Page 5 - 1961-12
P. 5
PROLETARI VIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ A 50.000-a ioiiă iiperiertfâ fruntaşilor
aglomerat peste plan
Aglomeratoriştii hunedoroni au obţi bun al tuturor
nut zilele trecute un nou şi important
I Anul XIII. Nr. 2158 Sîmbătă 2 decembrie 1961 4 pagini 20 bani succes : ei au produs cea de a 50.000-a Sala căminului cultural clin să obţină la ba. o producţie do
tonă de aglomerat fieros peste sarci 2.500 kg. griu, iar cei de la
nile de plan pe II luni. Succesul se Ilia era arhiplină. S-au întil- Abucea şi Ilia peste 2.700 kg.
datoreşie în marc măsură muncii pline nit aici colectivişti fruntaşi în griu la ha. In ultimii doi ani
de avînt a întregului colectiv do mun muncă, ingineri şi tehnicieni au sporit simţitor suprafeţele
că, care a reuşit să folosească mai cultivate cu soiuri de porumb
raţional capacitatea da producţie a agronomi pentru a-şi împărtă de înaltă productivitate, care,
agregatelor. Aşa se explică faptul că şi unii altora secretul obţinerii asociate cu pregătirea terenu
Ţaţă de perioada corespunzătoare a lui, folosirea îngrăşămintelor şi
anului trecut, productivitatea maşinilor recoltelor bogate şi a de executarea lucrărilor de între
a crescut în 11 luni cu circa 12%. semna delegaţii la consfătuirea ţinere la timp au dat posibili
pe ţară a ţăranilor colectivişti, tatea colectiviştilor să strîngă
îndeplinirea planului o recoltă bogată. Proeedind în
şi a angajamentelor — convocată de Biroul Politic ai acest fel, colectiviştii din Să 1-
C.C. al P.M.R. civa au recoltat 2.770 kg. po
rumb la ba., iar cei din Lăpuş-
Consfătuirea colectiviştilor nic şi Cîmpuri peste 2.100 kg.
Participanţii la consfătuire,
fruntaşi a scos în evidenţă suc
cesele remarcabile obţinute pe
linia transformării socialiste a
agriculturii în raionul Ilia. Re
zultatele importante obţinute de
către colectivişti în cadrul sec
chestiune de onoare toarelor vegetal ___ printre care Se-
şi animal, nu bastian Nistor,
Pînă la sfîrşitul anului a r ă m uncitorilor şi in ten sificării în meroasele cons Consfătuirea
m as o perioadă scurtă. In uzi tr e c e r ii s o c ia liste , în p rim e le 19 trucţii ridicate, colectiviştilor fruntaşi Vlaicu losif, Au
ne şi m ine, în to a te în tre p rin d e luni ale anului m inerii din V a precum şi veni rel Băceanu şi
din raionul Ilia alţii au demons-
rile industriale şi pe şantierele lea Jiului au realizat o produc turile însemnate ----- = =------- trat prin rezul
de construcţii, colectivele de m un tiv ita te de 1,092 to n e c ă rb u n e pe tatele obţinute de către gospo
post pe întregul bazin carboni realizate de gospodăriile agrico dăriile lor că folosirea îngrăşă
citori, in g in eri şi teh nicieni, d es fer, iar siderurgiştii hunedoreni le colective au convins clin plin mintelor organice a adus spo
făşoară o activitate însufleţită, au re u şii să sp o rească indicii de pe ţăranii cu gospodării indi
străd u in d u -se să încheie cu re u tiliz a r e la f u r n a le cu 27 la viduale despre superioritatea ruri de recoltă.
zu ltate cît m ai rem arcabile anul s u tă . In c u p to a re le M a rtin cu 37 gospodăriei agricole colective.
