge tă cerere. La o conferinţă de presă, care şi trimişi cu misiuni speciale ai Hausnc, a cerut condamnarea la moar
rea unităţii lagărului socialist, R.F.G. în străinătate sînt foşti te a criminalului de război Eichnmnn.
a avut loc la Berlin la 12 de funcţionari ai Departamentului Procurorul a declarat că în virtutea
NEW [YORK 13 — Trimisul legaţiei Uniunii Sovietice V. A. S & ia fia din R epu blica cembrie, Otto Winzer, prim-ad- lui Ribbentrop, a subliniat O. legilor izrncliene, faţă dc existenţa
special Agerpres C. Alexan- Zorin, a subliniat că delegaţia junct a! ministrului Afacerilor Winzer.
Externe al R. D. Germane, a
droaie, transmite sovietică sprijină întru totul re arătat că orientarea politicii ex Diplomaţii Bonn-ului, a de
La 12 decembrie a început în zoluţia R. P. Motîgdle/câre pre terne a guvernului de la Bonn
Comitetul Politic dezbaterea conizează invitarea pentru a W*IJIJ¦jfiMUiwai— .................................. este determinată de foşti diplo clarat el, desfăşoară o activi capetelor de acuzare care au fost re
problemei coreene. participa la discutarea proble Manifesfaniii au afacat ccnsuiaki! S.U.A. maţi hitlerişti şi de criminali de tate de spionaj şi diversiuni, ţinute, tribunalul nu poate pronunţa
mei coreene atît a reprezentan război. El a relatat că în pre conducătorul lor fiind fostul ge altă sentinţă.
Delegaţilor le-au fost prezen SANTO DOMINGO 13 (Ager După cum transmite agenţia, zent în serviciul guvernului R.F. neral hitlerist, Gehlen.
tate spre examinare o serie de ţilor R. P. D. Coreene, cit şi a pres). — funcţionarii consulatului au ce Germane se află 185 de foşti PARIS. — Cu 306 voturi, confra
documente şi rezoluţii în acea rut intervenţia poliţiei atunci diplomaţi fascişti. Ei ocupă pos In încheiere O. Winzer a ară 19'1, Adunarea Naţională Franceză a
stă problemă. In prima zi, dez Republicii Coreea.- In capitala Republicii Domi cînd a devenit evident că „furia turi de conducere în Ministerul tat că politica Republicii Demo ratificat definitiv proiectul bugetului
baterile s-au concentrat asupra mulţimii nu mai putea fi con- Afacerilor Externe, sînt amba crate Germane urmăreşte co dc stat pe 1962. Aproape o pătrime
Luînd cuvîntul la dezbateri nicane au continuat la 12 de •trolată“. Importante forţe ale sadori şi trimişi cu misiuni spe existenţa paşnică a celor două din cheltuielile bugetare sînt destinate
problemei invitării la lucrări, reprezentantul romîn Silviu cembrie manifestaţiile care au poliţiei şi armatei au sosit la ciale, precum şi colaboratori ai state germane, menţinerea păcii nevoilor militare.
Brucan a arătat că delegaţia fost îndreptate împotriva ames faţa locului şi au încercat să reprezentanţelor diplomatice ale în Europa.
fără drept de vot, a reprezen romînă sprijină proiectul de re tecului S.U.A. in treburile inter împrăştie pe demonstranţi folo Germaniei occidentale în străi TRIPOLI. — Ziarul „Giornale di
ne ale ţării. Potrivit relatărilor sind grenade cu gaze lacrimo nătate. Participanţilor la conferinţa Tripoli“ a publicat o ştire în care,
tanţilor celor două state core zoluţie al R. P. Mongole care gene şi bastoane de cauciuc. de presă le-au fost puse la dis referindu-se la surse demne dc încre
agenţiei United Press Interna „Unul dintre fotoreporterii a- La secţia comercial-politică a poziţie materiale dovedind in dere, scrie că „Franţa se pregăteşte
ene. Delegaţii occidentali, in prevede invitarea la dezbateri a tional, mulţimea a atacat în genţiei United Press — tran s Ministerului 'Afacerilor Externe fluenţa nefastă a foştilor diplo pentru a experimenta în curînd o
mite agenţia — a fost doborît de la Bonn lucrează 12 diplo maţi hitlerişti în Ministerul Afa nouă bombă atomică în Sahara alge-
frunte cu delegaţia S.U.A., s-au reprezentanţilor celor două sta două rînduri clădirea consulatu maţi nazişti şi foşti funcţionari cerilor Externe de la Bonn.
