Page 51 - 1961-12

Mr. 2169
S c riso ri so site fa re d a cţie
©In activitatea
©s^gaialzaflll©!0«le partid
Corespon-
B RAD dentul nostru
_________ I. Faur ne in ­
formează că zilele trecute Co­
mitetul orăşenesc P. M. R.
Brad a analizat într-una din
şedinţele plenare activitatea
desfăşurată pe şantierele de
construcţii T. C. M. M.
Cu acest prilej s-a scos în
evidenţă existenţa unor lip­
suri cu privire la ritmul de
execuţie al construcţiilor, rea-
lizarea preţului de cost şi ca­
litatea lucrărilor efectuate.
Pentru îmbunătăţirea acti­
vităţii colectivului de munci­
tori, tehnicieni şi ingineri de
pe acest şantier, Comitetul
orăşenesc de partid Brad a e-
laborat un plan de măsuri.
Organiza-
SIMERIA. tia de partid
___________ d i n s t a ţ i a
C. F. R. Simeria, ne scrie tov.
Emil Creţu, are o preocupare
permanentă pentru continua
întărire a rindurilor partidului.
Numai în cursul acestui an
organizaţia de partid a discu­
ta t şi primit în rîndurile sale
20 membri şi 15 candidaţi de
partid dintre cei mal buni
muncitori. Recent, in rindul
membrilor de partid au fost
primiţi tov. Gh. Buzdugan,.
Silviu Mariont, Petru Cănija
şi alţii.
--------------- Zilele tre-
_S__E_B__E_S___ fcourtme’eaznăe tionv'. toare.
Filaret Chiruţă, biroul orga­
nizaţiei de partid de la în ­
treprinderea „Economica“ din
L argă acólame de co n su lta re
a m aselor
In scopul îmbunătăţirii con­
diţiilor de muncă ale muncitori­
lor din întreprinderile oraşului
Hunedoara, Consiliul local al
sindicatelor a organizat o largă
acţiune de consultare a maselor
în vederea stabilirii unor măsuri
menite să asigure condiţii mai
bune de lucru şi aplicarea în­
tocmai a normelor securităţii şl
protecţiei muncii.
Iii, aqest scop s-au organizat
LIPSA DE PREOCUPARE
Rezultatele în muncă obţinute
de către colectiviştii din satul
Lelese, de pe raza oraşului re­
gional Hunedoara, sînt multe şi
frumoase. Rău este însă că ele
sînt umbrite de lipsa de preo­
cupare de care dă dovadă consi­
liul de conducere faţă de pro­
blema construcţiilor. Cu mai bi­ supus degradării, iar oile colec­ treţinut clocotul creator al lu7ia martie. La sfirşitul lunii lU7ia decei7ibrie şi-au luat an­ primăvara e fierbinte; PETRO­ Leon Garos îşi caută prie­
ne de un an în urmă, a fost tivei nu au adăpost pentru iarnă. acestora, au contribuit la plă­ aprilie notele de cintar arătau gajamentul să colecteze 300 ŞANI : Leon Garos îşi caută tenul: BRAD:. Evdokia; HA­
Ştiinţa
Analizînd rezultatele recensămîn-
tului pe întreaga Rusie ţaristă, re­
vista „Vestnik Vospitania" constata
că, în condiţiile ritmului de dezvol­
tare a învăţămîntului public, dina­
inte de revoluţie, pentru lichidarea
totală a analfabetismului în rindul
populaţiei din Asia Centrală era ne­
cesară o perioadă de 4.600 de ani.
Astăzi putem cita cu mîndrle alte
cifre.
In Uzbekistanul sovietic, fosta co­
lonie a imperiului ţarist, există as­
tăzi 30 de institute de învăţăm înt
superior, 220 de doctori în ştiinţe ş>
peste 2.100 de candidaţi în ştiinţe.
Din fiecare tO.OOO de locuitori ai re­
publicii 81 au studii superioare, adi­
că de două ori mai mulţi decît în-
tr-o asemenea ţară capitalistă dez­
voltată cum este Franţa.
