Page 49 - 1961-12
P. 49
ttiO LK TAhí DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VĂ!
Am il XIII. Nr. 2169 Vineri 15 decembrie 1961 4 pagini 20 bani
RS3fflEH3S7SaS2roKOTacrac
C u p la n u l a n u a l în d e p lin it
si la un ere! cît in ii redus Alte şi alte colective de muncă 'din regiunea noastră ra
portează înainte de vreme înde plinirea planului anual, 'Au ra
portat îndeplinirea planului anual 4 exploatări carbonifere, 3
secţii siderurgice, precum şi alte unităţi şi sectoare economice.
Directivele celui (le-al III-lea porţie de 105, şi respectiv 100,2 Mina Lonea ginerul comunist Mircea Hosu.
Congres al partidului şi plena la sută. Mai slab stau în acea După exploatările Uricaui, Petrîla Laminatorii acestei secţii au
ra C.C. al P.M.IÎ, din iunie-iu stă privinţă staţiunile de maşini şi Vulcan, E.M. Lonea este a 4-a uni
lie a.c. au acordat o deosebită şi tractoare din Dobra şi Orăş- tate carboniferă a C.O.V.J. care ra obţinut succese de seamă şi în
atenţie mecanizării şi electrifi tie, unde pînă la 1Q decembrie portează îndeplinirea planului anual reducerea preţului de cost. In
cării unui volum tot mai mare planul anual de hantri se rea de producţie. In ziua de 13 decembrie acest an, în 10 luni, ei au în
de lucrări In agricultură. Fali lizase în proporţie de numai 86 minerii din Lonea au extras prima registrat economii în valoare de
tul că pînă în amil 1965 în agri şi respectiv 88 la sută. Datorită tonă de cărbune în contul anului 19(52. aproape un milion lei şi au re
cultura ţării noastre vor lucra acestui fapt, planul anual de dus rebutul sub cifra admisă.
circa 100.000 tractoare fizice, hantri ce revine celor patru
peste 70.000 semănători, peste S.M.T. din regiune era îndepli La obţinerea acestui succes o contri Şantierul de construcţii Sute de siăerurgişti frecventează cursurile universităţii populare de la Hunedoara.
43.003 combine de cereale păioa- nit Ia 10 decembrie în propor buţie de preţ au adus-o brigăzile con IN, FOTOGRAFIE: Un grup de oţelari discută despre lecţia predată.
se şi peste 8.000 combine de po ţie de numai 95 la sută. Rărnî- duse de minerii Clement Birluţ, Ioan nr. 2 al I. C. S. Hunedoara
rumb, constituie o garanţie si nerea în urmă înregistrată Ia Gompodi şi Aurel Berindei, care au
gură că sarcina trasată de par S.M.T. din Dobra şi Orăşlie se extras peste plan între 1.000 şi 3.00U Majoritatea brigăzilor de pe
tid cu privire la creşterea în vi datoreşte îndeosebi faptului că tone de cărbune. şantierul nr. 2 construcţii al
itorii ani a producţiei de cerea aici nu s-a folosit întreaga ca I.C.S. Hunedoara au îmbrăţişat
le va fi înfăptuită cu succes. pacitate de lucru a maşinilor şi Merită remarcat, de asemenea, iap- iniţiativa „Să realizăm planul
tractoarelor, că au existat mul tul că minerii din Lonea au redus în săptămînal In ¦5 zile 1“. Pentru
Mergînd pe linia traducerii în te defecţiuni ale tractoarelor şi 11 luni consumul de lemn cu 2 m.c. îndeplinirea acestui angajament,
viaţă a sarcinilor reieşite din maşinilor (cauzate de slaba ca pe mia de tone de cărbune şi cenuşa constructorii şi-au organizat mai
Directivele Congresului al III- litate a lucrărilor de reparaţii), cu 1 la sută. bine munca, au folosit mai ra
lea al partidului pentru meca că numărul absenţelor motivate
nizarea lucrărilor agricole pe şi nemotivate de la lucru a fost Laminorul de 8 0 0 mm. ţional utilajele şi timpul 'de lu Cărbune brun mai mult Noile sarcini
