Page 55 - 1961-12

Wf. 21*70
In urm i cu cîţiva ani un tînâr din
părţile Argeşului, de statură potrivită, tărîrile pe care le iau sînt întotdea­
cu faţa mereu zîmbitoare, a poposit
la I. Al. Teliuc.
— Vreau să mă fac miner — a spus
Gheorghe loniţă funcţionarului de la
serviciul „personal".
Tînărul a fost angajat, la început
ca muncitor necalificat la descărcări.
Dorinţa de-a lucra în mină i-a fost
îndeplinită mai tîrziu cînd a fost tre­
cut ca vagonetar
la sectorul II. Tî-
uărul muncea cu
toată conştiinciczi-
aifea, căuta să în­
veţe cît mai mult de
la minerii în vîrstâ
care aveau o ex­ *»*
perienţă bogată iu
muncă. Seara, aca­
să citea cărţi des­
pre minerit. Apreci­
ind munca rodnică
depusă, dragostea
lui de a învăţa, or­
ganizaţia de partid
l-a îndrumat să ur-
,eze cursurile şco­
lii de calificare pentru a deveni aju­
tor miner. După 2 ani a urmat altă
şcoală de calificare şi astfel, a deve­
nit miner. Pasiunea cu care a muncit
şi învăţat, rezultatele bune obţinute,
au făcut ca el să fie promovat ca şeî
de brigadă. In această muncă şi-a pus
toată dragostea şi capacitatea sa. S-a
îngrijit ca fiecare om din brigadă să
devină un bun muncitor, la nivelul
celor mai buni din brigadă. Aşa l-a
ajutat pe utemistul lacob durea să-şi
învingă timiditatea şi să dea dovadă
de mai multă iniţiativă. Ocupîndu-se
cu grijă de el, prin exemplu perso­
nal, a reuşit ca lacob Jurca să de­
vină printre cei mai buni ulemlşti.
Mihai Biro a fost ajutat să-şi îmbo­
găţească cunoştinţele profesionale Şi
acum conduce şi el o brigadă în ace­
laşi sector.
Brigada condusă de comunistul
Gheorghe loniţă este ca o familie
„Idea! şi... altfel“
Aşa a fost intitulată nota cri­ pundere a colectivului secţiei
tică apărută in ziarul nostru - curăţătorie chimică a I. I. L.
nr. 2152 din 25 noiembrie prin 1 Mai“ Deva pentru calitatea
care se semnala lipsa de răs- lucrărilor. In răspunsul sosit la
AtentJ»ie
şi operativitate ţiei. Pentru îmbunătăţirea mun­
Ca în fiecare dimineaţă, ma-
nevrantul principal Gheorghe
Moisescu de la laminorul de 650
mm. al C. S. Hunedoara, s-a
prezentat la lucru cu citeva m i­
nute înainte de începerea pro­
gramului. Era curios să ştie cît
au laminat cei din schimbul de
noapte.
— Ei, cum a mers ? — l-a în­
trebat el pe manevrantul din
schimbul de noapte.
— Totul e în ordine. ‘Agrega­
tele merg bine... Noi am mai
laminat ceva „peste“ şi cred că
v-am luat-o înainte — a răs­
puns cel întrebat.
— Asta om vedea-o la sfirşi-
tul lunii — a încheiat discuţia
Moisescu, care se şi pregătise
să-şi ia postul în primire.
Pină pe la ora 10 totul a de­
curs normal. Barele de metal
alergau cu mare viteză pe role,
iar fierâstraiele nu pridideau să
Ple taie la dimensiunile cerute.
Cuptorarii, laminatorii, mane-
vranlii şi toţi ceilalţi lucrători,
dădeau zor să lamineze cit mai
mult. Deodată însă, Gheorghe
Moisescu a observat că în faţa
cajei finisoare încep să se aglo­
mereze barele.
— Să ştiţi că la fierăstraie s-a
intîmplat ceva — le-a spus el
celorlalţi manevranţi, în vreme
ce apăsa pe butonul televorbi-
torului.
— 13 răspunde la 9 — a con­
tinuat, de astă dată la televor-
bitor. Moisescu. Spuneţi ce vi
s-a intîmplat ?