Condiţiile pentru înflorirea ştiin­
ţei au fost create de Revoluţia din
Octombrie. Dezvoltarea ştiinţei şi
aplicarea realizărilor ştiinţifice in
economia naţională au fost, sînt şi
vor fi obiectul unei griji deosebite
a P.0.U.S.
In noul Program al partidului se
arată că „aplicarea ştiinţei devine
un factor hotărîtor în creşterea pu­
ternică a forţelor de producţie ale
societăţii". Da, rolul ştiinţei în viaţa
noastră, pătrunderea ei în toate do­
meniile economiei naţionale şi ale
vieţii cresc în mod vertiginos. Şti­
inţa devine tot mai mult o nemijlo­
cită forţă de producţie. Orice dome­
niu am lua. peste tot vom constata
creşterea rolului ştiinţei. Legătura
ştiinţei cu producţia a fost totdeau­
na chezăşia dezvoltării cu succes a
economiei. Oare, de pildă, ne pu*
li Pe şantierul canalelor
rde irigaţii din Stepa Flă-
Í( ţ mîndă.
--------------
aaEMnCCTaBsangEMi
Sebeş a analizat modul cum
se îndeplinesc prevederile
contractului colectiv.
Pe baza analizei făcute bi­
roul organizaţiei de bază a L
stabilit luarea unor măsuri ?
menite să ducă la îmbunătă- ţ
firea activităţii conducerii ad­
ministrative a întreprinderii
cit şi a comitetului si7idica-
tului In vederea realizării
sarcinilor prevăzute în con­
tractul colectiv încheiat pe
anul 1961.
— ------------ Tov. V. Ha-
LÂPUGiU ne? ăin Lă-
___________ pugiu ne in-
formează că în ziua de 8 de­
cembrie Comitetul comunal
de partid a analizat felul in
care se desfăşoară munca
cultural-educativă pe raza
comunei. Cu acest prilej s-a.
reliefat activitatea bună des­
făşurată in satele Fintoag şi
Ohaba. Aici conducerile că­
minelor culturale, sprijinite
de cadrele didactice, organi­
zează cu regularitate acţiuni
cultural-educative de masă.
Nu acelaşi lucru se face nisă
in satele Costeşti şi Holdea,
unde activitatea cultural-edu­
cativă este aproape inexis­
tentă. In scopul intensifică­
rii activităţii cultural-educa­
tive pe timp de iarnă s-au
stabilit măsuri corespunză­
VX/W* tractoare şi maşini agricole.
consultări cu muncitorii, s-au
cerut sugestii şi propuneri. Nu­
mărul propunerilor a ajuns la
peste 1.000. In prezent colective­
le formate în fiecare întreprin­
dere analizează aceste propu­
neri pentru a se stabili pe baza
lor, planuri de măsuri concrete
in vederea asigurării celor mai
bune condiţii de muncă pentru
muncitori, aplicarea normelor
dc tehnica securităţii şi protec-
ţiei muncii.
prevăzută construirea a două
saivane pentru cele 900 de oi ale
colectivei. In acest scop a fost
procurat şi transportat la locul
stabilit, materialul lemnos dar
construcţia nu a început nici
plnă în prezent. Aşa se face că
materialul care stă in ploaie e
în ptiná ofensiva
forţe de producţie. Datorită ample­
cle H. ABDULLAEV
preşed. Acad. de Ştiinţe a R. S. S.
Uzbecă, laureat al premiului Lenin
tern aştepta la un avînt puternic al
agriculturii fără a aplica cele mai
noi realizări ale biologiei şi chi­
miei î Oare se poate înfăptui auto­
matizarea complexă fără aplicarea
ciberneticii şi electronicii ? Oare in­ pra deşertului. Pînă de curînd de­
dustria minieră se poate dezvolta
fără ca progresul ei să fie stimulat
prin explorările geologice necesare i
Dar astăzi nu este vorba numai
de legătura teoriei cu practica, ci
şi de influenţa lor reciprocă. Plastic
vorbind, practicienii se ocupă acum
din cc în ce mai mult de munca
de cercetări, iar oamenii de ştiinţă
se îmbracă în salopetele muncito­
reşti.
Dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei
contemporane trezeşte la viaţă noi
DRUMUL SOCIALISMULUI
.-o»tssjfiisggEţqr..?6jam?rajj/.r:c;aaarauMBaaayTre^^ aaxu&amia^^sws;
Depăşindu-şi lunavplanui cu ?5 la sută şi dînd lucru de
bună calitate, tîmplarul Alex andru Hideg, de la secţia tim-
plărie a U. M. Cugir, se numără printre fruntaşii secţiei.
Curs de calificare
Din an în an, S. M. T.-urile
sînt dotate cu tot mai multe
Aceasta impune conducerilor
S. M. T. să ia măsuri pentru
calificarea de mecanizatori care
să mînuiască utilajele respective.
In acest scop, la S.M.T. din Do-
bra a început recent şcolariza­
rea unui număr de 41 viitori me­
F ier v e c h i
In cuptorul Sîemens-Martin
clocotesc incandescentele m eta­
lului lichid. Un clocot intens,
copleşitor ca proporţii. Aici,
unde temperaturile ajung pină
la 1:200 grade Celsius, are loc,
la voinţa omului, un proces
grandios de creaţie: plămădirea
oţelului. Dar nu despre acest
lucru — propriu tuturor cup­
toarelor de la oţelăriile hune-
dorene — este vorba, ci despre
altul. Este vorba despre 204 ti­
neri care, prin munca efectua­
tă în afara orelor de produc­
ţie, departe de cuptoare, au în-
lor cercetări efectuate de către oa­
menii noştri de ştiinţă sînt redate
agriculturii uriaşe suprafeţe noi, sînt diţiile climei sudice, fiecare hectar
create noi complexe economice.
Lucrările geologilor, botaniştilor,
agrobiologilor din R. S. S. Kazahă,
R.S.S. Uzbekă şi din alte republici
sovietice din Asia Centrală au schim­
bat cu totul imaginea noastră asu­
şertul era văzut de noi numai ca
o regiune de creştere a oilor de ca-
racul. In prezent în deşertul K.ÎZÎ1-
kuin şi în alte deşerturi an fost des­
coperite zăcăminte de gaze naturale,
de ţiţei şi de o serie de alte mi­
nerale/ ffidrogeologii din Asia Cen­
trală şi Kazahstan au descoperit
mari bazine de apă subterană în
deşert. Astfel, bazinul subteran de
apă al Stepei Flămînde are un vo­
lum de 170000 km cubi, ceea ce
este egal cu debitul de apă al Oli­
canizatori. Ei au fost recrutaţi
din gospodăriile agricole colec­
tive de pe cuprinsul raioanelor
Uia şi Brad.
In urma examenului de cali­
ficare pe care îl vor susţine la
sfirşitul lunii martie 1962 (pînă
cînd va dura cursul), ei vor fi
repartizaţi să lucreze ca meca­
nizatori în gospodăriile agricole
colective din care fac parte.
p e n tru 4.140 tra c to a re
mădirea unui oţel ieftin şi de
calitate. Aceştia sUit utemîştii
celor 5 organizaţii de bază cit
are laminorul de 800 mm. care,
constituiţi ' Iti brigăzi utemiste
de muncă patriotică, au colec­
tat timp de 12.386 ore, socotite
de ia începutul anului pină în
preze7it 3.300,720 tone fier
vechi.
Dar să luăm firul acestei rea­ apoi r'md pe rî7id î7ideplinite.
lizări de la capăt. Angajame7i- Iată, de pildă, in luna 7ioiem~
tul utemiştilor de la laminorul brie utemiştii şi-au propus să
de 800 mm. de a trimite oţelă- stringă 200 tone fier vechi dar
riilor i7i acest an 980 tone fier Î7i realitate, ei au sirius de 2 DEVA: Cî7id primăvara e pică; ALBA IULIA: Două vieţi
vechi a fost realizat Î7ică pri7i ori şi jumătate mai mult. In fierbinte ; HUNEDOARA : Cmă seria l-a ; Acoperişul; SEBEŞ:
viilor Amu-Daria şi Sîr-Daria pe
timp de doi ani şi jumătate.