care se apropie de sfîrşit. H a rn i la sută fa ţă de sarcinile p la n i Aşa se face că în ultimii ani Consfătuirea colectiviştilor
cii n o ştri m ineri, sid eru rg işti, ficate. 2.930 familii de ţărani munci fruntaşi a scos în evidenţă că in
constructori, considerînd înde tori cu gospodării individuale ultimii ani gospodăriile agrico
p lin ire a p la n u lu i şi a a n g a ja N um eroase colective, cum sînt au hotărit să se unească în 31 le colective din raionul Ilia au
m entelor lu ate în întrecerea so cele de la €- C. V. 1., C. S. H., gospodării agricole colective. Ca fost orientate spre dezvoltarea
cialistă, drept o chestiune de ..V idra“ din O răştie, în tre p rin urmare, acum in raionul Ilia celor mai rentabile ramuri de
m în'drie şi o n o are, d ep u n e fo r d e re a de in d u s tr ie lo c a lă ,,1 producţie. S-a extins cultura le
tu ri susţinute pentru a-şi res
„M ai din D eva şi altele, şi-
p e c ta c u v în tu l d at. Şi, e fo rtu au îndeplinit cu cinste an g a De fiecare dată, înainte de începerea şutului, minerul Petru Novăceanu şi ajutorul sînt constituite 53 gospodării gumelor în gospodăriile colecti
rile lor, sînt încununate de suc jam en tele lu a te în ceea ce p r i său, Toma Prisăcaru, de la orizontul 80 Haneş al E. M. „Gh, Doja“ Zlalna verifică cu aten- colective care cuprind 6.213 fa ve 'din Dob’ra, Lăpuşnic, Leşnic,
ces. In ultim ul tim p a devenit veşte realizarea de econom ii la \ie frontul cl- lucru. milii. Veţel şi altele şi s-au îmbu
u n lu c ru o b işn u it ca noi şi noi p reţu l de cost. Ca u rm are a re nătăţit metodele de lucrare a
colective să raporteze că şi-au zultatelor bune obţinute în a- =,i!illl!!!liil : Paralel cu creşterea sectoru pămîntului în scopul obţinerii
îndeplinit în întregim e sarcinile ceste în trep rin d eri şi a sp iritu lui socialist al agriculturii, or unor producţii ridicate.
ţanualc de plan, că au tra d u s în lui gospodăresc, în econom isirea Lucrează în confu! anului 1962 ganizaţiile de partid, sfaturile
/viaţă angajam entele luate la în m aterialelo r, m ateriei p rim e şi populare comunale şi consiliile Faţă de anii trecuţi, s-a dez
ceputul anului. energiei, p re c u m şi d a to rită de conducere ale G.A.C. din ra voltat mult şi creşterea anima
red u cerii cheltuielilor de p ro d u c ionul Ilia s-au preocupat zi de lelor. Numărul bovinelor la su
Colectivele m inei U ricani, î n ţie, econom iile nete realizate pe zi de întărirea bazei economice ta de hectare a sporit la 27 ca
trep rin d erii de explorări Lu- regiune pînă la sfîrşitul lunii a unităţilor, ¦de ridicarea nive pete, al porcinelor la 17 cape
p en i, „ H o ria “ A lba lu lia , ,,M a r octom brie se ridică la peste lului de trai al colectiviştilor. te, iar al ovinelor la 63 capete.
m elad a“ H aţeg, ,.l M ai“ Deva, 49.000.000 Iei.
„ V asile R o a ită “ H a ţe g si „I. C.
F rim u “ O răştie şi-au îndeplinit Colectivele m ultor în tre p rin Sectorul 11! Petri la obţinut de la Începutul anului Participanţii la consfătuire au Această creştere a efectivelor de
'd e ja s a rc in ile a n u a le ’d e p la n , lu - deri au obţinut rezultate fru şi pînă acum economii la pre scos în evidenţă preocuparea animale se datoreşte în primul
crînd deja în contul anului m oase în în d ep lin irea a n g a ja Minerii sectorului 111 Succesul obţinut de Constantin Ciula, Sil ţul de cost de aproape 770.000 membrilor gospodăriilor colecti rînd faptului că gospodăriile a-
,v iito r. m en telo r lu ate în le g ă tu ră cu Petrila 7 care au lucrat colectivul sectorului 111, vestru Olleanu şi Ni- ve pentru obţinerea unor re gricole colective din raionul Ilia
