Page 53 - 1961-12
P. 53
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! fie scrin corespondenţii
despre învăţămîntiil agrozootehnic
Cu planul anual
îndeplinit
Fabrica chimică Orăştie
Colectivul de muncitori, teh
Viu interes pentru viştilor. Astfel, în tematica cercu nicieni şi ingineri dc la fabrica
chimică din Orăştie, sub per
a cunoaşte cit mai mult lui zootehnic de la gospodăria co manenta îndrumare a organi
lectivă din satul Şoimuş, sînt cu zaţiei de partid, a obţinut noi
De curind s-a deschis in- prinse lecţii privind sporirea pro succese. In ziua de 10 decem
Anul XIII. Nr. 2170 Sîmbătă 16 decembrie 1961 4 pagini 20 bani văţămintul agrozootehnic şl la ducţiei de lapte, îmbunătăţirea me brie el a raportat îndeplinirea
gospodăria colectivă din satul todelor de furajare şi altele. La planului an'ual de producţie.
Boz, raionul Ilia. La prima cercul agricol de la gospodăria
şedinţă de invăţămtnt, celor colectivă din Bălata, în care sînt Totodată, colectivul acestei
aproape 60 de cursanţi li s-a cuprinşi 50 cursanţi, sînt prevăzute întreprinderi a realizat econo
vorbit despre „Igiena întreţi lecţii privind ereşterea producţiilor mii peste pian, în primele 11 luni
ale anului, în valoare de
nerii animalelor“. Expunerea agricole, ridicarea fertilităţii soiului, 2.815.000 lei.
făcută de către medicul ve cultivarea cerealelor etc.
,,Succssuî furnal işfilor începe în abataje" Ş9 edinţ5»a Comisiei economico-financiare terinar Lazăr Ropceanu, lec STELIAN BRAICA
torul cercului, care s-a refe La audierea primelor lecţii au
Pin partea minerilor — a Marii Adunări Naţionale rit mai ales la felul cum sînt participat toţi cursanţii înscrişi. economist planificator
AURELIA CERCEA —0OO—
Tinerii din Petrila
mai mult sprijin Joi, 14 decembrie, Comisia economico-financiară a Marii şi cum ar trebui îngrijite Colectiviştii învaţă raportează:
Adunări Naţionale a început examinarea proiectului de buget animalele gospodăriei din
In Raportul prezentat la cel In plus, şi-au propus ca anul al statului pe anul 1962, care urmează a fi supus dezbaterilor satul Boz, a fost ascultată cu Şl la gospodăriile agricole o îndrumată în permanenţă de căite
viitor să organizeze mai bine multă atenţie de către colective din satele Gelmar şi organizaţia de partid, organizaţia
de-a! Ill-lea Congres al R.M.R.j întrecerea socialistă şi să folo Marii Adunări Naţionale. cursanţi. Interesul dovedit de Geoagiu a fost organizat in- U.T.M. de Ia preparaţia cărbunelui din
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- sească la maximum capacitatea Tov. Aurel Vijoli, ministrul Finanţelor, a făcut o expunere către participanţi s-a mani văţămîntul agrozootehnic. Ţi- Petrila, a mobilizat în acest an pe toţi
Dej arăta : „In cadrul planului de producţie. festat şi prin aceea că mulţi nîndu-se seama de specificul tinerii la lupta pentru obţinerea de e-
de 6 ani, partidul nostru va a- asupra executării bugetului pe anul 1961 şi a prezentat crite dintre ei, dornici să cunoas fiecărei unităţi in parte, Ia conc-mii. Priri prelungirea duratei dc
corda în continuare o atenţie Dar, pentru ca eforturile lor riile pe care se întemeiază în tocmirea bugetului de stat pe că cit mai temeinic felul cum gospodăria agricolă colectivă funcţionare a maşinilor, folosirea mai
să fie încununate de succes, este trebuie asigurată igiena ani din Geoagiu au fost organi raţională a materiei prime şi materia
deosebită industriei siderurgice, nevoie de un sprijin mai sub anul 1962. malelor, au pus lectorului zate patru cercuri în care se lelor, ei an reuşit să realizeze 402.000
condiţie esenţială pentru dezvol Comisia a desemnat, din membrii săi, colective pentru exa numeroase întrebări pe care vor studia problemele de lei economii faţă de 100.000 lei cîi se
tarea tuturor ramurilor econo stanţial din partea minerilor din acesta le-a lămurit, folosin- agrotehnică, zootehnie, legu angajaseră.