Acest bazin de apă, descoperit în
deşert, este de o uriaşă însemnătate
ştiinţifică şi economică. Aici, în con­
de pămînt irigat poate da o recoltă
de cinci ori mai mare decît, de pil­
dă, în zona centrală a U. R. S. S.
Aceasta prezintă o importanţă deo­
sebită, ţiuitul seama de faptul că în
Uzbekistan urmează să fie valorifi
cate circa 2,5 milioane hectare de \
deşerturi! Cheltuielile pentru valori- ) însufleţire la toate acţiunile de
ficarea acestora vor fi recuperate în
numai trei ani.
Irigaţia este drumul spre belşug,
drumul spre crearea unei agricul­
turi care să nu depindă de capri­
ciile naturii. Dar tiu numai agricul­
tura va beneficia de folosirea re­
zervelor de ape din deşert. Acea­
sta va permite şi construirea aici a
unei serii de termocentrale, între­
prinderi chimice, miniere şi dezvol­
tarea altor ramuri industriale.
n fiecare S.M.T.—iucrări de buna calitate
şi la un preţ cit mai redus!
(Urmare din pag. l-a).
găziior la gospodăriile colective
ca un mijloc im portant de îm­
bunătăţire a calităţii lucrărilor“.
Permanentizarea brigăzilor de
tractorişti în gospodăriile colec­
tive va duce, pe lîngă întărirea
răspunderii mecanizatorilor fa­
ţă de calitatea lucrărilor, la evi­
tarea deplasărilor în gol a trac­
toarelor şi, în acest fel, la în­
lăturarea risipei de carburanţi
şi lubrcfianţi, la realizarea de
importante economii.
Pentru asigurarea realizării
pianului de liantri şi execută­
rii în epoca optimă a tuturor
lucrărilor din campaniile agri­
cole ale anului viitor, o deose­
bită atenţie trebuie acordată în
iarna aceasta executării la un
Noile sarcini pot fi depăşite
(Urmare din pag. I-a)
alie locuri de muncă din cadrul între­
prinderii.
Sarcinile de plan pe anul 1962 sînt
sporite. Participanţii la discuţii, prin­
tre care Nicolae Dulamă, Anton Zaicu,
loan Pctruţ, Laurean Nistor, Petru
Popa şi alţii, s-au angajat să le de­
păşească cu 2 la sută.
In vederea îndeplinirii înainte dc ter­ mai însemnate.
men a sarcinilor de plan, a fost sta­
bilit şi aprobat un plan dc măsuri teh-
nico-organizatorice. Printre măsurile
stabilite, amintim repararea podurilor
rulante şi montarea lor în noul poligon
dc prefabricate, procurarea a 10 vibra­
toare, prelungirea şopronului fierarilor-
befonişti, calificarea a 60 fierari-beto-
nişti etc. la sec{ia prefabricate, pune­
rea în funcţie a compresorului dc aer
de 15 m.c. şi racordarea lui la fron­
turile de lucru, repararea tuturor va-
gonetelor etc. la cariera Teliuc şi al­
tele. Pentru fiecare secţie au fost sta­
bilite măsuri concrete care puse în apli­
care vor contribui Ia îndeplinirea pla­
nului anului viitor înainte dc vreme.
că cei 204 utemişti işi depăşi­ fruntaşi îri producţie din industrie şi
seră angajamentul luat cu 133,4 agricultură; 18 30 Concursul „Cine
tone. Dar ei nu s-au oprit aici. ştie ne scrie — etapa a V-a — ;
„Dacă oţelarii..nu dau. oţel, , ş i-¦... 19,05. ,S,,'.rişpri din ţară; 20,30 ,C5c c
au spus ei, luminătorii. nu vor., uq.il. î.n' librapi; 20,40 Album dc ro­
avea ce lamina. De aceea tre­ manţe.
buie să ne reimioim angajamen­
tele la colectarea fierului vechi“.
Şi-au procedat l7i C07iseci7iţă.
Angajamentele reî7inoite au fost
t07ie fier vechi. N7imai pină ia
8 decembrie ei colectaseră deja
215,480 to7ie, dovadă sigură că
şi i7i această lună angajame7i-
tul va fi cu mult depăşit.