te coreene. lui S.U.A. din Santo Domingo la pămînt de explozia unei gre ai Gestapoului, la serviciul per
împotrivit invitării la dezbateri după ce s-a aflat că patru in sonalului zece foşti cunoscuţi
In acelaşi spirit' s-a pronun formatori aflaţi în serviciul gu nade la picioarele sale, iar apa nazişti, printre care F. Nuslein,
a R. P. D. Coreene.
ţa t şi delegatul Indoneziei. vernului s-au refugiat în clădi ratul său de fotografiat a fost condamnat pentru crime de
Luind cuvîntul în numele de rea consulatului. Demonstranţii
distrus“. război în Cehoslovacia la 20 de
Plenara G.C. al P.G. din Uruguay au întrerupt circulaţia pe străzi,
au scandat lozinci In care ce Demonstraţii, reprimate cu
Mo n t ev id e o 13 (Agerpres). nara a adoptat o rezoluţie în reau ca S.U.A. să înceteze ames
La Montevideo a avut loc ple care aprobă în unanimitate ho brutalitate de poliţia, au avut
tărârile Congresului ca hotăriri tecul în afacerile interne ale ţă
nara C.C. al Partidului Comu istorice avlnd o uriaşă însemnă rii şi Balaguer să demisioneze loc şi în alte cartiere ale ora
nist din Uruguay consacrată Imediat. Ei au aruncat cu pie
discutării hotărîrilor Congresu tre în ferestrele clădirii care au ani închisoare şi F. Felchter,
lui al x x n -le a al P.C.U.S. Ple- tate internaţională.- fost sparte. şului.
Febrila activitate diplomatică înce urm are care se tem de primejdia ce o repre
pută la sfirşi.tul săptămînii trecute prin zintă pentru ei aceste planuri urzite
vizita cancelarului Adenauer la Paris, cunoască că divergenţele care s-au ma împotriva oricăror tratative în proble l.a insistenţele cercurilor militariste de Bonn.
continuă în capitala Franţei. ma germană lâsind de data aceasta vest-germane, în ajunul sesiunii Con
nifestat cu prilejul conferinţei miniş preşedintelui de Gaulle, rolul de vioara siliului N.A.T.O. a fost din nou pus Tot in cadrul actualei sesiuni a Con
Miercuri dimineaţa s-a deschis aici întiia în încordarea europeană. pe tapet planul transformării N.A.T.O. siliului N.A.T.O., S.U.A. urmăresc să
sesiunea ordinară a Consiliului trilor de Externe, „vor continua să se într-o putere nucleară. Acest plan care propună un plan avînd drept scop
N.Â.Ţ.O., cu participarea miniştrilor de Nu întîmplător, în ajunul sesiunii a mai fost examinat în sesiunea de aruncarea greutăţilor economice, prin
Externe, de Război şi Finanţe a celor menţină şi după sesiunea Consiliului Consiliului N.A.T.O., primarul Berlinu- anul trecut a Uniunii Atlanticului de care trec în prezent Statele Unite, pe
15 state membre ale acestei grupări a- nord, prevede să se încredinţeze blo seama partenerilor lor din N.A.T.O.