Postul 13 a anunţat că e de­
clanşare la rolele din faţa fie-
răstraielor şi. deci barele nu mai
pot înainta. După care mane-
vrantul principal a continuat:
— 6 răspunde la 9... Se opreş­
te laminarea: defect electric la
fierăstraie. Veţi da afară mimai
la semnal!
Apoi au fost chemaţi imediat
electricienii, care in citeva m i­
nute au remediat deranjamen­
tul şi laminarea a reînceput.
Pericolul răcirii barelor (şi deci
rebutul) a fost înlăturat dato­
rită atenţiei şi operativităţii
vrednicului manevrant.
GH. TAMAŞ
manevrant la laminorul de
; 450 mm. al 0. S. Hunedoara
unită. Aceasta îi ajută în muncă. Ho-
una îndeplinite. Folosind metode îna­
intate c a : exploatarea prin fîşii ori­
zontale şi rambleiere, puşcarea la o
granulaţie mică, selectarea minereului,
brigada a reuşit să îndeplinească şi
chiar să depăşească, în fiecare lună
planul de producţie. Numai în pri­
mele 12 zile ale acestei luni, brigada
lui Gheorghe loniţă a dai peste plan
60 tone minereu
de bună calitate.
1ii ultimele 3 luni
nici un vagonet de
minereu nu a fost
rebutat.
Planul brigăzii
pe anul 1902 este
de a extrage 22.590
tone minereu. Co­
munistul Gheorghe
loniţă a stat de
vorbă cu fiecare
membru al brigăzii.
Analizind posibili­
tăţile de care dispun, cută echipele conduse de Petru
au luat hotărîrea
să dea peste sar­
cina de plan 500 tone minereu de
cea mai bună calitate. Şeful de bri­
gadă va conduce munca acestor oa­
meni minunaţi pentru a obţine noi
succese.
•k
Minerii de azi ca toţi oamenii mun­
cii din ţara noastră se bucură din plin
de rodul muncii lor. Gheorghe loniţă
din munca sa şi-a construit o casă
nouă, şi-a cumpărat mobilă nouă, apa­
rat de radio şi o motocicletă. Dacă îl
întrebi pe comunistul Gheorghe loniţă
care a fost cel mai însemnat eveni­
ment din viaţa Iui, răspunde prompt:
„în anul 1958 am fost primit în rîn-
durile partidului. Acest lucru nu-l uit
niciodată. Partidul m-a educat şi cres­
cut. Voi munci şi în viitor cu toată
hotărirea ca sarcinile trasate de par­
tid să te îndeplinesc!".
S. CERBII
redacţie, conducerea întreprin­
derii arată că cele sesizate sint
juste iar vinovată se face tov.
Letiţia Sima, responsabila sec­
cii în viitor se arată că s-au
luat măsuri de respectarea ter­
menelor de execuţie a lucrări­
lor, secţia işi va mări spaţiul
prin mutarea în localul actua­
lului atelier de vulcanizare. De
asemenea s-a intervenit pînă la
forul tutelar pentru înfiinţarea
unei secţii de remedieri pe lin­
gă curăţătoria chimică.
HUNEDOREANUL
Era înscris al doilea la cuvînt.
6înd şi-a auzii numele, s-a ridicat De mic am plecat însă de acolo. o absenţă nemotivată, nici o abatere
uşor, şi-a dres glasul, a mai stat N-aveam cu ce trăi. Tata m-a dat de ta disciplină. Poate că şi accsl
vreo cîteva secunde, în care timp a la stăpin. Zicea să mă fac măcelar. lucru explică succesele amintite.
întors două file din carneţelul plin N-am zis ba, fiindcă ii-aveanr de ...Dar să revenim la şedinţa dc
cu însemnări, şi a început:
— Vă spun în două cuvinte pă­ acolo m-a îndemnat să fug. Şi aşa 1962. Şi să-l ascultăm pe M iclea:
rerea m ea: putem depăşi planul pe ani ajuns să colind multe locuri din — Va trebui să laminăm mult oţel
anul viitor. Şi de vreme ce putem,
o vom face. Doar ne cunoaştem bine
cu toţii I... Ei, dar nu numai pentru
atit m-am înscris la cuvînt. Se pune R E P O R T E R U L U I
problema ce facem, cum să mun­
cim, ca să obţinem rezultate mai
bune. Iată părerea mea...
