Page 57 - 1961-12

P R O L E T A R I D m T O A T E ŢARfL'jS, UN I Ţ I - V A ! COMUNICAT

cu privire la cea de-a 15-a sesiune
a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc

între 12 şi 15 decembrie 1961 tice şi a creării organului spe­ producţiei de Îngrăşăminte mi­
a avut loc ia Varşovia cea de-a
cial — conducerea prin dispe­ nerale şl de antidăunători în
15-a sesiune ordinară a Consi­ ceri a sistemului interconectat 1965 faţă de 1958. S-a recoman­
al ţărilor membre ale Consiliu­ dat ţărilor să continue a căuta
liului de Ajutor Economic Reci­ lui — pentru construirea unei posibilităţi pentru mărirea mai
serii de obiective industriale În­ departe a producţiei de îngră­
proc La lucrările sesiunii au semnate şi altele. şăminte minerale şi antidăună­
tori pentru nevoile agriculturii.
luat parte delegaţiile ţărilor în anul curent a crescut sim­
ţitor volumul comerţului exte­ Sesiunea a exammat, de ase­
membre ale Consiliului de Aju­ rior al ţărilor membre ale Con­ menea, raportul comisiilor per­
siliului. S-au luat măsuri pentru manente ale Consiliului pentru
tor Economic Reciproc, conduse specializarea producţiei într-o construcţii şi pentru agricultu­
serie de ramuri importante ale ră cu privire la introducerea în
Anul XÍIÍ. Nr. 2171 Duminică 17 decembrie 1961 4 pagini 20 bani d e : S. Todorov, vicepreşedinte economiei naţionale, pentru ri­ practica construcţiilor a proiec­
al Consiliului de Miniştri al Re­ dicarea indicilor calitativi ai telor tip avansate de clădiri
producţiei, pentru dezvoltarea zootehnice.
ossflwasBwa publicii Populare Bulgaria, O. colaborării tehnico.ştiinţifice.
Sesiunea a recomandat ţări­
Simunek, vicepreşedinte al gu­ A continuat munca pregăti­ lor membre C. Ă. E. R. să fo­
toare legată de coordonarea losească propunerile întocmite
Am păşit în 1962!' (D e l e g a t l a e o n s f , ă t n i v e a ţ t t ( a r ă vernului Republicii Socialiste planurilor de dezvoltare a eco­ de comisiile menţionate privind
Cehoslovace, K, Mewis, membru nomiei naţionale ale ţărilor proiectarea tip a clădirilor zoo­
u al Consiliului de Stat al Repu­ membre ale C.A.E.R. pe perioada tehnice, organizarea producţiei
pină în 1980. materialelor de construcţie pen­
blicii Democrate Germane, mi­ tru construcţiile agricole, pre­
nistru, P. Jaroszewicz, vicepre­ Sesiunea a aprobat proiectul cum şi organizarea producţiei
principiilor fundamentale ale de maşini şi utilaje pentru me­
Sa statornicit printre oameni orientată îndeosebi înspre găsi­ şedinte al Consiliului de Miniş­ diviziunii internaţionale socia­ canizarea complexă a procese­
liste a muncii, pregătit de către lor de producţie la fermele zoo­
un obicei: fiecare începe ziua rea celor mai potrivite procedee tri al Republicii Populare Polo­ Comisia pentru probleme econo­ tehnice.
mice. In proiect se arată că o
de lucru prin... consultarea gra­ tehnice, care să ducă la mărirea ne, AI. Bîrlădeanu, vicepreşedin­ dată cu formarea sistemului La sesiune au fost examinate
mondial socialist au fost create propunerile comisiilor perma­
ficului de întrecere. Alexandru vitezei de laminare şi în general te al Consiliului de Miniştri al condiţii favorabile pentru orga­ nente ale Consiliului pentru
nizarea unei largi diviziuni in­ transporturi şi pentru construc­
Cîra, şef de schimb, de pildă, se a productivităţii agregatelor. In­ Republicii Populare Romîne, A. ţii de maşini cu privire la tipi­
ternaţionale socialiste a muncii, zarea navelor maritime destinate
interesează în fiecare zi cît au ginerii loan Voina şi Adrian Apro, vicepreşedinte al Consili­ care să permită creşterea efica­ completării flotei maritime a ţă ­
cităţii muncii sociale, în intere­ rilor membre ale C.A.E.R. Re­
laminat oamenii din celelalte Moraru, împreună cu cîţiva oa­ ului de Miniştri al Republicii sele dezvoltării In ritm rapid a comandările cu privire la tipi­
economiei fiecărei ţări socialiste zarea flotei maritime adoptate
schimburi. Şi asemenea lui, pro­ meni din secţie, s-au gîndit să Populare Ungare, V. Novikov, şi a întregii comunităţi socia­ de către sesiune, vor permite să
se reducă substanţial numărul
cedează şi ceilalţi şefi le schimb* mărească greutatea blumului. vicepreşedinte al Consiliului de liste. Aceasta se asigură pe ca­ de tipuri de nave care se pro­
lea coordonării planurilor eco­ duc, să crească seria lor şi să
maiştri, luminători... Fireşte, Pentru aceasta, împreună cu co­ Miniştri al Uniunii Republicilor nomice, a adîncirii specializării se asigure pe această bază un
şi cooperării în producţie şi a nivel tehnic mai ridicat al pro­
faptul e lăudabil şi cl dovedeşte muniştii loan Ilca şi Emeric Sovietice Socialiste. La sesiune ducţiei, concomitent cu redu­
înainte de toate că aici, la la­ Drăgan, au propus prelungirea au participat ca observatori celei mai raţionale folosiri a re­ cerea substanţială a cheltuieli­
surselor tuturor ţărilor membre lor de muncă şi materiale.
minorul de 650 mm. al C. S. Hu­ platformei de laminare din faţa Khn Hok In, ambasador extra­ ale Consiliului. Proiectul aces­
Au fost, de asemenea, apro­
nedoara, întrecerea socialistă cajci finisoare, modificarea ca­ ordinar şi plenipotenţiar al Re­ tor principii, aprobat de sesiu­ bate propunerile Comisiei per­
ne, prevede cea mai raţională manente a Consiliului pentru
publicii Populare Democrate Co­ direcţie de dezvoltare a diviziu­ transporturi cu privire la mă­
nii internaţionale socialiste a surile de dezvoltare a transpor­
este vie, urmărită de întregul co­ librara, o nouă tehnologie de reene în Republica Populară tului intern pe apă şi auto pen­
muncii în cele mai importante tru traficul de mărfuri între ţă­
lectiv. încălzire etc. Fireşte, propuneri­ Polonă, Oidovin Batocir. amba­ ramuri ale industriei şi în agri­ rile membre ale C.A.E.R.