minarea prevederilor bugetare privitoare la economia republica du-se in acest scop de exem micultura şi pomicultură, iar
miei. Teliuc, care-i aprovizionează cu nă, economia locală, acţiuni social-culturale şi investiţii. ple locale, plastice. la G.A.C. din Gelmar două Brigăzile utemiste conduse de Gheor
Producţia de fontă urmează materie primă. In cele 11 luni cercuri cu caracter agricol şi ghe Verde}, Garol Rusu şi loan Fiiipinî
Lucrările comisiei continuă. MIRON ŢIC zootehnic. au adus o deosebită contribuţie la ob
să crească în anul 1965 la circa ale anului 196!, ei ne-au livrat ţinerea acestor economii.
mai puţin decît prevede planul Ambasadorul Republicii Cuba Lecţii interesante Printre lecţiile ce se vor
2 milioane tone...“ de livrări cu circa 5.000 tone în R. P. Romînă şi-a prezentat preda in cadrul învăţămîn- o Acţiunea de colectare a fierului
Ga şi în anii trecuţi şi în acest tului agrozootehnic din co vechi a fost deasemenea în atenţia or
Pentru a traduce In viaţă a- limonită. In luna decembrie au scrisorile de acreditare an, Ia cele trei gospodării colec muna . Geoagiu se numără : ganizaţiei U.T.M. Pînă acum a fost
cest obiectiv, colectivul nostru tive din comuna Şoimuş, a fost or „Folosirea seminţelor de mare colectat şi predat la 1.0.M. Petro
depune eforturi susţinute. Anul înregistrat un minus de peste La 15 decembrie, preşedintele R. P. Romîne, Gheorghe Gheor ganizat învăţămîntul agrozootehnic. productivitate“, „Importanţa
Recrutarea cursanţilor s-a făcut cu îngrăşămintelor organice şi şani 177.000 kg. fier vechi. Fruntaşe
acesta, la secţia furnale a uzi 780 tone. Consiliului de Stat, Gheorghe ghiu-Dej, a avut o convorbire mult timp înainte. Din rîndul lor bacteriene“, „Folosirea amen în această acţiune sînt organizaţiile
nei „Victoria“—Călan au fost Gheorghiu-Dej, a primit la Pa cordială cu ambasadorul Repu iac parte brigadierii de cîmp şi damentelor“, „îngrijirea live U.T.M. de la sectorul de preparare şi
luate o serie de măsuri tetinlco- Noi avem toata convingerea blicii Cuba, Manuel Yepe Menen zilor în timpul iernii“ etc de ia atelierul electric.
organizatorice valoroase, prin că minerii din Teliuc pot face latul R. P. Romîne pe Manîjel zootehnici, şefii de echipe şi nu Predarea primelor lecţii a
care s-a ajuns la reducerea du mai mult. înainte au existat pe Yepe Menendez, ambasador ex dez. meroşi colectivişti fruntaşi. Ierna fost însoţită de planşe. A © Pentru a veni în ajutorul Sfatu
ratei opririlor planificate cu rioade cînd ne-au livrat mine traordinar şi plenipotenţiar al La solemnitate au luat parte lui popular al oraşului Petrila, tinerii
peste '40 la sută faţă de anul reu ritmic şi de bună calitate. Republicii Cuba în R. P. Romînă tica cercurilor de iiivăţămînt a. lost de la preparaţia cărbunelui, mobilizaţi
trecut, ridicarea temperaturii Acum, acest lucru este mai ne care şi-a prezentat scrisorile dc Corneliu Mănescu, ministrul A- de către organizaţia IJ.T.AL, au defri
aerului cald insuflat în furnale cesar ca oricînd. Avînd în vede acreditare. Au rostit cuvîntări facerilor Externe şi Grigore astfel stabilită incit să cuprindă AUREL DOBOŞ şat peste 30 ha. teren pentru păşunaf.