...Gel care vorbea era un om de
statură potrivită, îmbrăcat într-o sa­
lopetă cenuşie, cu cîteva pete pe ea.
O şuviţă de păr blond i se plimba
pe frunte de fiecare dată cînd mişca
într-o parte sau alta capul. Şi tot
timpul cît vorbea işi însoţea cuvin­
tele de gesturi ale braţelor, ca şi
cînd ar fi vrut parcă să schemati­
zeze ideile pe o hirtie nevăzută, în
aer, acolo în faţa tovarăşilor de mun­
că. Cuvintele lui simple, presărate
adesea cu termeni tehnici, erau as­
cultate cu multă atenţie de adunare.
Ba din cînd în cînd cite unul din
cei prezenţi acolo exclama ca pen­
tru el, însă destul de tare incit pu­
tea fi auzit de toţi din sală: „Arc
dreptate! Aşa-i !".
...loan Miclea, căci despre el e
vorba, abia a împlinit 31 de ani.
Din aceştia însă, 10 i-a trăit aici,
In Hunedoara, Ia laminorul de 800
mm. Poate că tocmai dc aceea da-
că-1 întrebi de unde-i de baştină iţi
răspunde sc u rt: „hunedorcan". Iar
dacă insişti totuşi să afli precis lo­
calitatea, poţi observa pe faţa lui o
urmă de tristeţe, însoţită de o pau­
ză, după care afli ce te intere­
sează >
Produse
de bună
calitate
Colectivul de muncitori, ingi­
neri şi tehnicieni din secţia tu r­
nătorie veche a Uzinei „Victo­
ria“—Călan, îşi sporesc eforturi­
le în vederea realizării la timp
a sarcinilor de plan şi pentru
îmbunătăţirea calităţii produse­
lor.
Prin respectarea riguroasă a
prevederilor procesului tehnolo­
gic s-a ajuns ca la sortimentul
radiatoare rebutul să fie trep­
tat redus sub cifra admisă.
Schimbul care lucrează cu cel
mai mic procent de rebut este
cel condus de tovarăşul Gheor­
ghe Joldescu. Echipa condusă de
tov. Lazăr Vişoiu, a redus rebu­
tul la 5,5 la sută, faţă de 12,5
ia sută cît este admis.
La sortimentul tuburi, produ­
se de cea mai bună calitate exe.
Pascotescu, membru de partid,
şi Cornel Lupu — candidat de
partid. Aceste echipe sînt şi cîş-
tigătoare ale întrecerii socialis­
te pe profesii in luna noiem­
brie a. c.
In această lună, fruntaşe în
întrecere sînt aceleaşi echipe.
Ele îşi depăşesc zilnic planul cu
18-20 la sută şi au redus rebu­
tul la 0,71-0,43 la sută faţă dc
2,90 la sută cît este admis.
Angajamentul luat de echipa
condusă de tovarăşul Teodor
Sîmbovan de a depăşi rilnic
planul de producţie cu.14 la su­
tă a devenit faptă,
Produsele sale sînt de cea mai
bună calitate, datorită unei in-
tense preocupări pentru prepa­
rarea amestecului de formare,
unei bune organizări a lucrului
in echipă, respectării orarului
de turnare, obţinînd astfel fonta
lichidă la tem peratura şi cu
compoziţia cerută.
La produse sanitare, cele mai
bune rezultate sînt obţinute de
echipele conduse de Ion Seo-
nicki şi Ion TTondea. care ^enă.
sesfe zilnic sarcinile do plan cu
15 la sută.
1. CIOBANU
Dofărî
m o b H i e r rsois
Pentru o cît mai bună servire
a oamenilor muncii, la noua co.
fetărie din Teliuc s a adus mo­
bilier nou, modern. Astfel, co­
fetăria a fost dotată cu o vitri­
nă frigorifică, mese şi scaune
metalice tapiţate.
Dc asemenea, pentru prepara­
rea de ceai si cafea caldă, cofe­
tăria a fost dotată cu un aragaz.