gresive a Occidentului. N.A.T.O.“. lui occidental, Willy Brandt, cate face cului N.A.T.O. în care revanşarzii vest- Acest plan, care va da, chipurile, po
lutul pentru menţinerea situaţiei încor germani joacă un rol dominant, drep sibilitate să se unească potenţialul eco
Sesiunea Consiliului N.A.T.O. a fost Declaraţia publicată la sfîrşitul în- date din Berlinul occidental, a avut tul necontrolat de a dezlănjui un nomic al S.U.A. cu cel al ţărilor „pie-
precedată, în afară de vizita „fulger“ printre altele o amplă convorbire cu război atomic. Fără îndoială că a da ţii comune", urmăreşte în fapt subor
a lui Adenauer la Paris, de conferin tîlnirü a fost extrem de lapidară, ne- ministrul de Externe francez, Ceuve arme militariştilor vest-germani, în donarea potenţialului economic al ţă
ţa celor patru miniştri de Externe oc de Murville. tr-o formă sau alta, înseamnă a ri rilor vest-europene intereselor S.U.A.,
cidentali, de consfătuirile secrete ale menţlonînd decît faptul că cei patru dica noi obstacole în calea tratative prima măsură urmînd să tic dispa
comitetului militar N.A.T.O. şi de în- Pe ordinea dc zi a actualei sesiuni lor, fapt pe care îl constată şi presa riţia barierelor comerciale şi a taxe
lilnirea celor şase ţări participante la miniştri de Externe au avut un schimb N.A.T.O. se află altături de problema occidentală. Astfel, ziarul englez „ li lor vamale faţă de mărfurile ameri
U.E.O., organismul economic ai germană şi a Berlinului occidental, mes“ scrie că „în Marea Britanie se cane. In acelaşi timp S.U.A. cer ca
N.A.T.O., care de astădată s-a ocupat de vederi în problema germană şi a problema creării aşa-numitei a patra consideră că arma nucleară pentru ceilalţi membri ai N.A.T.O. să supor
exclusiv de probleme politice. forţe nucleare precum şi probleme eco N.A.T.O. înseamnă armă nucleară pen te cheltuielile militare ale acestei or
Berlinului. In declaraţie se arată că nomice care reflectă contradicţiile din tru Germania occidentală, înseamnă ganizaţii.
Adevăratul preludiu al sesiunii Con tre ţările participante la acest bloc. la rîndul ei dinamită în politică. Iar
siliului N.A.T.O. l-a constituit însă în- cei patru miniştri de Externe au ajuns ziarul „Evening Standard" scrie cu Planurile pe care le ia in discuţie
tiluirea de două zile a miniştrilor de In ce priveşte atmosfera în care se deplin tem ei: Aceasta este o perspec actuala sesiune N.A.T.O. de la Paris,
Externe ai S.U.A., Angliei, Franţei şi la o „înţelegere“ în sensul că, în loc desfăşoară sesiunea de anul acesta a tivă înfricoşătoare. Ea va însemna re implică primejdii serioase pentru cau
Germaniei occidentale. Ultima zi a con Consiliului N.A.T.O. ştirile apărute în nunţarea la orice speranţă în posibi za păcii şi securităţii popoarelor. In
ferinţei a fost consacrată în întregime de un raport comun elaborat de toţi ultima vreme în presa occidentală re litatea de a se opri răspîndirea ar recenta cuvîntare rostită la Congresul
discutării problemei Berlinului occiden marcă că principalele puteri atlantice mei nucleare şi de a se ajunge Ia un F.S.M., N. S. Hruşciov a dat un se
tal. Cele două şedinţe din cursul zilei cei patru miniştri fiecare să elaboreze continuă politica primejdioasă de in acord cu ruşii“. rios avertisment elementelor războinice
nu au fost suficiente pentru a se lua tensificare a cursei înarmărilor, ca ale N.A.T.O. care încearcă să provoa
o hotărîrc — ministrul de Externe al propriul său raport care să fie pre răspuns la propunerile Uniunii Sovie La ultima sesiune a Consiliului ce un nou război mondial. El a ară
Franţei fiind nevoit să ceară o întreru tice de încheiere a unui tratat de pace N.A.T.O., planul creării celei de-a pa tat că puternicele forţe care se află
pere a şedinţei pentru a avea întreve zentat sesiunii Consiliului N.A.T.O. Un cu Germania. Printre aceste acţiuni se tra forţe N.A.T.O. nu a fost aprobat, la dispoziţia socialismului reprezintă
deri cu generalul de Gaulle — aşa că a încadrează aducerea de noi trupe ale dar în cursul vizitei sale la Washing garanţia sigură a forţelor păcii.
