Page 56 - 1961-12
P. 56
pag. '4 ËRUMUL SOCIAL ISMULUI Nf. 2170
KSU*..¦ '] C-uZLa*S6B
ULTIMEL2 ŞTIRI ÜLTfÜLB ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE S T Itu ULTIMELE S Î I R I Congres Sindical a
m
a
I' 1
MOSCOVA 15 (Agerpres). — apărarea Independenţei naţiona nii muncii din Întreaga lume.
Congresul a adoptat în unani
TASS transmite : le In faţa primejdiei imperialis
mitate hotărîrea cu privire la
Şedinfa Comifefului Politic al O.N.U. Azr s e d e sch id e In Palatul Congreselor din mului american. convocarea unei conferinţe in
................. .. iihmw nmmmmmmmmmmmmmmmmimmBm ........... i i 1 Kremlin au fost reluate la 15 In legătură cu conferinţa mi ternaţionale a sindicatelor pen
tru pregătirea profesională a ti
V. Â. Zorin a dat citire declaraţiei guvernului la Sfockholm decembrie lucrările celui de-al niştrilor Afacerilor Externe al neretului muncitor, o telegramă
V-lea Congres Sindical Mondial. Organizaţiei Statelor America adresată guvernului Statului
Sesiunea Consiliului S-au comunicat delegaţilor ne, fixată să aibă loc In Ianua Peru, o rezoluţie în legătură cu
situaţia din Spania.
sovietic în problema interzicerii Mondial al Păcii rezultatele alegerilor pentru Bi rie 1962, în problema adoptării
roul executiv şi Secretariatului de sancţiuni împotriva Cubei, Au fost aprobate în unanimi
experienţelor nucleare STOCKHOLM 15 (Agerpres). Federaţiei Sindicale Mondiale. congresul cheamă pe oamenii tate apelul adresat O.N.U. în
Cel de-al V-lea Congres Sin muncii să-şi sporească vigilenţa problema situaţiei din Congo,
La 16 decembrie, în marea telegrama adresată prirnuâ^j
NEW YORK 15 (Agerpres). — le pe vechea cale care a mai iubitoare de pace, guvernul so sală u clădirii Medbourgarhuset dical Mondial a aprobat pro şl propune F.S.M. să ia toate
TASS transmite :i dus pină acum la impas. In le vietic va fi nevoit să ia hotă- din Stoclcholm se deschide se gramul de acţiuni ale sindicate măsurile necesare pentru apăra ministru al Republicii Irak şi
gătură cu reluarea tratativelor rirea de a efectua în Uniunea siunea Consiliului Mondial al lor (un delegat a votat Împo rea suveranităţii Cubei. rezoluţia cu privire la situaţia
iV. A. Zorin, reprezentantul de la Geneva, Departamentul de Sovietică experienţe cu arma Păcii. După cum anunţă Secre din Paraguay.