I. ANGHEL
corespondent
Au construit m saivan
De curind, în satul Dineul Mic,
raionul Orăştie, s-a terminat
construcţia unui saivan. Noul
saivan are o capacitate de adă-
postire a 4.500 oi. Lucrările de
construcţie au fost executate
prin muncă patriotică.
Un aport deosebit la aceste
lucrări au adus tov. Samoiiă
Dinşorean, loan Rădulescu,
loan F. Cîndroi, loan Tirănescu
şi alţii.
V. POPA
corespondent ruia i s-a dat numele de Ili-
— Apăi... eu îs născut Ia Şard... s-a înregistrat in anul acesta nici
ales. Mizeria pe care am îndurat-o dezbateri a cifrelor de plan pe anul
BWCTjaarorjagxgpoa special. Nu-i deloc uşor. De aceea e
DIN C A R N E T U L
ţară ca să învăţ o meserie. Pînă
ani ajuns la Hunedoara însă n-am
învăţat decît să minuiesc sapa, lo­
pata şi tîrnăcopul. Aici, după numai
două luni, am intrat în şcoala de
calificare. Şi drumul meu de aici în­
colo a fo st: laminator, apoi şef de
echipă In linia dc laminare. Comu­
niştii m-au primit în rindurile lor,
tti-au educat, m-au învăţat să mun­
cesc, să trăiesc... De ce zic că-s hu-
nedoreau ? Fiindcă adevărata mea
viaţă e legată dc Hunedoara.
...Iată pe scurt biografia lumina­
torului toan AVictea, unul dintre mi­
ile de oameni crescuţi de partid
odată cu Hunedoara socialistă, care
îşi spune plin de mîndrie „hunedo-
rean“. Dar Miclea nu-i un laminator
oarecare, ci unul dintre cei mai
buni din secţie. Echipa condusă de
el are o mare depăşire de plan, a
redus mult rebutul sub cifra admi­
să. Iar dacă e să vorbim de suc­
cese, atunci trebuie să spunem că
numai în prima săptâmînă din luna
decembrie a.c. schimbul in care lu­
crează Miclea a' depăşit planul cu
131 tone laminate şi a redus rebu­
tul la zero !... Dar mai trebuie spus
ceva: în echipa de laminatori con­
dusă de comunistul loan Miclea nu
DRUMUC SOCIALISMUCUI
D I I U N IU N E A S O V IE TIC A
Perspectivele dezvoltării
industriei chimice în următorii
20 de ani
Chimia contemporană este in­
tr-adevăr prezentă pretutindeni.
Minunatele ei produse sînt mai
rezistente decît oţelul, mai căl­
duroase decît lina, mai durabi­
le decît aurul, mai elastice de­
cît cauciucul şi mai frumoase
decît pietrele preţioase. Chimia
contemporană este un factor
foarte important al progresului
trhnic în toate ramurile eco­
nomiei naţionale.
Ritmul de dezvoltare al indus­
triei chimice a Uniunii Sovieti­
ce este mai înalt decît cel al
S. U. A., 11. F. G., Angliei şi al­
tor ţări capitaliste dezvoltate din
punct de vedere industrial. In
următorii 20 de ani, producţia
industriei chimice sovietice va
creşte de aproximativ 17 ori.
Chimiştii sovietici dau tării
cele mai diverse produse chimi­
ce. Masele plastice, de exemplu,
au proprietăţi remarcabile. Ele
sînt de două ori mai uşoare de­
cît aluminiul si de cîteva ori
mai uşoare decît oţelul. Totoda­
tă masele nlastice au o mare re­
zistenţă şi durabilitate, pot fi
lipite şi prelucrate cu uşurinţă.
Sute de sorturi de mase plas­
tice sînt folosite în diferite ra ­
muri ale economiei naţionale ri
ale vieţii. In anul 7980 producţia
de mase plastice si răşini sinte­
tice va creşte de aproximativ 60
de ori. Masele plastice vor de­
veni „concurentul“ de temut nu
numai al metalelor neferoase ci
si a! metalelor feroase. Ele vor
fi folosite tot mai mult în pro­
ducţia de maşini şi a motoare­
lor, în industria constructoare
de avioane şl automobile, în teh­
nica rachetelor şi atomică.