Dintre utemiştii lami7iorului
de 800 mm. al C. S. Hu­
nedoara, care au participat
la acţi7i7iea de colectare a fie­
rului vechi merită a fi eviden­
ţiaţi tinerii Lazăr Calcus, Ale­
xandru Sta7icu, Comei Ţalea,
Constantin Garoafă. Alexandru
Bodeanu, Ion Bota, Stmiciu Lu-
paşcu. Ei slnt purtători ai in­
signei dc brigadieri ai muncii
patriotice şi au participat cu
7nu7ică patriotică orga7iizate de
comitetul U.T.M. al laminorului
de 800 mm.
Şi acum — in î7icheiere —•
încă o cifră interesantă, care
vine să ilustreze importanţa ac­
ţiunii de colectare a fierului
vechi. Cantitatea de fier vechi
adunată de cei 204 utemişti Î7i
C7irsul celor 12.386 ore de mun­
că patriotică co7itribuie la plă­
mădirea oţelului care poate fi
folosit la fabricarea a 4.140
tractoare.
V. CH1Ş
-0 -
O nouă etapă
de cupă la fotbal
Duminică 17 decembrie se va des­
făşura o nouă etapă preliminară la
fotbal contînd pentru „Gupa R.P.R."
| In această zi sînt programate urm ă­
toarele întîlniri: Retezatul H aţeg—Mi­ b a n i, SE VOR ACORDA CÂŞTI­
nerul Deva; Constructorul Hunedoara
—C.F.R. Simeria şi Sebeşul Sebeş—
M etalurgistul Cugir. întâlnirile încep
Ia orele 13.
Prin tragere Ia sorţi, echipa Mine­
rul Aninoasa s-a calificat pentru eta­
pa următoare.
nivel calitativ superior a repa­ sarcină de mare răspundere lu­
raţiilor, acţiune care în m ajori­ area de măsuri pentru pregăti­
tatea staţiunilor de maşini şi
tractoare a şi început. Condu­
cerile S. M. T. şi comisiile de
recepţie din cadrul acestor uni­
tăţi au datoria de a veghea ca
nici un tractor sau maşină agri­
colă să nu iasă din atelierul de
reparaţie decît atunci cînd sînt
bine puse la punct, atunci cînd
există garanţia că acestea vor
putea da maximum de randa­
ment acolo unde vor fi în viitor
folosite.
Dotarea S.M.T.-urilor cu ma­
şini complexe pentru mecaniza­
rea lucrărilor de întreţ>inerea
culturilor, de recoltare a cerea­
lelor şi a furajelor, impune ca o
Pe lingă acestea, participanţii la dez­
bateri au propus reactivizarea cabinetu­
lui tehnic, repartizarea judicioasă a oa­
menilor la diferite locuri de muncă, or­
ganizarea mai bună a consfătuirilor de
producţie, popularizarea rezultatelor în­
trecerii socialiste, stimularea morală şi
m aterială a oamenilor etc. Dezbaterea
cifrelor dc plan pe anul 1962 a scos
în evidenţă hotărîrea colectivului de la
întreprinderea de industrie locală din
Hunedoara dc a face totul pentru ca
în anul viitor să raporteze succese şi
10 DECEMBRIE 1961
PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiunea
pentru sate; 7,30 Sfatul m edicului:
Importanţa somnului pentru copii; 8,00
Din presa dc astăzi; 9,00 Roza vui­
turilor; 9,30 Muzică populară romî-
nească din diferite regiuni ale ţârii;
12,00 Muzică din operete; 12,20 Al­
bum sportiv; 15,10 Melodii populare
romîneşti şi ale minorităţilor naţiona­
le; 16,15 Vorbeşte Moscova; 17,15 Mu­
zică uşoară; 17,50 Ştiinţa în slujba
păcii; 18,00 Program muzical pentru zărescu.
16 DECEMBRIE 1961
prietenul: Vals pentru un m i­
lion: SIMERIA: Vikingii; ORAŞ-
T IE : Raidul vărgat; Dama de
PENTRU 24 ORE
Vreme rece cu cerul temporar noros.