Intr-una din zile însă, mai pre- le au fost repede aplicate. sador extraordinar si plenipo­ cultură. Perfecţionarea continuă Sesiunea a aprobat planul de
____________ Colectivul pen­ tenţiar al Republicii Populare a diviziunii internaţionale so­ muncă al Consiliului pe anul
c'j în 4 decern-_______ Mongole în Republica Populară cialiste a muncii uşurează re­ 1962.
Polonă şi Ngo Dik De. ambasa­
brie a.c., pe gra- — tru descoperirea zolvarea sarcinii istorice de Delegaţiile ţărilor au subliniat
dor extraordinar si ¦plenipoten­ creare a bazei tehnico-materia- la sesiune că traducerea în viaţă
fie n-au mai a-, Din exp erien ţa şi valorificarea ţiar al Republicii Democrate le a socialismului şi comunis­ a noului Program al Partidului
Vietnam în Republica Populară mului şi 'de asigurare a victo­ Comunist al Uniunii Sovietice,
părut obişnuitele colectivelor rezervelor inter­ Polonă. riei în întrecerea economică paş­ programul construirii comunis­
cifre. In locul lot ne a propus de nică cu capitalismul. mului in U.R.S.S., aprobat de
Sesiunea Consiliului a fost Congresul al XXII-lea al
era scris îngri­ fruntaşe asemenea mă- Prezidată de P. -Taroszewicz, şe­ Sesiunea a examinat raportul P.C.U.S. şi sprijinit In unanimi­
ful delegaţiei Republicii Popu­ comisiilor permanente ale Con­ tate de reprezentanţii partide­
jit, cu litere _____________ _____________ suri pentru creş- lare Polone, vicepreşedinte al siliului pentru industria chimică lor comuniste şi muncitoreşti
Consiliului de Miniştri al Repu­ care au participat la Congres,
mari, următorul terea vitezei de 'Aurel Lazăr clin Teiuş (stingă), este delegat la Consfătuirea blicii Populare Polone. şi pentru agricultură cu privi­
pe ţară a colectiviştilor fruntaşi. re la îndeplinirea recomandări­ va oontribui la dezvoltarea con­
text : „Hămîi cu bine 1961 ! Noi laminare. In acest sens, tehni­ Sesiunea a examinat raportul lor organelor Consiliului referi­
„Drum b u n ! Să ne reprezinţi cu cinste colectiva“ — ii Secretariatul'1! C.A.E.R. cu p ri­ tinuă a diviziunii internaţionale
am păşit în 1962 !“. Altădată, cianul Mircea Delapeta, împreu­ urează la plecare colectiviştii ion Roman şi Viorica Pctric. vire ia activitatea Consiliului toare la dezvoltarea specializă­
de Ajutor Economic Reciproc în
oamenii s-ar fi supărat dacă nă cu inginerul Moise Bugariu, -aS- perioada dintre sesiunile a 14-a rii şi cooperării producţiei în­
şi a 15.a. Cu prilejul discutării
graficul întrecerii n-ar fi fost au modificat schema electrică CU P LA N U L A N U A L ÎNDEPLINIT grăşămintelor minerale, precum
raportului s-a subliniat că în de­
completat. De această dată însă, la fierăstraie, ceea ce a adus cursul perioadei menţionate co­ şi a altor mijloace chimice pen­
laborarea economică intre ţări­
fiecare pleca spre locul său de după sine micşorarea cursei în le membre ale C.A.E.R. a conti­ tru nevoile agriculturii în pe­
nuat să se dezvolte cu succes,
muncă zîmbind, vesel, mîndru gol şi deci mărirea ritmului de s-au perfecţionat formele şi me­ rioada pină în 1965 şi a rele­
todele acesteia. S-au înfăptuit
ca şi cînd succesul i-ar aparţi­ debitare. Tot cei doi tovarăşi aii măsuri pentru dezvoltarea în vat că în ţările membre ale

