Page 50 - 1961-12
P. 50
tiRUMUL1 SOCIALISMULUI Nr. 2169
Cu în c r e d e r e La recepţia mobilei Sărbătoarea recoltelor bogate
Intr-ana din silele lucrătoare brii biroului organizaţiei de ba
8 decembrie 1961. Şi In acea liguţă, vicepreşedinte, respectă ale lunii iulie, la atelierul de ză, toţi comuniştii, au analizat
mobilă munca s-a întrerupt pen situaţia existentă, deficienţele,
stă zi la Sfatul popular al ra orele de audienţă şl rezolvă în tru citva timp. Tlmplarii se cu mult simţ d6 răspundere şi Era o zi de duminică, zi luminoa teaptă secretarul comitetului comu E rîndul colectiviştilor să-şi spună
adunaseră in jurul unui om as- au luat măsurile corespunză să a acestei toamne. nal de partid, care îi felicită pe har cuvîntul. Gu acest prilej ei au evi
ionului Sebeş au avut loc au bună măsură cerinţele cetăţeni cultlnă cu atenţie cuvintele toare. ‘Muncitori ca Bela 'Kal- nicii colectivişti pentru rodul bogat denţiat o serie de aspecte din reali
acestuia. Cunoscător, calm, apro tar, Nicolae Stoica, Gheza Si- Ne-am apropiat de sediul gospo al muncii lor, urindu-le totodată noi zările G.A.0. în ceea ce priveşte con
dienţe conform programului. To lor. De aceea, cetăţenii vin la piat, acesta, după mici între taş, Constantin Popa şi alţii au dăriei agricole colective din Apol- succese în munca de viitor, pentru strucţiile de interes obştesc, dezvol
ruperi spunea : discutat mult despre ce trebuie dul de Jos. In curte, colectivişti ti înflorirea şi dezvoltarea multilatera tarea sectorului zootehnic, extinde
varăşul Nicolae 'Albu, vicepre sfatul popular cu multă încre făcut. Prima concluzie la care neri şi vîrstnici, erau în mare ber lă a gospodăriei. rea culturii viţei de vie, creşterea
— Uitaţi-vă şi dumneavoas s-a ajuns a fost aceea că o bere. Unii confecţionau grafice şi valorii zilei-numcă şi a nivelului de
şedinte al comitetului executiv dere. tră. ‘Asta-i calitate? Asemenea parte din muncitori dau lucrări panouri, alţii împodobeau cu flori şi Directorul căminului cultural anun trai al colectiviştilor.
garnituri nu vor fi primite aşa jde slabă calitate, din cauza gra panglici multicolore căii, iar alţii ţă pe toţi colectiviştii că in cinstea
al sfatului popular raional, pri O parte din cetăţeni insă, np cum se cuvine de către cumpă bei, din fuga după cantitate. aşezau în căruţe produse din recol acestui eveniment s-a pregătit şi că — Astăzi, hambarele noastre sînt
rători. Oamenii s-au angajat să lu- ta bogată a acestui an. minul lor. Apoi, colectiviştii sînt in- pline de bucate, cum n-au fost nicio
meşte cu multă plăcere pe toţi vin în audienţă. Ei trimit anu lucreze cu mai multă atenţie dată ! spune cu mîndrie colectivistul
După ce au fost analizate pe şi răspundere iar celor care dau Am intrat îrt vorbă cu preşedin Dîn experienfa Simion ltie. Zilele trecute s-au abă
cei care vin cu anumite tre mite scrisori şi sesizări pe adre rlnd toate garniturile de bucă lucrări slabe să li se atragă tele gospodăriei agricole colective ş> tut pe Ia mine nişte cunoscuţi din
tărie executate de către colec atenţia pe loc. Tot pentru îm am aflat că se pregăteau pentru săr căminelor culturale satul vecin, care mergeau la tîrg la
buri. in această zi au venit sa sfatului popular raional, In tivul atelierului de mobilă al bunătăţirea calităţii au fost bătoarea recoltelor bogate. Sebeş. Ghid le-am povestit cît ani
întreprinderii de industrie lo luate măsuri privind stimularea vitaţi în sala de festivităţi, pentru cîştigat muncind în gospodărie, mei