permanent al U.R.S.S. la O.N.U., Stat al S.U.A. a făcut o decla nucleară pentru a ţine în per tariatul Consiliului Mondial al trivă). Congresul a adoptat o rezolii'
a dat citire la şedinfa Comite raţie din care rezultă direct că Păcii, sesiunea va discuta pro Congresul sindicatelor a apro ţie de solidaritate cu oamenii ,Rostind cuvîntul de închidere
tului politic al Adunării Gene S.U.A. intenţionează să efectue manenţă la nivelul cuvenit ca blemele dezarmării generale şi muncii şi poporul din Algeria în cadrul celui de-al V-lea Con
rale a O.N.U. declaraţiei guver ze şl pe viitor experienţe cu totale, problema germană, pre bat in unanimitate Carta asigu în lupta lor împotriva Imperia gres Sindical Mondial, Renato
nului sovietic in legătură cu pro arma nucleară. In acelaşi spi pacitatea de apărare a ţării. cum şi problemele luptei de eli rărilor sociale. lismului francez sprijinit de ţă Bitossi, noul preşedinte al Fe
punerile U.R.S.S. prezentate în rit s-a pronunţat şi guvernul berare naţională în lumina sar rile membre ale N.A.T.O. şi În deraţiei Sindicale Mondiale, a
preajma tratativelor de la Ge englez. Guvernul francez n -a Totodată guvernul sovietic va cinilor, mişcării partizanilor pă Congresul a aprobat In unani deosebi de Statele Unite. declarat: Sîntem convinşi că
neva de a se încheia un acord arătat nici el că este gata să-şi cii. mitate noile documente prezen pot fi rezolvate toate proble
cu privire la interzicerea expe asume obligaţia de a înceta ex depune şl pe viitor toate efor tate de comisiile pentru propu Congresul Sindical Mondial a mele internaţionale litigioase
rienţelor cu arma nucleară în perienţele cu arma nucleară. neri. aprobat raportul lui Ibrahim Za pe calea tratativelor. Pacea poa
atmosferă, sub apă, şi în spa Mai mult, S.U.A. efectuează deja turile pentru a obţine încheie learla, secretar al F.S.M., cu pri
ţiul cosmic. Noile propuneri so experienţe nucleare subterane In telegrama adresată guver vire la dezvoltarea activităţii şl te fi asigurată.
vietice, se spune In declaraţie, şl fac ample pregătiri în vede rea unui acord cu privire la în nului din Salvador, congresul solidarităţii organizaţiilor sindi Renato Bitossi a subliniat ţ#
au creat posibilitatea deplină rea efectuării altor tipuri de protestează energic împotriva cale în cadrul luptei popoare
de a se încheia neîntîrziat un experienţe nucleare. cetarea experienţelor de orice încălcării drepturilor sindicale lor pentru lichidarea colonialis în cadrul discuţiilor care au T-
acord cu privire la interzicerea fel cu arma nucleară. In această ţară şi cere elibera mului şi a adoptat o rezoluţie vut loc la congres au fost tră .
experienţelor cu arma nucleară. Prezentînd noua sa propune rea imediată a activiştilor sin pe marginea acestui raport (un sate principalele linii ale vii.
Tocmai In felul acesta au fost re, se spune în încheierea de :a? dicali din Salvador arestaţi ile delegat a votat împotrivă).
apreciate propunerile sovietice claraţiei, guvernul sovietic a toarei activităţi.
de cercurile şi guvernele care sperat sincer că cercurile con Manevră a S. U. A. gal. Congresul a adoptat apoi m El şi-a exprimat recunoştinţa
manifestă Intr-adevăr grija pen ducătoare ale puterilor occiden In rezoluţia cu privire la si unanimitate rezoluţii cu privire
tru fericirea popoarelor şi do tale vor aprecia lucid situaţia ie problema coreeană la situaţia din Africa de sud, faţă de sindicatele sovietice, gu
resc rezolvarea cît mal grabni care s-a creat, şi vor recunoaş tuaţia din Kenya, congresul cu privire la situaţia din Coreea,
că a problemei dezarmării. te necesitatea de a manifesta NEW YORK 15 (Agerpres). — lui R.P.D. Coreene la hotărîrea protestează cu hotărîre împotri un apel adresat Confederaţiei vernul sovietic şl faţă de N. S:
Este regretabil, se spune in bunăvoinţă şi 'dorinţa de a în TASS tran sm ite: Comitetului Politic. va construirii de baze militare Muncii din Africa, rezoluţii cu Hruşciov, preşedintele Consiliu
continuare In declaraţie, că gu ale N.A.T.O. In această ţară şi privire la situaţia din Vietnam, lui de Miniştri al U.R.S.S. Cu-
vernele celor trei puteri, S.U.A., cheia acordul cu Uniunea So După cum s-a mai anunţat, La 14 decembrie, corespunză cere lichidarea lor imediată. din Laos, şi alte documente. vîntarea rostită de N. S. Hru?-
Anglia şl Franţa, de care de la 13 decembrie, sub presiunea tor cu hotărîrea adoptată ante ciov la Congres, a declarat Bi
vietică. Dar faptele arată că pu rior, trebuia să înceapă discuta Intr-o altă rezoluţie congre De asemenea, au fost adop tossi, a constituit o expresie a
S.U.A., Comitetul Politic al ce rea problemei algeriene. Dar. sul protestează împotriva încăl tate în unanimitate telegrame solidarităţii celei mai frăţeşti cu
pinde rezolvarea problemei în terile occidentale nu sînt încă lei de-a 16-a sesiuni a Adună înainte de a se trece la acest cării de către guvernul Mexicu le adresate guvernului statului. oamenii muncii din toate ţările.