îm bunătăţirea calităţii p rodu în ziua de 30 noiem al doilea colectiv cu colae Kordo, fruntaşele iei. colte bogate de la plantele de au primit credite de ia stat in
Succesele rem arcabile o b ţin u selor. brie in schimbul II, au planul anual îndeplinit întrecerii socialiste, pre cultură şi a unor producţii ri valoare de 3.184.460 lei. In plus
te în în d ep lin irea sarcin ilo r de trăit clipe pline de bu de la mina Petrila, este cum şi a unor măsuri Cea mai mare contribuţie la dicate de la animale; Astfel, a- gospodăriile agricole colective
p lan şi a angajam entelor luate Succesele o bţinute ar fi p u tu t curie. In şutul lor an urmarea firească a en tehnico - organizatorice obţinerea acestor succese au plicînd toate regulile agrotehni din raionul Ilia au folosit la
în întrecerea socialistă, reflectă să fie cu m ult m ai m ari, dacă fost extrase la supra bine gindite, care au adus-o operatorii chimişti Va- ce recomandate de către teh
entuziasm ul şi h o tă rîre a cu c a toate întreprinderile ar fi m u n faţă ultimele vngonete tuziasmului cu care au condus la creşterea pro sile Florea. Marin Âlbu şi Ilie nicienii şi inginerii agronomi, co I. COSTEA
re oam enii m uncii din regiunea cit cu în treag a răspundere cu cărbune în contul muncit toate brigăzile ductivităţii muncii cu Bălan, laboranta Maria Rogo- lectiviştii din Dobra au reuşit
no astră luptă, sub conducerea pentru respectarea angajam en de mineri, şi mai ales jan şi inginerii Romeo Tomescu (Continuare in pag. 3-a)
organizaţiilor de partid, pentru telor luate în întrecerea socia anului 10(11 şlprimele cele conduse de loan circa 300 kg. pe post si Alexandru Toma.
a da v iaţă sarcinilor tra sa te de listă. Din p ăcate, unele în tre Cîşlaru, losif Bartok,
cel de-al III-lea Congres al prinderi, cum sînt T rustul m i iu coulul anului 1902. fată de cea planificată.
P. M. R. nier Deva, „M arm ura“ B îrcea,
T. C. I. L1. S im e ria , I. I. L. „Ilie Sectorul V Vulcan mai m are spor au m uncit brig ă Delegaţi laconsfătuirea ţară
I n p rim e le 11 lu n i ale a n u lu i Pintilie“ H unedoara, nu num ai zile c o n d u se (le lo a n Io n ă sc u ,
s - a u d a t p e ste p la n 166.000 to n e că nu şi-au respectat an g a In z iu a rle 39 n o ie m b rie a fo st D um itru Dragam, Aurel B rînzău ';3wL/ 1 .¦<¦ 'T
c ă rb u n e b ru t, 13.000 to n e m in e jam entele luate în întrecere, dar să rb ă to a re şi p e n tru m inerii se c şi Vlad Szekely.
re u de fie r, 33.000 to n e fo n tă , ri-au re a liz a t în în treg im e nici torului V Vulcan. La această ăM "
0.000 to n e oţel, 34.000 to n e l a sarcinile de plan. C onducerea d a tă ei şi-a u în d e p lin it p la n u l Distileria dc gudroane
m inate finite. întreprinderii „M arm ura“ a a- a n u a l de p ro d u c ţie pe an u l 1961.
a C. S. Hunedoara
R ezu ltatele bune o b ţin u te în cordat o slabă atenţie organiză - P entru a obţine un asem enea
p erio ad a care a trecu t de la în succes, m inerii sectorului V au Colectivul dc muncă al dis
cep u tu l an u lu i în în d ep lin irea iii procesului de producţie, a- m uncit în cursul anului cu m u l tileriei de gudroane a C.S. Hu
p lan u lu i producţiei globale au tă hărnicie şi pricepere. A ceas nedoara a raportat îndeplinirea
fost posibile d ato rită p reo cu p ă provizionării cu m aterii prim e, ta, o spun dealtfel cu p riso planului anual dc producţie cu
rii sporite pentru creşterea p ro sin ţă cei 3 m.l. de galerie să p a ţi o lună şi o zi mai devreme. Pină
ductivităţii m uncii. Ca urm are a folosirii rezervelor interne, ap li peste p lan în fiecare lu n ă şi cei în prezent harnicii muncitori