mai mulţi cetăţeni. Unele din care cer să li se rezolve anumite cală „1 Mai“ din Deva, oame morală şi materială a muncito — Vă poftim Ia sărbătoarea noas a vizita expoziţia agricolă, partici- nu le-a venit să creadă. I-am pot-
nii au fost de acord cu dele rilor, ridicarea calificării lor etc. tră, ne-a spus preşedintele. O să pînd în continuare la şezătoarea cul tit în curte, i-atn purtat prin că
tre cerinţele lor sînt rezolvate probleme. Scrisorile sosite sînt gatul I.C.RIM. Timişoara, care aibă loc după masă, la căminul cul turală. mară, la hambare, în pod şi le-am
venise la recepţie. 'Măsurile luate au început sa tural. arătat tot ce mi-a revenit după cele
pe loc, altele înregistrate în- analizate cu atenţie, dîndu-li-se şi arate roadele. Cu fiecare zi Şezătoarea începe prin cuvîntul 359 zile-muncă. Şi au avut ce ve
— Are dreptate. De aici îna ce trecea garniturile de bucă ...După-amiază, grupuri, grupuri preşedintelui gospodăriei, a ingineru dea. Hambarul plin de grîu. podul
tr-un caiet ur- =mSSS= = = ___ _ curs de rezolva- inte trebuie să muncim altfel. tării erau tot mai frumoase, mal de colectivişti se îndreptau spre că lui agronom şi a celor doi briga plin cu porumb, pivniţa plină cu
Prea multe garnituri au fost aspectuoase, deci mai bine lu minul cultural. dieri. cartofi... Şi s-au convins cu ochii
mînd a se rezol . re. Demn de re- respinse pînă acum. şi apoi pă crate. Atenţia principală era lor de rodul muncii colective.
va. Intre timp, Probleme ale muncii marcat este fap rerea delegatului l.C.R.M. este îndreptată spre realizarea unor Din curtea colectivei apar călă Vorbitorii au arătat cu acest pri
şi părerea cetăţenilor — şi-au lucrări de calitate. reţi. După ei, fanfara căminului cul lej, cum, urmînd calea arătată de După aceste discuţii, programul
în biroul vicepre sfaturilor populare tul că cele 230 sis muncitorii. tural, apoi un şir de căruţe, în care partid, ţăranii muncitori din Apol- şezătorii a continuat prin prezenta
şedintelui a in scrisori sosite De atunci ori de cite ori a colectiviştii poartă drapele, grafice dul de Jos au păşit cu încredere rea unui reuşit spectacol artistic, la
Aşa au gîndit în acea si mun venit delegatul l.C.R.M. Timi şi panouri Convoiul se apropie de pe drumul gospodăriei agricole co care şi-au dat concursul formaţiile
trat tov. N. Mun- LLi-..... -... ........... pînă in prezent citorii atelierului de mobilă al şoara pentru a face recepţia căminul cultural. lective, drumul belşugului şi al bu- artistice de amatori ale căminului
bă de la întreprinderea de In mobilei a avut de spus doar cu neistări. Din anul 1960 întregul sat
tean, de la G.A.C. Tău. la sfat au fost rezolvate in în dustrie locală din Deva. Ei şi-au vinte de laudă. Nici o garnitu Pe unul din grafice e oglindita este colectivizat. Deşi a trecut mi cultural.
dat seama că lucrările executa ră n-a mai fost respinsă. producţia la hectar la principalele mai un an de la colectivizarea com
— Care-i necazul — 11 Între tregime. te sînt de slabă calitate. Mem- culturi obţinută în acest an, pe al pletă a satului, prin munca însufle A fost o adevărată sărbătoare a
Colectivul atelierului însă nu ţită a colectiviştilor, averea G.A.C.
bă tov. Albu? Nu de mult la sfatul popular s-a oprit aici. Din dorinţa de a tul creşterea fondului de bază al a crescut simţitor. muncii colectiviştilor, a rodului bogat
produce o mobilă şi mai bună
— Trebuie să învelim grajdul. nl raionului Sebeş s-a analizat in anul care urmează, o par gospodăriei colective, care de la obţinut de ei în colectivă.