rii Generale a O.N.U. a adoptat punct, delegatul S.U.A. a cerut lui a drepturilor sindicale şi de Madagascar, guvernului Iranu
cetării tuturor experienţelor cu gata să păşească pe calea înce o rezoluţie care propune ca J.a să se invite un reprezentant al mocratice alo oamenilor muncii lui, guvernului Camerunului, o Unitatea clasei muncitoare, a
regimului militar fascist sud-co- şl cere eliberarea imediată a scrisoare deschisă adresată pre declarat Renato Bitossi, este o
arma nucleară nu au Întâmpinat tării experienţelor cu arma nu discutarea problemei coreene, in activiştilor politici şi sindicali şedintelui Consiliului Suprem al condiţie obligatorie pentru dez
favorabil propunerile sovietice. cleară. afara Coreei de sud, să fie in reean pentru a participa la şe arestaţi ilegal. forţelor armate al Sudanului, voltarea luptei antiimperialiste
In loc să caute să încheie un vitaţi şi reprezentanţi ai R.P.D. dinţa comitetului şi să i se dea hotărîrea cu privire la convoca şi anticolonialiste, o armă pu
acord pe baza propusă de Uniu Preocupindu-se de întărirea Coreene, dar cu condiţia ca gu cuvîntul în problema coreeană. Congresul a aprobat textul rea celei de-a doua conferinţe ternică pentru obţinerea victo-
nea Sovietică, puterile occiden vernul R.P.D. Coreene să recu In pofida numeroaselor protes- mesajului de salut adresat fero internaţionale a sindicatelor în
tale au întreprins din nou în capacităţii de apărare a patriei noască anticipat „competenţa şl te, preşedintele Amadeo a spri viarilor din Argentina care in probleme care privesc pe femei rîei:
sale, de securitatea poporului jinit cererea delegaţiei S.U.A. urma unei greve de 42 de zile Preşedintele F.S.M. a rostit
împuternicirile O.N.U.“ de a lua au obţinut satisfacerea revendi
cercări de a împinge tratative sovietic şi a celorlalte popoare hotărîri în problema coreeană, Ca rezultat, reprezentantul re cuvinte de salut în cinstea uni
cărilor lor. tăţii, solidarităţii şi frăţiei oa
ceea ce înseamnă că R.P.D. Co gimului militar fascist sud-co- Congresul a adresat un înflă menilor muncii din întreaga lu
reene i se impun condiţii preli reean a căpătat posibilitatea de
minare. a face o declaraţie, în care a me:
prezentat lovitura de stat mili
Pe baza acestei rezoluţii, Ama- După cuvintarea de închidere
rostită de Renato Bittossi toţi
deo (Argentina), preşedintele delegaţii au cîntat „Internaţio
Comitetului Politic, a invitat de tară fascistă din Coreea de sud cărat salut poporului Cubei şi le muncitoare.