ia 700 grade Celsius şi la o mai re sarcinile sporite ce ne revin Geamănu, secretarul Consiliului Economiile realizate prin această ac
bună aprovizionare a agregate pentru anul 1962 şl noua iniţia Manuel Yepe Menendez, amba cele mai importante probleme pen ţiune însumează 50.000 lei.
tivă a furnaliştilor, nu ne în sador extraordinar şi plenipo de Stat. A asistat Nicu Şerban,
lor cu cele necesare. doim că toţi comuniştii de la director ad-interim al Protocolu CONSTANTIN BĂ D U Ţ/i
Ca urmare a măsurilor apli această întreprindere şi întregul tenţiar al Republicii Cuba în lui Ministerului Afacerilor Ex
colectiv, ne vor sprijini şi de da R.P. Romînă, şi Gheorghe Gheor ADA LBERT IIACOC54I
cate şi a desfăşurării unei însu ta aceasta. Prin aplicarea celor ghiu-Dej, preşedintele Consiliu terne. corespondenţi
fleţite întreceri socialiste între mal judicioase măsuri tehnico. lui de Stat al K. P. Romîne. Ambasadorul Republicii Cuba
brigăzi, schimburi şi pe profesii, organizatorice şi buna organi tru activitatea practică a coiccti-
Jurnaliştii au ajuns să realizeze zare a întrecerii socialiste, ei pot După ceremonia prezentării a fost însoţit de Jose Uamon
un indice de utilizare a furnale să ne livreze fără prea multa scrisorilor de acreditare, preşe Biart. al lll-lca secretar al am \
lor cu circa 36 la sută mai marc' greutate întreaga cantitate de
decît în anul 1959, dind în-ace materie primă 'de care avem ne dintele Consiliului de Stat al basadei.
laşi timp neste plan o mare can (Agerpres).
titate de fontă; Şezătoare dedicată
Recent, colectivul secţiei de voie. Prin aceasta, vor aduce o &ţ«‘rifLPf!FKi din zootehnie
furnale, analizînd posibilităţile contribuţie preţioasă la înfăptui
rea înainte de termen a Direc Cu 36 zile înainte dc termen Din iniţiativa co bit despre succese folosite de el pen
rîe care dismine, a pornit ini tivelor celui de-al Ill-lea Con pag. 2-a mitetului comunal le obţinute in cei tru obţinerea — pi
ţiativa : ,.Să realizăm în anul gres al partidului; de partid, în ziua 10 ani de existenţă uă la 1 decembrie
1062 indicii de utilizare prevă Din Uniunea Sovietică de 14 decembrie a.c. a gospodăriei colec a.c. — a unei pro
zuţi pentru anul 1965“. In vede ACRIM CHERLOABA „Ilunedoreanut" a fost organizată dă, tive, iar tov. Kram- ducţii de 4.070 litri
rea realizării cu succes a acestui către consiliul de pultz Ion. preşedin lapte pe cap de va
angajament, ei au întocmit un' inginer şef pag. 3-a conducere al G.A.C. tele G.A.C., a vorbit că furajată, de la
nou plan dc măsuri tehnice şi Şedinţa Comitetului Polilic al din Cîlnic o şeză despre contribuţia lotul pe care il are
organizatorice, prin aplicarea LUDOVIC KABATH O.N.U.