Avem nevoie de un camion pen într-o şedinţă de comitet exe te din muncitori, împreună cu
tru transportul ţiglei. cutiv felul cum au fost rezol conducerea sectorului lemn a 100.000 Iei cît era în anul 1959, a C. C O NSTANTIN
vate cererile şi sesizările oame luat în studiu înlocuirea che
Cererea colectivistului 'din Tău nilor muncii. Cu acest prilej restelei de brad cu plăci fibro- ajuns la 1.015.000 lei în anul 1900.
este deosebit de importantă. s-au stabilit noi măsuri pentru lemnoase şi placaj. In urma
Trebuie rezolvată cit mai ur ca în viitor cererile şi sesiză executării prototipului, rezulta In faţa căminului culturaI ii aş
gent. Şi fără a sta prea mult rile oamenilor muncii să fie re tele din punct de vedere cali
pe glnduri, tov. Nicolae Albu a zolvate cît mai operativ. Aceste tativ au fost bune. Acum. se
luat măsurile necesare. După cî- măsuri sînt o garanţie a faptu întocmesc 'documentaţiile res
teva minute, se adresă colecti lui că munca se va îmbunătăţi pective şi 'după aprobare, noul
vistului : continuu. prototip va fi trecut în proce
sul de fabricaţie. Dar aceasta
— Poţi merge la depozit tov. A. VASILE este numai una din măsurile
Munteanu. Ai la dispoziţie două
prevăzute a se lua in anul ce
camioane. ¦-
urmează pentru îmbunătăţirea
Omul a plecat mulţumit. Or O iniţiativă preţioasă A W ./W A ./W V A V \.A W ,/W s..;
ganul local al puterii de stat continuă a mobilei.
îi rezolvase o cerinţă care-i In urma unui studiu amă compartimentele de activitate, V. ALBU
Interesa pe toţi colectiviştii din nunţit asupra ţinerii evidenţei se dezbat cauzele apariţiei lor
,Tău. întrecerii socialiste la staţia şi se iau măsuri concrete pentru -O -
C. F. R. Simeria, comunistul Va- ziua următoare.
Acesta este numai uin singur sile Ghiura a propus ca tura ELEVI
aspect al felului cura sînt re care a predat schimbul să-şi a- Organizaţia de bază a spriji
zolvate cerinţele oamenilor mun nalizeze într-o şedinţă operati nit această propunere proce- IN E X C U R S I E
vă felul în care au fost îndepli dînd la repartizarea membrilor
cii din raionul Sebeş. Aşa pro nite sarcinile de serviciu. In De curind, un grup de 82 pio
felul acesta şg cunosc la timp şi candidaţilor de partid în pos nieri şi şcolari fruntaşi la învă
cedează toţi membrii comitetu greutăţile intîmpinate în toate turile cheie, pe ture de serviciu. ţătură de la Şcoala de 7 ani din
comuna Vingard raionul Sebeş,
lui executiv în orele de audien EMIL CREŢU însoţiţi de cadre didactice, au
făcut o excursie de 3 zile în Va
ţă. Atît tov. Mircea Biriş, pre corespondent
lea Jiului. Aici, ei au vizitat Ins
şedintele comitetului executiv titutul de mine, U. R. U. M. P.,
noile cartiere ale Petroşaniului,
al sfatului popular, Pavel Nanu, mina din Lupeni etc.
secretar, cît şi tov. Toader Mă- Excursia a contribuit la îmbo
găţirea cunoştinţelor căpătate
Pe urmele in şcoală, a făcut cunoscut ele Unul dintre cercurile 1 N O TE
vilor o serie de noi realizări ale
materialelor publicate oamenilor muncii din Valea [ ce-şi desfăşoară activita- ^ Angajament rămas pe hîrtie
Jiului.- ( tea in cadrul clubului mi- l
D I N CAUZA C nier din Lupeni, îndrăgit -j
EUGEN D. POPA
NEPĂSĂRII t de tineri, este cel de acor- "} Ioan Furca e tinăr; are 20 de adunări generale U.T.M. şi l-au
corespondent ani. Conducerea secţiei i-a în sancţionat cu mustrare. Tînărul
In nr. 2140 din 11 noiembrie [ deon. Tată-l in fotografie \ credinţat funcţia de manevrant Furca s-a angajat atunci să-şi
ziarul nostru a luat atitudine Lt pe minerul Zallaría Nari- j la cuptoare, un post de mare corecteze atitudinea. Dar anga
critică faţă de desele defecţi răspundere, de care depinde în jamentul său a rămas pe hir-
uni ale reţelei electrice din sa ( ton exersînd sub suprave tregul proces de laminare. tie. De curind el a deteriorat
tul Nălaţi, raionul Haţeg. Răs- tj- gherea instructoarei cercii- 1 uşa la cuptor şi maşina de alt
punzind criticii ziarului, Sfatul Tînărul manevrant n-a răs mentare nr. 1. In plus a mai
popular al raionului Haţeg con (, lui, tovarăşa Elena Burtea. 1 plătit însă aşa cum se cuvine săvîrşit şi alte abateri.