îndată pe reprezentantul regi drept „revoluţie democrată". El îşi exprimă solidaritatea depli Congresul a aprobat în una nala".
a elogiat activitatea aşa-numi-
Reprezentanţii occidentali mului militar fascist sud-core- tei Comisii O.N.U. pentru unifi nă cu lupta sa eroică pentru nimitate Chemarea către oame- Cel de-al V-lea Congres Sindi
ba$ pasul pe Boc la tratativele ean să la loc la masa de şedin carea şi refacerea Coreei, deşi cal Mondial şi-a încheiat lucră
ţe a comitetului, dar reprezen este îndeobşte cunoscut că a- Manifestaţii ostile înzifei Suâ Kemnedy
de la Geneva tantul U.R.S.S.,- V. A. Zorin, a rile.
ridicat obiecţiuni hotărîte ară- ceastă comisie nu constituie de- în Venezuela şi Porta Rîc©
Zborul lui luri Gagarin -
cît un paravan pentru imixtiu
cel mai mare
GENEVA 15 (Agerpres). — TASS Noi nu sîntem împotriva controlu tînd că este necesar să se aştep nea S.U.A. în treburile Coreei de riri poliţieneşti Ia toate posturi eveniment al anului
lui, a spus S. K- Ţarapkin.. Noi sîn- le de radio şi televiziune pentru
transmite i ţ icm pentru control, dar pentru con te răspunsul oficial al guvernu-“ sud: , -w-ffisiaa. CARACAS 15 (Agerpres). NEW, YORK 15 (Agerpres).
trolul în felul în care îl propune gu ' La numai 36 dedre lnâinte de a împiedica o repetare a aces
Şedinţa din 14 decembrie a celor vernul sovietic şi anum e: folosirea „Zborul spaţial al primu
sosirea preşedintelui Kennedy în tui incident. lui om în jurul pămintuiui —
trei puteri participante la conferinţa capitala Venezuelei, manifesta La Caracas au fost sparte gea performanţă realizată de ma
ţiile antiamericane continuă cu iorul sovietic luri Gagarin şi
în problema încetării experienţelor cu y.:.vN\YAs\vAv.vv.vv înapoierea lui pe pămint —
reprezintă cel mai important
arma nucleară, a avut loc sub pre mijloacelor naţionale de control pen vigoare, în ciuda măsurilor ex murile magazinului universal
şedinţia reprezentantului Marii brita tru stabilirea exploziilor cu arma nu traordinare luate de autorităţile „Sears Roebuck", proprietate
militare, care au hotărît să mă nord-americană. De asemenea,
nii M. Wright. Luînd cuvîntul, repre cleară în atmosferă, în spaţiul cos au fost avariate maşinile din ti
pografia ziarului in limba engle
zentantul Marii Britanii a declarat ci mic şi sub apă. In ceea ce priveşte rească pină la 30.000 oameni e- ză „Caracas Daily Journal", tot eveniment al anului 1961“.
în condiţiile realizării acordului cu pri exploziile subterane, pentru această fectivul trupelor avînd drept proprietate nord-americană. 'Aceasta este concluzia la care
vire la încetarea experienţelor cu arma chestiune este necesar un acord se scop să asigure paza preşedinte a ajuns agenţia United Press
nucleară este necesar controlul inter parat. Agenţia Associated Press a-
lui S.U.A. International In urma unei
Agenţia United Press Interna,
naţional. EI a acuzat Uniunea Sovie tional anunţă că un grup de pa nunţă din San Juan, Porto Rico,
Uniunea Sovietică consideră necesar anchete pe tema „cele mai
că şi aici studenţii portoricani
tică, pretinzînd că U.R.S.S. ar res ca controlul să fie înfăptuit prin lo- tru persoane a ocupat, pentru au pregătit o manifestaţie osti importante evenimente ale
pinge controlul. puţin timp, un post de radioe-
Icsirca mijloacelor naţionale de de lă preşedintelui Kennedy, care anului 1961“ la care au răs
Răspunzînd delegatului englez, re tectare a exploziilor. La timpul său misie situat la cîteva mile de ca urmează să se oprească la San