scară tot mai largă, staţiunile uneori prea mare. Toate aces cru. Drept urinare, ei au rapor şi de bună calitate pot f i depăşite
de maşini şi tractoare precum tea au dus Ia executarea cu îtr- al C. S. Hunedoara tat deja îndeplinirea planului
şi gospodăriile agricole de stat tîrziere a unor lucrări agrico valoric pe anul 1961. ! Gu prilejul dezbdterii cifrelor de plan
au fost dotate an de an cu un le în gospodăriile pe Care S.M.T.- Ieri dimineaţă a raportat în pe anul 1962, colectivul de muncitori,
număr din ce în ce mai însem urile amintite le-au deservit şi, deplinirea planului anual de Şantierul montaj-instalaţii tehnicieni şi ingiieri de la întreprin
nat de tractoare şi maşini agri în final, Ia nerealizarea planu producţie şi colectivul laminoru derea d- în'dustrSe locală din Hune
cole moderne, de mare capaci lui. doara a făcut un scurt bilanţ al, rea
tate. In mare măsură au fost lui de 800 mm. al C.S. Hune nr. 2 al I.C. S. Hunedoara Aceasţa a fost lozinca sub care har fel, perforarea electrică s-a generalizat lizărilor de „pînă acum., Ac^St bilanţ
dotate cu astfel de maşini şi Iu munca unor staţiuni de doara. Succesul se datoreşte, nicul colectiv de muncitori, tehnicieni, anul acesta în întreaga m in ă; .s-a in este îmbucurător. De la începutul anu
staţiunile de maşini şi tractoa maşini şi tractoare de’ pe cu între altele, creşterii indicilor Pe adresa Comitetului orăşenesc de ingineri; şi funcţionari, în frunte cu co trodus armarea metalică şi cu prefabri lui şi pînă la 30 noiembrie a. c., între
re din regiunea noastră. Faţă prinsul regiunii există şi alte de utilizare a agregatelor cu . partid Hunedoara a sosit recent o muniştii, de la întreprinderea minieră cate la majoritatea lucrărilor miniere. prinderea a realizat planul valoric al
de anul 1959, ele deţin acum neajunsuri înspre lichidarea că mai mult de 1 tonă laminate scrisoare prin care colectivul de mun Ţebea au dezbătut cifrele de plan pen producţiei globale în proporţie dc 136
cu 119 Ia sută mai multe trac rora trebuie să-şi îndrepte e- pe oră efectivă. Dintre schim citori, tehnicieni şi ingineri din cadrul tru anul viitor. Analizînd aceste rezultate, muncito la sulă, iar cel al productivităţii mun
toare, cu 715 la sută mai multe iorturile organizaţiile de partid rii, tehnicienii şi inginerii de la 1. Ai. cii în proporţie de 131 la sută. La ob
semănători de păîoase şi po şi conducerile acestor unităţi. ţinerea acestui syicees, cel mai marc
rumb, cu 435 la sută mai multe Sînt încă frecvente cazurile buri, cele mai bune rezultate şantierului montaj-instalaţii nr. 2 al Referatele prezentate pe grupe sin Ţebea au discutat cu simţ de răspun aport l-a adus ramura extractivă şi
combine pentru cereale etc. cînd, în tendinţa de a realiza le-a obţinut cel condus de in- I.G.S.H. raportează îndeplinirea pla dicale, în cadrul raioanelor de produc dere măsurile ce trebuie luate pen mai ales carierele din Zlaşti, (Bălan şi
cît mai mulţi hantri, mecaniza ţie, ca şi -discuţiile purtate, au scos Brazi. întreprinderea a realizat şi im
Creşterea considerabilă a nu torii execută arături şi însămîn- nului valoric pe tru ca planul pe anul 1962 să fie în portante beneficii. Tn 10 luni ale aces
mărului de tractoare şi maşini ţări de slabă calitate, lasă por tui an au fost realizate beneficii în