firmă justeţea celor sesizate. In încrederea acordată. Pe lingă
răspunsul trimis redacţiei de t Progresele acestui tovarăş, ^ faptul că n-a manifestat inte Nu dovedesc toate acestea o
către sfatul popular raional, se res pentru ridicarea nivelului lipsă de respect a tinărului
arată că s-au luat măsuri de Tiberiu Pleşa de la secţia montaj al Atelierelor R.M.R. Simeria, îşi ţ după cum spune instruc- ţ său politic şi profesional, el a Furca faţă de el însuşi, faţă
complectarea becurilor pentru depăşeşte zilnic planul cu 25 la sută. , săvîrşit multe abateri de la dis de tovarăşii de muncă şi chiar
iluminatul public, de intensifi t toarea, sint evidente. î ciplina de producţie. Astfel, a. faţă de organizaţia U.T.M. din
carea controlului în descoperi făcut multe absenţe nemotiva care face parte? Fireşte că da.
rea consumatorilor pauşali care te, uneori a fost găsit dormind Dar abaterile tinărului mai. do
folosesc ilegal corpii de consum in timpul serviciului, alteori în- vedesc faptul că el n-a fost
iar electricianul de sector a fost tirzia de la lucru. Dar mai rău ajutat la timp, că i s-au tole
sancţionat pentru slaba lui ac este faptul că Ioan Furca a ma rat multe abateri mărunte. De
tivitate. nifestat lipsă de respect faţă de acest lucru se face vinovat şi
unii oameni mai vîrstnici din maistrul Iosif Joja, care „l-a
An de an, prin grija statu Mai multă atenfie lucrărilor dieze şi să ia măsuri ca fiecare secţie, lucrători cu multă expe ţinut in braţe“ tot timpul. Ar
luiw nostru cres*t*e continuu nu- I.G.O. să execute electrificări în rienţă, care au încercat să-l
mărul satelor în care se in de electrificare Ia sate raionul respectiv. Rezultatele ar fi cazul deci ca cel puţin acum
troduce lumina electrică. Oda fi mult mai bune. ajute.
tă cu introducerea curentului scară largă materiale din re tăria, Boiţa şi altele, care la bilizate la crearea fondurilor Pentru toate acestea utemiştli să-şi dea seama maistrul Joja
electric, in satele noastre apar surse locale şi altele. Acestea data de 30 noiembrie 1960 nu din contribuţie. Totodată, cu In anul 1962, numărul sate
tot mai multe aparate de ra sînt realizări care constituie o aveau fondurile constituite de- toate că hotărîrile în vigoare lor planificate a fi electrifica din organizaţia din care face că în loc să-l ajute pe Furca,
dio, maşini de uz casnic, elec mîndrie nu numai pentru ce cît în mică măsură. D.e aseme obligă sfaturile populare să de te, este de 38. Este o creştere parte l-au pus în discuţia unei
trice etc. tăţenii satelor respective ci şj nea, au fost incluse în planul semneze un salariat care să se importantă. Pentru îndeplinirea li face rău.