prezentantul sovietic S. K- Ţarapkin a însăşi reprezentanţii puterilor occiden pitală, intercalînd în programul Juan în drum spre Venezuela. puns redactorii a sute de zia
declarat că în loc să caute principiile tale au susţinut acest punct de vedere. postului un apel adresat popu Studenţii au anunţat că vor or
comune care să contribuie Ia încheie laţiei din Caracas în care se spu ganiza pichete în faţa palatului re care apar. în S.U.A. şi c a
nea : „Locuitori ai Caracasului,
nada. ,
rea cît mai grabnică a acordului cu Dar după cum reiese, ei şi-au schim nu-1 primiţi pe Kennedy. El a Fortaleza unde va sta Kennedy. 'Agenţia UPI a cerut ca lis
privire la încetarea experienţelor cu bat părerea. fost cel care a plănuit invada Un purtător de cuvînt al 'Mişcă
arma nucleară, delegaţii occidentali rea Cubei. El pune la cale o rii pentru independenţa porto- ta să fie completată şi de re
caută tot felul de pretexte pentru a In continuare, reprezentantul sovie nouă Invazie în Cuba împreună ricană a declarat că o vizită a
îngreuna aceste tratative. Declaraţia tic a arătat că delegaţii occidentali preşedintelui S.U.A. în Porto Ri dactorii ziarelor europene,
cu Betancourt" (preşedintele
Venezuelei, care a rupt relaţiile co ar putea fi oportună numai care au dat acelaşi răspuns:
cu Cuba — N.R.):
delegatului Marii Britanii că Uniunea bat de fapt pasul pe loc şi n-au fă In Coreea de sud, peste 100.000 de persoane cu vederi democratice după ce această ţară se va eli zborul lui luri Gagarin este
au fost arestate. Numărul şomerilor a atins cifra de 6.000.000, iar peste Au fost trimise în grabă intă-
Sovietică respinge controlul, nu co cut nimic pentru ca tratativele să pro un milion de ţărani săraci suferă din pricina foamei. Numărul copiilor bera de sub dominaţia S.U.A. şi cel mai mare eveniment al
va deveni independentă^
respunde realităţii. ? greseze. care nu-şi pot asigura hrana zilnică trece de 1.200.000. Economia stid- acestui an.
ir®?; coreeană se află în faţa unei catastrofe. . *«*S«09« •
Tanganica a fost primită IN FOTO: Barăci mizere din Seul. Chombe caută căi de salvare
în .O Poporul dominican continua lupta LEOPOLDV1LLE 15 (Agerpres). — măreşte cîştigarea de timp. Kennedy nopolurile americane care tind să
Potrivit ştirilor transmise de agen a primit telegrame asemănătoare şi ajungă la o tranzacţie cu cele anglo-
(NEW, YORK 35 (Agerpres).— bat proiectul de rezoluţie prin SANTO DOMiNGO 15 (Ager După cum relatează agenţia ţiile occidentale, în Katanga au con din partea guvernului belgian, şi a franco-belgiene.
care se recomandă Adunării Ge pres). -— United Press International, la tinuat să sosească întăriri ale trupe reprezentanţilor societăţii Union Mi
La 14 decembrie, Consiliul de nerale primirea Tanganicăi ca 14 decembrie poliţia a arestat lor O.N.U., armament şi muniţii. Com niere. Chombe şi-a găsit apărători cre Preşedintele Kennedy l-a însărcinat
Securitate a examinat problema membru în Organizaţia Naţiu Acţiunile populare împotriva 21 de persoane, acuzate de p ar pletarea trupelor O.N.U. ¦din Katanga dincioşi chiar şi în interiorul S.U.A. pe ambasadorul american la Leopold-
primirii în O.N.U. a noului stat nilor Unite. regimului lui Balaguer şi a im ticipare la acţiunile împotriva se face cu efective etiopiene şi sue „Comitetul american pentru ajutorarea ville, Gullion, să organizeze o între
african Tanganica. Luînd cuvîn perialismului S.U.A., care il consulatului general al S.U.A. deze. De asemenea, Tunisia, care îşi luptătorilor pentru libertate din Ka vedere între Chombe şi Adoula.