Producţia de obiecte de con­ materiale, pentru crearea unui
sum va creşte şi mai rapid. Ro­ adevărat belşug de produse.
lul chimiei în aceasta este foar­
U n port al Odesei
Odesa este cel mai mare oraş
portuar din sudul Uniunii So­
vietice. El este numit porţile ma­
ritime de sud. De aici încep dru-
•murile albastre care duc spre
toate colţurile lumii. Pe ele na­
vighează nave sovietice şi nave
din numeroase ţări. Dar rada
portului Odesa a devenit strim ­
tă, navele erau nevoite să aştep­
te la rînd pentru a intra în port.
Nu erau dane suficiente. Trebuia
căutat un alt loc pentru anco­
rarea navelor maritime.
Acest loc a fost găsit în imo.
diata apropiere a portului Odesa.
Acum patru ani aici au fost p ri­
mii constructori, iar în prezent
Ungă cheiurile de beton ancorea­
ză navele transoceanice.
O dată cu noul port a fost
construit şi un nou orăşel, că­
cevsk, în cinstea marelui Lenin.
Aşa a luat naştere al doilea
necesar să acordăm atenţie sporită
lucrărilor de întreţinere. Propun în
acest sens să fie astfel organizată
munca lăcătuşilor şi electricienilor
încit reviziile utilajelor să se tacă
la timp. după grafic, iar la orice
defecţiune neprevăzută să se inter­
vină imediat, pculru a nu avea ră­
ciri de material şi deci rebut. Cred,
de asemenea, că-i nevoie de mai
multă disciplină. Fiecare om trebuie
să fie mereu prezent la postul lui,
atent şi răspunzător dc munca lui.
Ce trebuie făcut pentru aceasta ? Să
luăm atitudine faţă de fiecare aba­
tere, să nu tolerăm nici o greşeală,
iar şefii de echipe să fie traşi Ia
răspundere pentru orice neregulă ma­
nifestată de oamenii din echipele lor.
Mai am două propuneri: să se
ceară oţelarilor să ne dea cel puţin
două şarje calde pe fiecare schimb
şi să se procure motoare de rezer­
vă, în special la caja de blocuri...
Şi aşa cum a promis, toan .Mi­
clea r.-a lungit vorba. A vorbit pu­
ţin, insă concret, tolositor. A criticat diferite propuneri, tov. Fiiip Lazăr, instructor al Comi­
neajunsurile din secţie, a făcut propu­
neri interesante, tar la urmă s-a
angajat, în numele echipei, să nu
producă in anul viitor nici un re­
but din vina oamenilor şi să tacă
tot ce-i va sta în putinţă pentru ca
schimbul din care face parte să de­
păşească lună de lună planul de
producţie.
N.ANDRONACHE
pa?. 3
SBBxsnzmimctaa
i
— „Sovietskaia Ukraina“ şi Pe ţărm au fost construite case
„Slava“. Aici vor exista şi docuri de locuit confortabile, magazi­
ne moderne, o şcoală medie şi
pentru flota de pescuit şi de re­ o şcoală de muzică. Legătura
paraţii, se va construi o fabrică intre orăşelul Ilicevsk şi Odesa
de conserve de peşte, este asigurată de autobuze şi
...Luminile orăşelului Uieevsk
se văd departe în largul mării. remorchere.
B ugetul u n ei fam ilii
sw vletaee d e m uncitua*
te important. Pentru a obţine
1 kg. dc mătase naturală trebuie
să creşti 2.000 de viermi de mă­
tase. Pentru a obţine însă a-
ceeaşi cantitate de mătase arti­
ficială este suficient să ai... o
bucată sau două de lemn de pin.