agricole şi a productivităţii ţiuni de teren goale, helucratc Delegat al colectiviştilor acest an. în relief faptul că, sub îndrumarea or deplinit în mod ritmic, să fie obţinută valoare de 5.361.000 Ici, cu 2.033.00 ici
acestora, â determinat executa la capătul tarlalei, aducînd Colectivul a- o productivitate sporită, să se extragă peste sarcina planificată. In urma re
rea mecanizată a unui volum de astfel pagube gospodăriilor a. ganizaţiilor de partid, colectivul de cărbune de calitate superioară. Pro zultatelor obţiniele, întreprinderea de
lucrări cu 46 Ia sută mai mare gricole colective şi staţiunii. cestui şantier muncă al întreprinderii a obţinut o se ducţia de cărbune brun la mina Ţebea industrie locală Hunedoara a ocupat,
decît în anul 1960. A sporit cu — se arată în rie de realizări în îndeplinirea sarci va creşte în anul 1962 cu 5 Ia sută în primul semestru al anului, locul al
118 la sută volumul lucrărilor Pentru anul 1962, sarcinile ce scrisoare — a nilor de plan pe anul în curs. Astfel, faţă de anul în curs, iar productivi doilea pe regiune şi apoi locul al
<JeRecoltat, cu peste 135 Ia sută stau în faţa staţiunilor de ma r e a l i z a t în în 11 luni, valoarea producţiei s-a rea tatea muncii va înregistra o creştere
a semănatului şi cu 58 Ia sută şini şi tractoare sînt mai mari. cursul anului de 3,2 la sută. cincilea pe ţară în întrecerea între în
a prăşitului. Folosind tractoa Ele au datoria să execute mecani lucrări de con lizat în proporţie de 102,5 la sută, s-au treprinderile de industrie locală.
rele Ia întreaga lor capacitate, zat un volum de lucrări cu 48 la strucţii metali obţinut economii suplimentare la pre Numeroşi participanţi Ia discuţii au
evitîndu-se .în mare măsură de sută mai mare decît în anul ce, utilaj meca făcut propuneri valoroase la planul de Despre toate aceste succese au vor
plasările în gol a acestora, sta 1961. Această sarcină este pe de nic şi instalaţii ţul de cost în valoare de 347.000 lei, măsuri prezentat. Astfel, tovarăşul Vic bit cu mîndrie participanţii la dezba
ţiunile de maşini şi tractoare plin realizabilă. Au spus-o cu s-au obţinut beneficii în plus faţă de tor Farcaş a propus să se recondiţio terea cifrelor de plan pe anul 1962. Toi
din regiunea noastră au reuşit hotărîre mecanizatorii şi cadrele hidro-termoener- neze culbuioarele de la silozuri, pentru ci au arătat însă că dacă erau folosilc
să reducă preţul de cost pe han- tehnico-inginereşti din S. M. T. plan de 671.000 lei, iar calitatea pro a uşura culbutarea vagonetelor şi spo mai bine rezervele interne, rezultatele
tru, pînă la 1 decembrie, cu 9,5 în adunările cu prilejul cărora getice în valoa rirea în acest fel a indicelui de rulaj puteau fi şi mai bune. Astfel, cariera
la sută faţă de sarcina de plan s-au dezbătut cifrele de plan ducţiei a fost îmbunătăţită, redticîn- Teliuc, deşi a îndeplinit planul de pro
a acestui an şi cu 26 la sută pe anul 1962. Şi nici nu poate fi ducţie în proporţie dc 112 la sută, a
faţă de cea a anului 1960. Rea altfel dacă avem în vedere du-se procentul de cenuşă cu 3,75 la înregistrat depăşiri la preţul de cost
lizări deosebite în această pri faptul că în anul viitor staţiu sută faţă de normă. planificat în valoare de 157.5S0 Ici.
vinţă s-au înregistrat mai cu nile de maşini şi tractoare din Aceasta din cauza" exploatării nernţio-
seamă Ia S.M.T. din Alba Iulia re de zeci de La obţinerea acestor succese un rol al vagonetelor.