căruia vor ajunge la o folosire
şeful serviciului aprovizionare I>as 4-a.
mai deplină a rezervelor interne. Uzina „Victoria" Gălan
r'oeaas.: toare dedicată co colectiviştilor la dez in primire. mm
lectiviştilor fruntaşi voltarea şi întărirea Şezătoarea s-a în
*tBBamaisi3!sssacs!Bssasasxss!S^BtBS care lucrează în sec gospodăriei agricole cheiat cu un fru- m wm
torul zootehnic al colective. mos program artis
G.A.C. tic dedicat frunta Echipa condusă de prim-to pitonii loan Blaj de la furnalul
Dintre sărbătoriţi şilor care lucrează nr. 1 al uzinei „Victoria“ Călan a depăşit planul în luna
Cu această ocazie, noiembrie cu 158 tone fontă.
tov. Ion Bia, secre a luat cuvîntul în în sectorul zooteh
tarul organizaţiei de grijitorul - mulgător
Schuster' Mih ai care
bază P.M.R. a vor- a arătat metodele nic. In fotografie : loan Blaj supraveghează mersul furnalului.
I e af&itfoFBiI © Ş elarilor La stropitul pomilor ¦8 e o
24 de utemişti de Ia sectorul II al minei Teliuc au hotărit In gospodăriile agricole co menii munc
ca în timpul lor liber să colecteze fierul vechi cc există în ca lective din Fintoag, Roşcani,
drul sectorului. Exectitind 104 ore de muncă patriotică, ei au Mihăieşti, Dobra şi Sirbi, me Angajamentul minerilor Planul staţiunii
strîns şi au predat în aceeaşi zi I.C.M.-uIui 10 tone de fier vechi. canizatorii de la S.M.T. Do va f i îndeplinit
Alexandru Ştefan, Alexe Precup, Vasile Pop şi loan Boldea, au bra au efectuat stropiri de
fost printre animatorii acestei acţiuni patriotice. Colectivul dc muncitori, ingineri şi
iarnă la 32.000 bucăţi pomi. tehnicieni de la S.M.T. Orăştie au dis
cutat cu cîtcva zile în urmă sarcinile
Reparaţii în S.M. Ţ. Un nou magazin sădesc Sala devenise neîncăpătoare pentru bună calitate, iar în anul viitor — insistat asupra măsurilor tehnico-or- planului de producţie pentru anul
numărul mare de mineri şi tehnicieni fiind repartizată la lucrări de pregă ganizatorlce ce trebuie luate în sec 1962.
Staţiunea dc maşini şi trac In comuna Ho- la obţinerea aces materialelor dona tiri — să excaveze peste plan 150 tor pentru folosirea din plin a utila
toare din Orăştie a început de morod, raionul O- tui succes a adus te de către cetă din sectorul IV B al minei Lupeni m.c. steril. jelor, pentru îmbunătăţirea calităţii Darea de seamă prezentată cu acea-:
curind executarea reparaţiilor, răştie, s-a inaugu comitetul de cetă ţeni, se ridică la cărbunelui, întărirea disciplinei în stă ocazie de către tovarăşul Iiie
la tractoarele şi maşinile agri rat de curind un ţeni in frunte cu suma de 50.000 veniţi la adunarea de dezbatere a d r — Gu utilajele moderne de care dis muncă şi asigurarea unei bune asis Gliişerău, directorul staţiunii, a scos
cole. Organizîndu-şi bine mun magazin s ă t e s c tov. Emil Igna, ca lei. Magazinul a frelor de plan pe anul 1962. Au ţinut punem, putem obţine rezultate din cele în evidenţă realizările obţinute în acest
ca, mecanizatorii acestei sta fost dotat cu mo să ia parte la discutarea măsurilor ce mai bune — a spus brigadierul losiî tenţe tehnice la fiecare loc de muncă. an dc către brigăzile dc mecanizatori.