m ăsu rilo r luate în vederea fo lo cării în viaţă a p ro p u n erilo r 1.300.000 lei econom isiţi la p r e de aici au produs în contul anu
sirii tehnicii noi, extinderii m i ţu l de c o st în p rim e le 10 lu n i. lui viitor mai mult de 40 tone
cii m ecanizări şi a m etodelor făcu te de m uncitori, în scopul produse chimice. Totodată au
în a in ta te de m uncă, îm b u n ătă D intre to ate brigăzile, eu cei
ţirii proceselor de producţie, r i cre şte rii p ro d u c ţie i şi p ro d u c ti
d icării nivelului de calificare a vităţii m uncii. N csatisfăcător
(Continuare in pag. 3-a)
Succese şl ZASLOŢ1 1UL1U LUCREŢiA COSTA OCTAVIAN GOŢU
preşedintele G.A.C. din Mintia preşedinta G.A.C. din Lăpuşnic brigadier, la G.’A.C. din Leşnic
In scurta consfătuire de fontă peste plan. Am condiţiilor necesare des cele clasice — să le zic le teren să nu rămînă near
de la comitetul de par convingerea, şi puteţi făşurării normale a aşa — cum ar fi respec
tid, şeful secţiei a vor considera aceasta drept muncii încă din primele tarea tehnologiei, res Am păşit în ultima tună a anului Ritmul arăturilor se desfăşoară însă şi mecanizatorilor, pentru grăbirea rit
bit puţin, arătînd ce un angajament, că pină zile ale anului viitor, şi, pectarea reţetelor de 19151. Pregătirile pentru obţinerea unor destul de anevoios în raioanele Haţeg mului arăturilor. De asemenea, este
anume a determinat ră- la sfîrşitul anului vom cum punctul nevralgic dozare, a graficelor de recolte bogate în anul viitor se desfă şi Alba. Pînă Ia data amintită mai necesar ca toate cantităţile de gunoi
minerea sub plan. mai da încă 1.800 tone al secţiei îl constituia evacuare, şi, bineînţeles, şoară aproape peste tot intr-un ritm sus, în raionul Haţeg au fost arate de grajd să fie transportate pe cimp
fontă peste plan. terenul de încărcare, factorul esenţial, omul. susţinut. Colectiviştii şi întovârăşiţii numai 2.811 ha. din cele 7.500 ha. cit şi încorporate în sol odată cu arătura
— Noiembrie a fost o De altfel despre oa de pe cuprinsul regiunii noastre, în este planificat, iar în raionul Alba adîncă de toamnă.
lună grea pentru noi. Andrei Racz, secreta respectiv prăjirea mine meni, cum zicea şi to drumaţi de către organele şi organi abia 7.275 ha. din 13.500 hectare.
N-am avut caupere. Şi, rul organizaţiei de par reului, oamenii şi-au varăşul Racz, avem nu zaţiile de partid, au eliberat din timp SITUAŢIA EXECUTĂRII ARATURI
de ce să ne ascundem tid, a întărit spusele şe îndreptat atenţia acolo. mai unul şi unul, Cliiroş- terenul şi au început să transporte pe Ingrăşarea terenului, acţiune dc mare LOR ADÎNGI DE TOAMNĂ LA 30
după deget, am greşit fului secţiei. Operativa s-a dovedit ca. Iacob, Anechi, ing. cimp importante cantităţi de gunoi de importanţă în perioada actuală, se face
şi noi. Scăpările de aer rodnică. Chiorghiont, Manolaehe, grajd pentru a fi incorporat în sol şi ea într-un ritm prea lent. La 30 no NOIEMBRIE
şi alte nereguli petrecu — ştim că patria arc odată Cil arătura. In marca lor majo iembrie, numai în raionul Ilia se exe
te în secţie ne-au dat ¦S-a trecut imediat la Bildea, Timofte, ce mai, ritate, mecanizatorii dc la staţiunile dc cutase in întregime ingrăşarea cu gu Oraş Deva 08,1%'
peste cap. Totuşi pină Patriei, tot mai întărirea conducerii, e- toţi. Recuperarea ră- noi dc grajd a terenurilor slab produc
IOAN CHIUOSCA la 1 decembrie vom re multă fontă / chipelor de la cuptoare minerii în urmă şi cele maşini şl tractoare au folosit şl ei tive, pe cită vreme în raionul Haţeg Brad 78,8%
cupera rămînerea in ur le de prăjite. Totodată, peste 300 tone fontă cu pricepere fiecare oră bună de lucru şi Brad, de pildă, unde în general so