pentru întreaga regiune. pe 1961 sate ca Gurasada, ra ocupe de problema electrifică acestei sarcini sint necesare încă
Dacă In anul 1943 în regiu ionul Ilia, care nici acum nu rii, acest lucru s-a făcut în pu de pe acum, avînd la bază în Vitrină a neglijenţei
nea noastră erau electrificate Cu toate acestea, pe regiune au constituite fondurile nece ţine locuri. văţămintele anilor trecuţi, lua
doar 36 de sate, astăzi numă planul de electrificare pe anul sare începerii lucrărilor. rea celor mai corespunzătoare Se ştie că una din formele fost schimbate. Şi cum să n-ai
rul lor a ajuns la peste 250. 1961 nu a fost îndeplinit. Exis S-au ivit însă unele greutăţi măsuri. Cunoscîndu-se încă de eficace de popularizare a nou o astfel de impresie cind gea
Şi acest număr este în conti tă o serioasă rămînere în ur Rău este că unele sfaturi şi din cauza documentaţiilor pe acum sarcina de plan pe tăţilor din domeniul literaturii murile vitrinei sînt pline de praf
nuă creştere. mă. Pentru anul în curs au populare au nesocotit consul tehnice. Nu in toate cazurile anul viitor, trebuie să se asi politico-ideologice, tehnico-şti- şi stropite cu var, ramele gea
fost planificate a se executa tarea maselor de cetăţeni în D.S.A.P.C. Deva a reuşit să asi gure din timp proiectele nece inţifice, beletristice etc. este vi murilor înnegrite de murdărie,
In acţiunea de electrificare, lucrări de electrificare la un stabilirea destinaţiei fondurilor gure la timp proiectele de exe sare. Pentru aceasta este nece trina cu cărţi. Amenajată cu iar cărţile popularizate prin co
sarcini deosebite revin sfaturi număr de 30 sate. La o parte din contribuţie voluntară. cuţie. De pildă proiectele pen sară impulsionarea ritmului de grijă, expusă la locuri vizibile, pertele false nu mai constituie
lor populare. Ele sînt chema din acestea lucrările au fost tru satele Bîrcea Mare şi Brîz- muncă în proiectare. De dorit în faţa ei se opresc numeroşi demult o noutate pentru citi
te să mobilizeze masele de ce deja terminate. Raportînd rea Este ştiut că pentru realiza nic se realizează cu încetineală. este ca la comunele unde au oameni ai muncii dornici să afle tori. Vitrina cu cărţi de la
tăţeni la strîngerea fondurilor lizările la sarcina de plan, re rea lucrărilor de electrificare Pentru satele Gelmar, Tărtâria, început sau vor începe lucrări aceste noutăţi. O.S.M. 1 este o vitrină a... ne
din contribuţia voluntară, la zultă că proporţia e nesatis e necesar în primul rind des Cioara, proiectele deşi sînt pla le de electrificare, să se asigure glijenţei de care dă dovadă în
organizarea de acţiuni de mun făcătoare. Astfel, la sfirşitul făşurarea unei munci susţinu nificate să se execute în acest in întregime fondurile necesare şi biblioteca secţiei O.S.M. 1 muncă bibliotecara secţiei.
că patriotică în vederea exe lunii septembrie era realizat te în vederea constituirii fon an, ele nu sint asigurate. Legat terminării atît a liniei de înal din cadrul C.S.H. a amenajai: o
cutării lucrărilor de electrifi boar 26,20 la sută din planul durilor din contribuţie volun de documentaţie, trebuie amin tă cît şi de joasă tensiune, ast astfel de vitrină la intrarea în Comitetul sindicatului de la
care. Multe sfaturi populare fizic pe anul în curs. tară. Acolo unde acest lucru a tit că nu întotdeauna ea este fel, ca să poată fi pusă in func birourile secţiei. Numai că, ui-
au realizat succese importan constituit o preocupare, rezul de cea mai bună calitate. Ast ţiune sursa de energie electri lindu-te la felul în care arată, această secţie va trebui să ia
te in această direcţie. Sint Principala cauză a nereali- tatele nu au întîrziat să se fel, documentaţia satului Vadul că. In strîngerea sumelor nece măsuri cit mai grabnice pentru
multe exemple unde lucrările zării planului de electrificare arate. Aşa au procedat sfatu Dobrii prevedea o valoare de sare electrificării satelor prin la ceea ce conţine, ai impresia ca vitrina respectivă să aibă un
s-au terminat mai devreme şi rurală constă în modul defec rile populare din Rapoltul Ma 83.000 lei. După execuţie lucra contribuţia voluntară, sfaturile aspect plăcut, să popularizeze
cu cheltuieli reduse faţă de ni tuos de organizare şi planifi re, Ţelna şi altele. De aceea, rea a ajuns doar la 48.508 lei. populare vor trebui să desfă că a fost amenajată în urmă cu adevărat noutăţile, ceea ce-t
velul planificat. Aceasta este care a muncii unor sfaturi aici lucrările de electrificare Asemenea stări de lucruri s-au şoare o susţinută muncă in rîn interesează pe oţelarii şi func
o urmare a folosirii chibzuite populare comunale şi raionale s-au desfăşurat în bune condi- datorat întocmirii documentaţiei dul maselor de cetăţeni. La cu... 10 ani şi că de atunci co ţionarii secţiei.