Folosirea pielii artificiale, a cau­
ciucului microporos, a fibrelor
sintetice permite înlocuirea a
milioane de animale, a mii dc Alexei Panov este muncitor î \mic, din 370 ruble cit costă
tone de bumbac şi a multor alte vulcanizutor la Fabrica de
materii prime naturale. In ur­ jucării şi plăci de patefon întreţinerea lui la grădiniţă,
mătorii 29 de ani producţia de din Kişinău. Familia lui este
fibre artificiale şi sintetice va o familie tipică sovietică de părinţii nu cheltuiesc decît
creşte de aproximativ 15 ori. m uncitor: soţia sa lucrează
la o fabrică, fiul cei mare 130 de ruble. cheltu­ l
Holul chimiei în dezvoltarea este, de asemenea, muncitor, Şi acum, capitolul
agriculturii este deosebit de o fiică este elevă iar mezinul
mare. Un kg. de îngrăşăminte îşi petrece dimineţile la gră­ ieli: hrana pe tot anul a cos­
minerale introduse în sol dau diniţa de copii.
un plus de recoltă de zeci de tat ceva mai mult de 10 mii
kilograme. Producţia de îngră­ Ce venituri şi ce cheltuieli
şăminte minerale constituie o are această familie ? Bugetul de ruble. 14.500 ruble au fost
condiţie liotărîtoare pentrţi creş­ ei este caracteristic pentru
terea producţiei agricole. In a- multe familii sovietice. Spre cheltuite pentru îmbrăcă­
mil 7980 producţia de îngrăşă­ a ilustra aceasta, să dăm cu-
minte minerale urmează să a- vîntul cifrelor. minte, încălţăminte, mobilă
jpngă la 125-130 milioane tone,
adică să crească de 9-10 ori în Anul trecut veniturile fa­ şi alte obiecte gospodăreşti.
miliei au totalizat 2S.607 ru­
comparaţie eu nivelul anului ble. Este cazul să amintim aici că
1960.
Care este sursa acestor ve­ familia Panov şi-a cumpărat
Noile întreprinderi ale indus­ nituri ? Fireşte, in primul
triei chimice se vor construi în rînd salariile lui Alexei, al anul acesta alte obiecte cas­
soţiei şi al fiului care lu­
primul rînd acolo unde există crează. Deoarece munca pă­ nice, mai mari, printre care
rinţilor necesită hrană supli­
materie primă ieftină — petrol mentară, ei au primit şi lap­ un televizor, un şifonier cu
te in valoare de 496 ruble.
şi gaze. Giganţi ai industriei chi­ La acestea se adaugă suma oglindă, un divan şi un covor.
de 2.154 ruble care reprezin­
mice vor apare în anii următori tă biletele de odihnă plă­ Acesta este deci pe scurt
tite de sindicat in timpul
în Ural şi în regiunea Volgăi, în concediului, premii etc. bugetul unei familii sovieti­
Ucraina şi în Caucazul de nord, Lista ins㦠nu se termină ce. Nu este lipsit de Interes
:n Siberia şi în Asia Centrală. aici. Familia nu plăteşte ni­ să facem o comparaţie intre
Marea dezvoltare a industriei mic şcolii, unde unul din co­ bugetul mediu al unei fam i­
chimice, folosirea metodelor chi­ pii învaţă, iar pentru cel mai lii de salariaţi sovietici şi cel
mice în procesele tehnologice al unei familii de salariaţi
constituie o condiţie foarte im­ americani. In primul rînd,
portantă pentru folosirea raţio­ este interesant de remarcat
nală a resurselor naturale şi faptul că 25 la sută din ve­
niturile muncitorilor şi func­
ţionarilor sovietici provin din
adausurile la salariu, din aju­
toare sociale şi alte avanta­
je. m S.U.A. aceste adausuri
nu întrec 9 la sută.
Iată un tablou al cheltuie­
lilor unor familii din cele
două ţări, cheltuieli in pro­
cente raportate la un salariu
ce depăşeşte 60 de ruble noi.
U.R.S.S. S.U.A.
7 12
1
i
(După „Krasnaia Zvezda“ ) — impozite directe 4 peste 20
— chirie şi cheltuieli pentru ser- 0,1 5
vicii comunale 3 13
>i — tratament medical şi cheltuieli 04
pentru med'camcnte
\
port Odesa. El nu figurează încă l — cheltuieli pentru transport
pe hărţile maritime, dar este cu­
noscut nu numai de către mari­ ( şi poştă
narii sovietici. Anul trecut acest l — cotizaţii pentru fondul asigură-
port a fost vizitat de peste 150
de nave străine, iar anul acesta rilor sociale (în vederea pensiei) )
numărul lor va fi de două ori
mai mare. In ceea ce priveşte vo­ Ca
lumul traficului de mărfuri, -noul
port a depăşit deja pe cel al Aşadar, pentru hrană, îm­ cantinele-restaurant etc.