ţiuni au reuşit să repare pînă construit din con re a antrenat sute bilier nou şi bine trebuie luate pentru realizarea sarci Molnar. Este necesar însă să le mî-
tribuţia voluntară ele cetăţeni la lu aprovizionat. n ilo r sporite de plan ce Ie revin în nuini aşa cum trebuie, să le îngrijim ...In anul viitor colectivul sectoru Au urmat apoi discuţii vii. In cu
la 13 decembrie a.c. 30 la sută şi munca patrioti crările de construc anul viitor toţi şefii de brigăzi dc la ca ochii din cap. vîntul lor, mulţi mecanizatori şi-au
din numărul tractoarelor. PETRU DUDAŞ abataje şi pregătiri, havatorii, mecani lui IV B de la mina Lupeni trebuie luat angajamente concrete în ce pri
că a cetăţenilor. ţie. Valoarea mun cii şi muncitorii de la întreţinere. Printr-o mai bună folosire a lor, veşte realizarea şi depăşirea planului
Printre echipele fruntaşe se Un aport deosebit cii patriotice şi a corespondent brigada a hotărit să dea peste plan să extragă cu 13.000 tone de cărbune dc hantri ce le revine. Ei au subli
numără cea condusă de Nico- La discuţiile pe marginea cifrelor dc pînă la sfîrşitul anului curent 200 tone mai mult decît în anul 1961 şi să ob nia t faptul că sînt create condiţii pen
lae Cristea. plan au luat parte numeroşi mineri şi tru ca în anul viilor să se poală re
tehnicieni care au vorbit despre rea de cărbune de bună calitate iar în ţină un randament mediu pe secun duce preţul de cost pe hnntru sub ccl
/v.JU — t . 7uJv.AJ — ^ ,—/ <—l i—! ^1— f u/uJ v-y<— ’ «.Ji.Ju./ ¦— J «— ! —J i- J i— f 1—J u~J uJl lizările sub posibilităţi obţinute stabilit.
în acest an, au venit cu propuneri 1962 să-şi realizeze planul anual in de 1,465 tone cărbune pe post.
preţioase pentru îmbunătăţirea muncii 19 luni. In adunarea de dezbatere a cifrelor Ing. VLXDIMIR VESCU
de viitor, luîndu-şi în acelaşi timp an
gajamente mobilizatoare. Alţi vorbitori printre care minerii de plan pe anul 1962 minerii şi teh corespondent
loan Angelescu, Andrei Lucacs, Mi- nicienii din sector şi-au exprimat una
— Deşi sectorul nostru este cel mai liai Gaşpar, Gheorghe Praiea, maiştrii nim hotărîrea că sarcinile de plan ce
mecanizat dintre sectoarele Văii Jiti- le revin pe anul viitor să fie înde
lui, avînd Ia dispoziţie maşini de ha- mineri loan Oprea, Ştefan Glovişca au plinite şi depăşite.