şi Miercurea unde preţul de cost Alba Iulia, Miercurea, Dobra şi nale a carierei, scoaterii neritmice a
al unui hectar de arătură nor milioane iei. important l-a avut introducerea tehni Găsăleanu Roman lui Urs, şef de bri pămîntului, lipsei de disciplină în mun
Orăştie vor fi dotate cu încă
mală s-a ridicat în acest an, cii noi în procesul de producţie. Ast- gadă, a propus introducerea lemnului că a unor mineri şi artificieri. S-a ară
pînă în prezent, la numai 65 298 tractoare, 160 semănători
de mină în subteran, în zilele de re tat de asemenea că de multe ori uti
şi respectiv 72 Iei faţă de peste pentru păioase, 100 semănători
paus, pentru ca în zilele de lucru puţul lajele n-au fost întreţinute şi exploata
80 lei cît a fost planificat. pentru porumb, 100 combine
să poată fi utilizat mai mult pentru te în cele mai bune condiţiuni. Ase
Prin reducerea preţului de pentru cereale păioase, 75 cul
extracţia producţiei. De asemenea, to menea deficienţe s-au manifestat şi la
cost, staţiunile de maşini şi trac tivatoare, cu numeroase cositori
mecanice etc. De curlnd la între ele vor fi depăşite, varăşii Gheorghe Sturza şi Ioan Opri- ( Continuare In pag. 5-a).
toare au dat în anul trecut sta prinderea de indus întregul colectiv s-a şa III, au propus introducerea unor va-
Dar, realizarea ritmică a pla trie locală „I. C. Fri- angajat să depăşeas gonete mai mari la locurile lor de
tului economii în valoare de mu“ din Orăştie, au că sarcinile anului muncă.
nului de ?an tri ce revine fie fost dezbătute cifrele viitor cu un milion
1.800.000 lei, iar în acest an, de plan pe anul 1962. lei, să realizeze eco Dezbaterile au reliefat hotărîrea cu
cărui S. M. T. impune şi luarea Cu acest prilej, co nomii peste cele pla care comuniştii, tineretul, întregul co
pînă la 1 decembrie, în valoare muniştii Ludovic Ha- lectiv de muncă al Întreprinderii mi
unor măsuri organizatorice. In ber, Dumitru Cucuruz nificate în valoare de niere Ţebea, va lupta pentru îndepli
de peste 510.000 lei. şi alţii, au arătat că 140.000 lei, precum şi nirea exemplară a sarcinilor de plan pe
primul rînd, aşa cum se subli sarcinile ce revin co
Merită remarcat şi faptul că, lectivului întreprin beneficii peste plan anul 1062, dînd patriei cărbune brun
niază în Raportul prezentat de derii rde industrie lo în valoare de 100.000 mai "mult şi de bună calitate.
organizîndu-şi mai bine munca lei.
tovarăşul Gheorghe Gheorgliiu- TEODOR PAG
(îti timpul campaniilor agricole
Dej Ia plenara C. C. al P. M. R. inginer şef la 1. AL Ţebea
de vară şi toamnă, pe schimburi
din iunie-iulie a. c. „în atenţia FILIMON MUNTEANU cală din Orăştie sînt PETRE VĂDUVA
de zi şi noapte), staţiunile de mobilizatoare si că
conducerilor staţiunilor de ma corespondent
maşini şi tractoare din Alba lu-
şini şi tractoare trebuie să stea se numără printre cei mai =»== ==—
lia şi Miercurea şi-au îndeplinit
problema permanentizării bri- harnici şi pricepuţi colecti
planul anual de hantri în pro
(Continuare in pag. 3-a) vişti din brigada a Il-a de la Depoul C. F. R. Petroşani
G.A.C. din Fintoag, raionul
—======
Ilia. Pentru meritele sale, el 'e d o u ă
a fost ales ca delegat la con
sfătuirea pe ţară a ţăranilor
Se reduce timpul platoul din faţa. intrării prin colectivişti. Depoul G.F.R. Petroşani a primit combustibil şi lubrefianţi cu 8,99 la
neproductiv cipale in mină, cit şi la alte zilele trecute pentru a doua oară în sută. Gu combustibilul economisit se
locuri de adunare a minerilor. pretare cu călduroase aplauze. cursul acestui an diploma de depou pot remorca 455 trenuri de marfă pe
Recent, Ia Exploatarea mi GHIŢA ASLAU fruntaş în întrecerea ce se desfăşoară traseul Petroşani-Simeria şi retur.