fost nevoie de o şedinţă suplimentară comunicat va fi dat de-abia la sfîrşitul S.U.A. . în Europa, pregătirea unor noi ton, cancelarul Adenauer a depus mari
care s-a prelungit mult după miezul divizii vest-germane înarmate cu eforturi pentru ca această problemă Evenimentele politice din ultimii
nopţii. acestei sesiuni. cel mai modern armament puse Ia dis să fie repusă pe ordinea de zi a ac ani au arătat că oamenii politici care
poziţia N.A.T.O. ca şi crearea coman tualei sesiuni. După cum reiese din şi-au legat activitatea tor de cursa
Din relatările ziarelor şi agenţiilor Ziarista franceză Genevieve Tabouis damentului militar mixt danezo-vest- comentariile presei occidentale această înarmărilor, şantajul atomic şi aventu
occidentale de presă reiese că în ciuda german, al cărui ţel este să intensifice propunere nu a provocat entuziasm rile militare au înregistrat un serios
scrie miercuri în „Paris Jour“, că influenţă militară a Bundeswehrului în în rîndul multor membri ai N.A.T.O., eşec. De acest lucru trebuie să ţină
numeroaselor ore de tratative, în cursul Marea Baltică. seama şi participanţii la sesiunea
„nici o hotărîre nu va ii luată nici Consiliului N.A.T.O. de ta Paris.
cărora, după cum arată agenţia United
Press International, „s-au produs grave între cei trei, nici între cei patru, nici I. MANEA
divergenţe de vederi între S.U.A. şi G. ÖPRICÄ
Franţa, în problema tratativelor dintre Ia N.A.T.O. Aceste întilniri nu au con
puterile occidentale şi Uniunea Sovie
tică", nu s-a reuşit să se ajungă la stituit decit simple sondaje“. 6ît pri
hotăriri comune în problemele discu
tate. Deşi purtătorii de cuvînt ai celor veşte conţinutul discuţiilor dintre cei
patru delegaţii s-au rezumat la foarte
scurte declaraţii, el au trebuit să re- patru miniştri de Externe occidentali,
după cum remarcă presa franceză, ele
s-au redus la expunerea punctelor de
vedere ale fiecărei părţi iar atmosfera
a fost încordată. „Discuţiile nu au
schimbat cu nimic poziţia franceză în .
legătură cu tratativele — scrie „Com
bat“. Iar „Figaro" subliniază că „du
rata dezbaterilor a fost pe m ăsura'di
ficultăţilor ivite, iar tonul discuţiilor
a fost aspru“. ;.
Comentatorii de presă remarcă fap Un fotomontaj înfăfcişîndii-1 pe viceamiralul nazist Hellmuth
tul că din nou Parisul ca şi Bonnul Heye, fostul comandant al crucişătorului „Admiral Flipper“,
au refuzai să facă cel mai -neînsemnat alături de Hitler şi în timpul jurămîntului dc credinţa, la 8
pas pe calea unei aprecieri mai lucide noiembrie 1961 în Bundestagul vest-german pe care se pregă
a situaţiei. De altfel această poziţie a teşte să-l servească’ ca şi pe Hitler.
lui de Gaulle serveşte de minune re
vanşarzilor de la Bonn care urmăresc
să creeze un front unic Paris-Bonn,
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită îri numerar conform aprobării Direcţiunii Generale JP.TXR, nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Ţ ig aru lîn trep rin d erea Poligrafică „1 Mai“ -> Deva