tul la şedinţa Consiliului de * sprijină, se ţin lanţ în Republi retrăsese contingentul, datorită eveni tanga“, recent înfiinţat, a publicat în
Securitate, V. Â. Zorin, şeful de ca Dominicană. Intr-o declaraţie dată publi mentelor din Bizerta, a hotărît să „New York Times" o pagină întrea In acelaşi sens se pare că vor ac
legaţiei U.R.S.S., a felicitat po NEW YORK 15 (Agerpres)V— cităţii de U.I.S. se spune : „U- pună din nou la dispoziţia O.N.U. gă plătită în sprijinul separatiştilor ţiona şi adjunctul secretarului general
Adunarea Generală a Organi Datorită puternicelor demon niunea Internaţională a Studen 300 de soldaţi. In ultimele zile s-a katanghezi. Influentul senator demo
porul Tanganicăi cu prilejul ob zaţiei Naţiunilor Unite a adop- straţii antiamericane consulatul ţilor condamnă cu hotărîre in vorbit tot mai mult de o olensivă imi crat Eastland, preşedintele Comitetu provizoriu al O.N.U., Ralf Bunche,
general al S.U.A. a fost nevoit să nentă pe scară largă a O.N.U. lui judiciar al Senatului, a caliticat
ţinerii libertăţii mult aşteptate tat în unanimitate recomanda suspende „pe o perioadă nede tervenţia S.U.A. In afacerile in operaţiunile O.N.U. drept „un război şi consilierul ¦special pentru Congo,
term inată“ acordarea de vize. Aceasta a provocat panică în tabă crud şi nelegiuit". Aceste fapte denota
şi i a urat succese şi prosperi rea Consiliului de Securitate cu Agenţia Prensa Latina anunţă terne ale Republicii Dominica ra separatiştilor katanghezi. Separa Gardiner, care se află la Leopoldvillc.
tate. că un automobil aparţinînd a- tiştii acţionează pe două planuri pen că şi în S.U.A. a fost creat un puter
privire la primirea Tanganicăi cestui consulat, a fostsfărîm at ne şi cere imediata retragere a tru a se salva. Pe de o parte, ei în Agenţia Associated Press menţionea
Delegatul sovietic a dat citire de demonstranţi. Un alt automo jghebează acţiuni militare cu caracter nic „lobby katanghez" de către mo- ză totodată că ţelul secretarului g c -|,
în O.N.U. Acesta este cel de-al bil al consulatului în care se forţelor navale şi aeriene ale provocator. La 14 decembrie, de pildă,
telegrariiei adresată la 8 decem aflau diplomaţi americani, a au atacat în mod perfid cu obuze de neral provizoriu al O.N.U. a rămaii-
105-lea staLmembru al Organi- fost atacat cu pietre. S.U.A., care ameninţă coastele mortier lagărul de refugiaţi de lîngâ
brie de N: S. Hruşciov, preşe Elisabethville, omorînd zece membri ai neschimbat — aplicarea rezoluţiilor
nizaţiei Naţiunilor Unite. Julius Poliţia intervine împotriva tu Republicii Dominicane". U.I.S. tribului Baluba şi rănind alţi 30. Consiliului de Securitate.
dintele Consiliului de Miniştri turor manifestaţiilor populare, Bandele lui Ghombe urmăreau să acre
Nyerere, primul ministru ai Tan- îşi exprimă simpatia şi spriji
al U.R.S.S. primului ministru al fără a reuşi însă, să le dimi
Tanganicăi,- J. Nyerere. ganicăî, a fost invitat de îndată nueze amploarea. nul faţă de studenţii şi poporul
Consiliul de Securitate a apro să ocupe locul delegaţiei aces dominican care luptă pentru un
tui stat.-
regim democrat şi pentru inde
Uitracoloniallştii
pendenţă naţională
H eusinger este vin o vat extind acţiunile teroriste
de crim e m o n stru o ase
PARIS 15 (Agerpres). — indiciu al intensificării acţiunilor te
BREST 15 (Agerpres).- — 1942,- îndeplinind instrucţiunile Călăail aaaalst IStdhsitaiîBt a Sosi diteze ideea că refugiaţii Baluba au In plină zi, relatează agenţia Fran roriste ale O.A.S., faptul că ateuii-
elaborate şi puse în aplicare de
Fărădelegile singeroase ale generalul Heusinger, şeful Di fost atacaţi de trupele O.N.U. ce Presse, în oraşul Alger a avut loc tele cu bombe se extind acum şi îm
generalului Heusinger sînt cu recţiei operative a statului ma
noscute populaţiei oraşelor şi jor general al forţelor armate con dam n ai Ia isioasie Pe de altă parte, separatiştii se o adevărată luptă de stradă între potriva unităţilor militare franceze.
satelor din Polesie (Bielorusia).