nieră Barza au sosit 115 căru La plantatul pomilor în cadrul Direcţiei regionale G.F.R. Printre mecanicii care au realizat eco
cioare pentru transportul per GHEORGHUI CORNEL Timişoara. Primul titlu de fruntaş a nomii mai importante se numără Au
sonalului la locurile de mun La gospodăria agricolă co fost cîştigat de colectivul depoului pen rel. Marcu, Lodislau Gostian, Ioan
că din subteran şi 3 locomoti lectivă din Silva şui Inferior, corespondenţi tru activitatea depusă în primul tri Dascălu, Ioan Gătuţoiu, Ioan Roşea,
ve de mină, dintre care una de raionul Haţeg, se lucrează în mestru, iar al doilea pentru rezulta Ion Marcu, Constantin Zbora, Fran-
mare capacitate. Odată cu in aceste zile la plantarea pomi Peste 1.000 spectatori tele bune obţinute în muncă în tri cisc Bozero şi losif Crişan.
trarea în fluxul de producţie lor. Gropile fiind efectuate din mestrul III.
al acestor mijloace de tra n timp, au fost plantaţi pînă in La cinematograful din Sin- De asemenea, timpul de imobilizare
sport, timpul neproductiv, con prezent peste 1.000 pomi. tandrei, in cadrul Festivalului In trimestrul III, regularitatea cir a locomotivelor cu ocazia reparaţi
sumat pentru transportarea culaţiei, unul din principalele obiective ilor şi spălaturilor a fost redus cu
muncitorilor, se reduce cu 35- Spectacole ale întrecerii socialiste, a fost simţi 1,1 la sută.
45 minute. pentru mineri tor îmbunătăţită în comparaţie cu tri
mestrele I şi 1!, obţinîndu-se un pro S-au obţinut şi valoroase economii
Staţie de radioficare Zilele trecute, artiştii Tea centaj de 99,99 la sută. La realizarea de materiale. Gu materialele econo
trului muncitoresc „Siderur- acestui indicativ de calitate, pe lîngâ
Be curînd, prin grija comi gistul“ din Hunedoara au fost mecanici şi fochişti, a contribuit în misite se poate repara în fiecare lună
tetului sindicatului minei Bar oaspeţii minerilor din Săcă- tnare măsură şi personalul de atelier,
za s-a instalat in cadrul ex rîmb. In faţa a peste 400 de cîte o locomotivă. In această acţiune
ploatării o staţie 'de radiofi spectatori ei au prezentat pie
care. Au fost instalate astfel sa „Take, Ianke şi Kadir“ fiind s-au evidenţiat tovarăşii Aurel Qazan,
difuzoare în sala de apel, pe răsplătiţi pentru buna inter-
filmului pentru sate au parti care, efectuînd numai reparaţii de bună Adrian Josan, Dumitru Deatcu, Gheor
. VWS. /W S - A aAv./W ' ./*
cipat la cele 4 programe de calitate, a făcut ca nici o locomotivă ghe Dulca, Dezideriu Kraus, Nicolae
spectacole cinematografice or ,să nu se defecteze în parcurs. Gazau, Teodor Dobre şi alţii.
ganizate pînă în prezent, pes
te 1.000 de spectatori. Be un Un alt indicativ, care a stat în Datorită acestor realizări, depoul de
succes deosebit s-au bucurat : faţa lucrătorilor depoului, a fost rea locomotive Petroşani a fost declarat
filmul sovietic „Beparte de lizarea planului de producţie fără ac fruntaş în întrecere, fiind premiat cu
patrie“, la care au fost pre cidente în muncă. Datorită respectării 220.000 Iei pentru stimularea celor
zenţi 445 spectatori, filmele cu stricteţe de către toţi muncitorii merituoşi. Mecanicii, fochiştii şi mese
documentare '„Vizita delegaţiei a normelor şl regulilor N.T.S. s-a riaşii din depou sînt hotărîţi să mun Ufemista Ana DrSgol este una din cele mai pricepute la
de partid şi guvernamentale reuşit să nu se înregistreze nici un cească şi mai bine în viitor pentru ca borante „cfe la termocentrala Paroşeni. Ea execută analizele în
în U.R.S.S.“ şi „Primul raid accident de muncă în tot anul. Pre diploma de depou fruntaş să fie păs timp scurt şi cu multă precizie.
spre stele“, la care s-a orga ţul de cost a fost redus cu 0,13 Ia trată.
nizat un simpozion cinemato sută, succes care se datoreşte în
grafic etc. primul rînd reducerii consumului de 1. CRIŞAN
operator R.0. Petroşani