10AN 1ACOB mă şi vom ăa şi ceva nevoie in perioada ac maistrului. Puţinelu Pe peste plan pină azi (29 la cimp pentru executarea arăturilor. lul este sărac, se ingrăşase numai 15,1 Oraş Hunedoara 7,080/O’
producţie peste plan. tuală de cantităţi spo tru, secretar al orga noiembrie) sînt ale lor. la sută şi respectiv 29,7 la sută din
OCTAVIAN ANECH1 Pentru decembrie situa rite de fontă. Vom da nizaţiei de partid pe Brigăzile de tractorişti de la S.M.T. suprafaţa prevăzută. Orăştie 71,5%
*Vvv ¦\a ţia va fi alta. Avem deci fontă mai multă. schimb, i s-a încredin Despre un singur lu din Orăştie, care lucrează pe ogoa Sebeş 71%
create condiţii din cele Avem posibilităţi, avem. ţat răspunderea pentru cru au uitat să ne vor rele colectiviştilor de pe raza oraşului liste de datoria tuturor organelor şi
mai bune la furnalul 3, oameni minunaţi, care bunul mers al muncii bească atit secretarul regional Deva au arat pină in ziua dc organizaţiilor dc partid, a comitetelor Ilia 03,3%
văd că minerii s-au pus de fiecare dată au răs in schimbul respectiv. organizaţiei de partid 30 noiembrie a.c. 98,1 la sută din su executive ale stalurilor populare, a con
la punct cu livrările. puns chemării partidu Fiecare comunist de pe cit şi şeful secţiei. Sau prafaţa planificată. Rezultate bune s-an siliilor de conducere ale G.A.G. şi a _____ I
Bineînţeles vom lua şi lui. Socot că cele 1.800 terenul dc încărcare a poate n-au vrut s-o fa obţinut şi iu raionul Brad, .unde pînă organelor agricole, de a duce în aceas Alba 51% I
noi cîteva măsuri, care tone peste plan vor fi primit sarcini concrete. că. Despre atenţia care Ia aceeaşi dată, se arase 78,8 la sută tă perioadă o muncă politică susţinulâ
să ne permită să atin realizate. se dă în secţie omului. din terenul rămas neogorit. iii mulul colectiviştilor, intovărăşililor
gem indicii planificaţi Paralel cu măsurile Iată şi faptul. In ace
pentru primul trimestru Consfătuirea avusese organizatorice, conduce eaşi zi unul din prim- jnr.
al anului viitor, să dăm loc la 24 noiembrie. In rea secţiei şi-a îndrep topitori, unul clin frun
o însemnată cantitate aceeaşi zi şeful ultimu tat atenţia înspre ridi taşii. secţiei, împlinea 10 Comunistul Vic
lui schimb de lucru con carea temperaturii la ani de muncă la ace tor Marian este
Ing. N. GHÍORGHIONI semna in carneţel recu caupere. Incepînd din laşi furnal, furnalul 2 fruntaş în cadrul
perarea ^ră,minerii sub 27 noiembrie, cavperele şi efectua cea de-a autobazei I.R.T.A.
p la n : o sută şi. ciieva furnalului 3 merg cu 7.000-a evacuare din Hunedoara. Cu au
zeci de tone. circa 800 grade C., ceea viaţa lui. tocamionul „Stea
ce. după cum spune şe gul roşu“ el remor
A doua zi, ia sediul ful secţiei, e mult. şi In acea zi, Ilie Mit- că două remorci.
organizaţiei dc partid, pentru a asigura pro că, cel întîmpinat la In fiecare lună îşi
a avut loc o operati ducţia. anului viilor, venirea in şut cu cin- depăşeşte asficl cu
vă. Trebuiau găsite a- cauperul nr. 10 a fost tece, stringeri de mină mult sarcinile de
cclc căi care să ducă trecut în reparaţie ca şi. nenumărate urări plan
urgent la depăşirea zi pitală. „La mulţi ani“, a mun
de zi şi în proporţie cît cit poate mai bine ca -0W3.
mai mare a planului de —- Cam astea ar fi niciodată in cei 10 ani
producţie. Trebuia avu deocamdată măsurile de cină e furnalist.
tă totodată în vedere a- noastre — încheie tova
sigurarea din timp a răşul Constantin Con- Oare acest lucru nu
stantinescu, şeful sec explică succesele furna-
ţiei furnale 1. Bineînţe liştilor din Hunedoara?
les, nu neglijăm nici pe
A. JURGA