a fondurilor, cît şi a resurselor precum şi secţiunii de gospo ţiuni, realizîndu-se în timp după hărţi şi nu după situaţia aceasta trebuie atraşi deputaţii,
iocale. In satul Bărăşti, raio dărire comunală a sfatului scurt şi cu cheltuieli minime. din teren. comitetele de cetăţeni şi alţi pertele false expuse nu au mat
nul Haţeg, bunăoară, lucrările popular regional. Există la unele sfaturi popu oameni ai muncii. Periodic sfa
la reţeaua de joasă tensiune lare, mai ales în raioanele Ilia, Considerăm de asemenea că turile populare comunale şi ra :« ;
s-au realizat eu o economie de Deşi sfaturile populare şl Orăştie şi Haţeg o slabă preo şi sistemul de execuţie al luj ionale să analizeze modul cum
15.096 lei. La Vingard, eco secţiunea de gospodărire a sfa crărilor de electrificare de un se înfăptuieşte acţiunea de elec IN L I B R Ă R I I
nomiile realizate depăşesc su tului popular regional au cu cupare pentru îmbunătăţirea singur I.G.O. — cel din Alba trificare. Acţiunea de electrifi
ma de 216.000 lei, adică aproa noscut că pentru includerea in lulia — crează unele greutăţi. care a satelor trebuie privită de ILARIE VORONCA — Poeme. Traducere de Saşa Pană. Prefaţă I
pe jumătate din valoarea de planul de electrificare este ne muncii organizatorice. Ca ur In primul rind se fac o serie de Eugen Sîmion 80 pag. — 3,65 Iei.
vizului, iar la Păuca, econo cesar ca satul respectiv să aibă de cheltuieli, neeconomicoase iar sfaturile populare ca o sarcină Ed. pentru literatură universală
miile sint aproape de 90.000 constituite cel puţin 50 la su mare aici nu s-au putut in controlul şi îndrumarea echipe
lei. In aceste sate ca şi in tă din fondurile contribuţiei lor de muncitori este slabă, pusă de partid în opera de ri LITERATURĂ PENTRU TINERET
multe altele sfaturile populare, casa banii din contribuţia vo K. KISLOV — Comoara din Valea Cerbului (nuvele şi schiţe),
deputaţii, sub îndrumarea or voluntare destinate în acest munca acestora cunoscînd un dicare a nivelului cultural-edu-
ganizaţiilor de partid, au de scop, nu au respectat indica luntară şi deci lucrările nu au traducere de C. Toiu şi E. Antonescu 344 pag. — 4,75 lei.
pus tot interesul în buna des ritm scăzut. Secţia de gospodă cativ al ţărănimii muncitoare. Ed. tineretului
făşurare a lucrărilor, au mobi ţiile respective. Ca urmare s-au început. De asemenea au fost
lizat cetăţenii la acţiuni de inclus în plan sate cum sint rire comunală a sfatului popu PARTENIE OBREJAN SPORT
încă slab folosite unele forme TRAIAN ICHIM — Botvinnik-T al — Meciurile pentru campio-
muncă patriotică, au folosit pe Gothaţea, Cioara, Bobîlna, Tăr- lar regional are datoria să stu inspector la sucursala regională a
organizatorice de masă. Deşi natul mondial de şali 192 pag. — 4,90 lei.
Băncii de investiţii — Hunedoara ‘ ‘ U.C.FjSv
s-au format comitete de ce
tăţeni, acestea nu au fost mo Deva '
V. FUR1R