Izolat va ninge. Temperatura va os­
cila ziua între minus 3 şi minus 7
grade, iar noaptea între minus 5 şi mi­
nus 10 grade. Vînt potrivit cu inten­
sificări din sectorul nord-est şi nord.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILF
Vremea se menţine rece şi cu cerul
puţin noros.
Im portant!
C A S A DE E C O N O M 1
Şl C O N S E M N A Ţ SU N !
a p r e lu n g it p ie ă Ia 21) DECEM*
BRIE Ae €o INCLUSIV, te r m e n u l
de procurare fără diferenţă de
p r e ţ a o b lig a ţ iu n ilo r CEC*
Se dă astfel posibilitate unul
num ăr cit m al m are de c e tă ­
ţeni de a participa la
TRAGEREA LA SORŢI LUNARA
PIN M DECEMBRIE,
ci aad, iei a f a r a c â ş tig u r ilo r in
GURI SUPLIMENTARE I n OBI­
ECTE Ş i EXCURSII I n s t r ă i n ă ­
ta te, stab ilite cu prilejul
„ S ă p tă m â n ii e c o n o m ie i66
pacf. 3
rea dc noi mecanizatori capa­
bili să muncească cu aceste ma­
şini, să execute toate lucrările
ce ie sînt încredinţate la un ni­
vel calitativ corespunzător.
Conducerile S. M. T. trebuie
să intensifice controlul în teren
şi să se ocupe cu toată răspun­
derea do crearea unor condiţii
optime de lucru tractoriştilor,
să asigure cu mai multă opera­
tivitate aprovizionarea brigăzi­
lor cu piese de schimb şi car­
buranţi, să vegheze ea mecani­
zatorii să respecte cu stricteţe
graficul de îngrijiri zilnice şi
periodice a tractoarelor.
La rindul lor, organizaţiile de
partid din S. M, T, au datoria
să se ocupe mai mult de educa­
rea comunistă a mecanizatori­
lor, de ridicarea nivelului lor
de cunoştinţe profesionale, u r­
mărind ca în perioada de iarnă
toii mecanizatorii să participe
cu regularitate la cursurile de ri­
dicarea calificării ce se organi­
zează în cadrul fiecărui S.M.T.
Luîndu-se astfel de măsuri,
mobilizînd colectivele de meca­
nizatori, tehnicieni şi ingineri
la înfăptuirea ior, staţiunile de
maşini şi tractoare din regiunea
noastră îşi vor putea cu sigu­
ranţă realiza sarcinile de pro­
ducţie pentru anul viitor, vor
contribui astfel la continua spo­
rire a producţiei agricole.
PROGRAMUL I I : 12,15 Muzică de
estradă de compozitori sovietici; 13,00
Gintece dc dragoste şi jocuri popu­
lare romîneşti; 16,30 Muzică uşoară
de compozitori romîni; 17,00 Muzică
populară sovietică; 17,30 Carnet de
repsrter; 19,30 Pe teme internaţionale;
20,20 Noapte bună, copii: „Cenuşă­
reasa" de F raţii Grimm; 21,00 Actua­
litatea radio; 21,15 Ciută Ştefan Lă-
BULETINE DE ŞTIR I: 5,00 ;
6.00 ; 7,00 ; 10,00 ; 11,00 ; 13,00 ;
15,00; 17,00: 19,00; 22.00; 23,52:
(programul I ) ; 12,00; 14,00;
16.00 ; 18,00 ; 20,00 ; 23,00 (pro­
gramul II).
ŢEG : Omul nu se predă;
LONEA: Drumul spre înal­
ta societate; TEIUŞ: Cerasella;
ZLATN A: Toată lumea rîde,
clntă şi dansează: 1L1A: 'Acţiu­
nea Cobra; APOLDUL DE SUS:
Zafra.
ANUNŢ
ÎNTREPRINDEREA 1PROD-
COOP CLUJ
str. Dragoş Vodă tir. 38,
telefon nr. 5224 vinde din
stoc supranormativ :
Piese auto diferite pentru
autovehicule : Ford — gaz,
Skoda 706, Csepel, Praga
R. N., Zis 150 şi S.R., Gaz
51.
Lista completă se poate
trimite Ia cerere.