In toamna anului 1942, pe ba IERUSALIM 15 (Agerpres). — zitoarclc cuptoare şi camere de dedau la diverse manevre politice. Că membrii organizaţiei ultracolonialiste Ziarele comentează în special atenta
Criminalul de război nazist gazare de la Auschwitz, Maida- petenia separatiştilor, Chombe, a tri (O.A.S.) şi un detaşament de poliţie. tul împotriva unui vas aliat în porltii
za unor, ordine personale ale lui terestre hitleriste, detaşamente Adolf Eichmann, a fost condam nek, Treblinka au atestat pe mis la 14 decembrie un mesaj „per Au fost schimbate focuri de mitralie Alger, care a fost grav avariat de ex
nat la moarte. Joi dimineaţă, sonal" preşedintelui Kennedy cerindu-i ră timp de aproape 10 minute. In tot plozia unei bombe. De asemenea, lingă
Heusinger, acolo au fost împuş le fasciste de pedepsire au ex Tribunalul din Ierusalim, care deplin şi fără putinţă de con să-i înlesnească o întîlnire cu primul cursul zilei do 14 decembrie, aten Lille, depozitele de arme ale unei uni
timp de mai multe luni a jude ministru al guvernului central, Adoula, tatele cu bombele au continuat atlt tăţi militare au fost atacate şi mat
cate 45.000 de persoane. Numai term inat întreaga populaţie e- trazicere crimele lui Eichmann
şi ale acoliţilor lui.
in intervalul 29 octombrie 10 vreiască a oraşului. Ascultînd de multe arme au fost sustrase. „Nimeni
cat crimele odioase săvîrşitc de O dată cu condamnarea Iui în vederea „încetării vărsării de sîn- la Alger cît şi în alte oraşe ale Alge nu se îndoieşte — scrie în legătură
noiembrie 1942 populaţia oraşu- ordinele lut Heusinger, hitleriş- Eichmann', a pronunţat sentin Eichmann, este din nou condam ge“. Ţinînd seama de nenumăratele riei. Ele au provocat — după relată cu aceasta ziarul de dreapta „Le Fi-
ţa aşteptata cu interes de în nat implicit regimul nazist, toţi ocazii avute de Chombe de a se în- rile agenţiei France Presse — patru garo“ — că O.A.S. poartă răspun
lui Brest s-a redus cu 19.000 de tii au ars de vii pe locuitorii sa treaga omenire. Mii de pagini de tilni cu Adouia, ocazii pe care nu le-a morţi, toţi algerieni, şi mai mulţi ră
documente şi mărturii, sutele de acei care au jucat un rol în să- niţi. derea pentru aceste noi acte de sa
oameni.- Printre persoanele ex telor Nevel şi Liub'elpol, au şters
vîrşirea crimelor naziste şi din
terminate se numără 13.000 co. de pe faţa pănţînţului satele tre care mulţi nu şi-ău primit
pii şi femei: Ea 29 octombrie Viadd şl Baiki.- i *-$ , mii de familii îţidoliate, îngro- încă pedeapsa binemeritată. folosit, este limpede că gestul său ur- Ziarele franceze subliniază ca un botaj". , . >
------------------- j . - v v'i ,p; i—
v nţia ziarului: sfr. 6 Martie tir. Sţ telefon 188; 189; 75j Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Seneralş P.T.Ţ.R. nr. 268.829 din 6 noiembrie 1949, *•» Tljgqnd : întreprinderea golfgraflqi ttl Mai* *¦> Deva