Odesei. încă în cursul acestui
an, volumul traficului de m ăr­ brăcăminte, nevoi culturale, Mai terbuie adăugat faptul
furi al acestui port va fi cu
1.000.000 tone mai mare decît cel muncitorului sovietic îi rămî- că in circa 10 ani problema
al portului Odesa. Uieevsk se
află încă in construcţie. Se cons­ ne 85.9 la sută din salariu, locuinţelor va fi complet re­
truiesc noi cheiuri şi drumuri,
în timp ce muncitorului ame­ zolvată în U.R.S.S., In S.U.A.,
se montează noi macarale. Por­
rican — doar 46 la sută. Pro­ după cum relevă presa ame­
tul se dezvoltă pe zi ce trece.
gramul P.C.U.S. arată că în ricană, această dureroasă pro­
Noul port ave un mare viitor.
viitoarele două decenii veni­ blemă, în ritmul actual, va fi
Uieevsk va deveni baza a două
turile populaţiei vor creşte rezolvată doar peste... 280 ani.
flotile antarctice de baleniere
de 3,5 ori. In acest timp, Acestea sint doar cîteva
treptat ce va introduce gra­ din noianul de fapte care
tuitatea locuinţelor, servicii­ vorbesc cît se poate de con­
lor comunale, a transportu­ vingător despre superiorita­
lui, a asistenţei medicale şi tea sistemului socialist asu­
invăţăviîntului, a meselor la pra celui capitalist.-
"*A/'yWV' ^'W 'AA/VV V W VVVWVAAAAA/VW '^N/W\Af
Noul lip de locomotivă electrică „TG-102“ a fost produs de uzina de locomotive elec­
trice de la Leningrad în cinstea celui de-al XXll-lea Congres al P.C.U.S.
In foto : Prima locomotivă care părăseşte uzina. Noul tip de locomotivă are transmi­
sie hidraulică, o greutate mai mică decît tipul anterior şi o viteză de 120 km. pc oră. Noua
locomotivă este destinată să tragă garnituri grele.
¦till
expert! eu — IN LIB R A R II
Consiliul local ni sindicatelor din oraşul Hunedoara, \V. SHARESPEARE —• Opere — voi. IX — După faptă
cti sprijinul Comitetului orăşenesc P.M.R., a organizat un şi răsplată (Măsură pentru măsură). Antoniu şi Cleo-
schimb dc experienţă intre responsabilii colţurilor roşu palra. Macbcth. In roinîncştc de N. Argintescu Am-
dc la C.8.H., I.G.S.H.. P.T.T.R., comerţ etc. La colţul za, Tudor Via nu, Ion Vinca („Clasicii literaturii uni­
roşu din secţia baze şi depozite de la I.C.S.H., unde a versale“ ).
avut loc schimbul de experienţă, brigada artistică de agi­
taţie a prezentat un program. Tov. Vasilc Gavrilă, pre­ ILLES BELA —- Cartea anecdotelor. Traducere dc Con­
şedintele Comitetului sindicatului din această secţie, şi stantin Olariu.
ton Alir!că, instructor al brigăzii artistice dc agitaţie,
au \ orbit participanţilor la acest schimb de experienţă, MARGOS ANA — Rădăcinile zorilor — poeme din închi­
despre felul cum se organizează şi se deslaşoară munca soare. Traducere dc Romulus Vulpescul. Supracopcrta,
cu ltura l-educa tivă în rîndul maselor. După ce mulţi res­
ponsabili ai colţurilor roşii au luat cuvîntut, venind cu coperta şt desenele de Constantin Pilinţa. Prefaţă de
Juan Rcjane.
tetului orăşenesc P.M.R. Hunedoara, a arătat măsurile
ce trebuie luate pentru a se îmbunătăţi pe viitor munca V. SMIRNOVA — RAKITINA — Aviceuna (AbuAli ibn
ciiltural-educativă.
Şina). Traducere de Ion Buzdugan („Oameni de
seamă")'.