C. MATEESCU
vat, transportoare blindate de marc r v .~ :r - • . • - = = = !lllllllillll.= - ^ . '¦¦¦¦
capacitate, precum şi stilpi hidraulici
pentru susţinerea abatajelor, noi n-am Vom realiza peste 400.000 lei economii
ştiut să folos<m din plin şi să între
ţinem bine aceste utilaje — a spus Colectivul dc muncitori, ingineri şi viitor vor Ii realizate cu mult îna — 10.000 Ici economii vom fncc şi
în cuvîntul său brigadierul loan De- tehnicieni de la secţia turnătorie dc inte de termen, obţinînd astfel şi în noi la atelierul dc curăţătorie, a spus
meter. Brigada pe care o conduc a la U. M. Cugir a dezbătut zilele tre- semnate economii. Entuziasmul şi în tovarăşul Cornel Durigă. Pentru acea
pierdut de nenumărate ori timp pre culc cifrele dc plan ale anului 1962. crederea în forţele lor l-a caracteri sta, propunem să se asigure aprovi
ţios din lucru ca urmare a deselor Gu acest prilej s-a făcut şi un scurt zat pc fiecare vorbitor. Astfel, tova zionarea cu nisipuri de sablaj Ia o
defecţiuni ale eraţeruUii cauzate de bilanţ al realizărilor din acest an, sco- răşii Liviu Moş şi Ion Giuurean, s-au granulaţie corespunzătoare, pietre dc
montarea şi reparaţiile de mîntuialâ ţîndu-sc în evidenţă faptul că turnă angajat să reducă rebutul cu 1 la polizor dc dimensiuni cerute de noi,
făcute de către mecanicii din sector. torii şi-au îndeplinit planul înainte de sută, iar tovarăşul Gheorghe Grccu cu precum şi mijloacele de transport ne
Acelaşi lucru i s-a Intim plat şi bri termen. 2 la sută faţă de procentul admis. cesare.
găzii conduse de Constantin Sirop în-
tr-un abataj de pe stratul 18. Propun Din refcraluJ prezentat de inginerul — In numele brigăzii mele, a spus Fiecare din cei care au luat cuvîn-
ca pe viitor mecanicii din sector să Liviu Vlasea, a reieşit că realizarea tovarăşul Remus Codea, mă angajez
facă reviziile la craţere înaintea şu înainte de termen a sarcinilor planu să ne îndeplinim sarcinile de plan îna tul, s-au angajat să realizeze înainte
tului şi nu !a mijlocul lui cum s-a lui pc anul 1961 a fost posibilă da inte de termen, să reducem rebutul
făcut pînă acuiji. De asemenea, pro torită sporirii eforturilor întregului co cu 1 la sută faţă de ccl admis şi să dc termen planul pe anul 1962 în
pun să se asigure utilaje de rezervă lectiv care, îndrumat de organizaţia facem economii în valoare de 5.000 lei.
de partid, a folosit cu pricepere uti compartimentele în care lucrează, ob
la fiecare loc de muncă, iar condu lajele cu care este dotat. Pentru a — Printr-o continuă aprovizionare
asigura îndeplinirea sarcinilor sporite cu materialele necesare a cubilourilor, ţinînd în acelaşi timp economii între
cerea sectorului să instituie un con dc plan ale anului 1962, este nece
sar să se întărească şi mai mult sim topitorii vor putea să-şi respecte an 5.000-10.000 ici. —~
trol mai riguros asupra felului cum ţul de răspundere al fiecărui muncitor.
Studenţilor Institutului de mine din Petroşani le sînt puse la dispoziţie în acest an 14 gajamentul de a da fontă lichidă de Sunoscîndu-şi forţele, harnicul co
laboratoare şi aproape tot pe atîtea sînt in curs de amenajare. Aici studenţii cercetează cu sînt întreţinute utilajele în abataje. Au urinat apoi discuţiile în cadrul lectiv de turnători şi-a exprimat în
pasiune, consemnind in caietele de studiu observaţiile proprii, obţinute in urma folosirii apa cărora vorbitorii şi-au exprimat con cea mai bună calitate — a spus to- crederea că vor fi realizate economii
ratelor cu care aceste laborat oare stnt înzestrate.• Brigada noastră se angajează ca pînă vingerea că sarcinile de plan pe anul
pitorul Alexandru Şipoş — şi vom la preţul de cost în valoare de peste
In fotografia de faţă, m grup de studenţi determină puterea calorică a cărbunelui, la sfîrşitul acestui an să extragă în 400.000 lei, iar la multe repere pla
dintr-un nou zăcămint dat in exploatare minerilor din Valea Jiului. realiza economii în valoare de 10.000 nul va ti realizat în il luni.
plus încă 250 tone de cărbune de Iei.
, IOAN RUSU
corespondent