ne în întregime. făcut propuneri pentru mărirea comun a bazei de materii prime

Aşa dar, pentru colectivhl la­ vitezei de deplasare pe căile cu şi de combustibil şi energie, pen­

minorului de 650 mm., anul 1962 role. Sectorul 11 al I. M. leliuc tru construirea conductei ma­
gistrale de petrol ..Prietenia“,
a venit mai devreme. Tot în scopul creşterii vitezei Muncitorii, inginerii şi teh­ tone mai mult minereu decit
nicienii ăin sectorul II al IM. în anul 1960. Productivitatea pentru construirea liniilor elec­
Factorul principal care a dus de laminare, comuniştii loan Teliuc au obţinut in noaptea trice dc transport în scopul in­
la îndeplinirea plantilui anual Bălan şi Ştefan Bercovici, au ăe 15 spre 16 decembrie un muncii a crescut faţă de ace­ terconectării sistemelor energe-
cu aproape o lună mai devreme, modificat schema electrică la nou succes: ei au trimis la eaşi perioadă a anului' trecut
îl constituie preocuparea între­ suprafaţă primele vagonete cu 7 la sută, iar la preţul de
gului colectiv, sub' îndrumarea acţionarea principală pentru cu minereu in contul anului cost s-au economisit 184.000
micşorarea timpului de rever­ viitor. Acest important succes lei. De asemenea, ¦calitatea
organizaţiilor de partid, pentru sare. Această propunere a avut este rodul muncii însufleţite minereului a fost îmbunătă­
promovarea tehnicii noi. In a- drept efect reducerea timpului a întregului colectiv, care in ţită cu 1 la sută.
cest sens, încă din luna noiem­ de laminare a fiecărui, blum cu acest an a extras cu 14.000
brie a anul’ui 1960, luminătorii circa 15 secunde. NICOLAE PREDA
au pornit valoroasa iniţiativă
Colectivul s-a gîndit însă şi la corespondent
,,Să lucrăm de pe acum cu in­ îmbunătăţirea condiţiilor de
dici la nivelul anului 1961“. Pen­ nilincă, la protejarea agregate­ osssî- :
tru atingerea acestui obiectiv, lor. In acest scop, comuniştii
biroul organizaţiei de bază a or­ Dumitru Fotescii (maistru), Gírele de plan pe 1962, în dezbaterea
Aurel Tegară (electrician) şi
ganizat din timp Un colectiv alţii, au perfecţionat ventilaţia
pentru valorificarea surselor in­ Ia caja dc 800.
terne, căruia î-a trasat sarcina
să studieze pe locuri de muncă
posibilităţile pentru sporirea in- Biroul organizaţiei de partid
fHcilor de utilizare şi deci a pro­ a analizat apoi, de mai multe
ducţiei de laminate. Au p’us mult ori, activitatea colectivului, l-a
suflet în această acţiune ingine­ sprijinit în aplicarea propuneri­ colectivelor de întreprinderi
rii comunişti loan Voina şi lor făcute. In felul acesta, indi­
Moise Bugariu, tînărul inginer cii de utilizare au crescut în 11
luni cu 8 tone pe oră efectivă,
Silviu Şuteu, prccUm şi alţi oa­ N. ANDRONACHE Angajamente Entuziasm şi hotârîre
concrete
meni din secţie, care au venit (Continuare In pag. 3-a) Ir. acest an, numai în 10 luni, co­ Bineînţeles, cu prilejul dezbaterilor
cu propuneri valoroase.

Activitatea colectivului a fost

m : Printre colectivele care au dezbătut lectivul laminorului de 800 mm. al au fost scoase în evidenţă şi o seamă C.A.E.R., în conformitate cu re­ socialiste a muncii, la adincirea

cifrele de plan pe anul viilor se nu­ G.S.I1. a produs peste plan 12.480 to­ de lipsuri care au diminuat realizările comandările Consfătuirii repre­ continuă a coordonării planuri­

ăsuri eficace mără şi colectivul secţiei L. 11 G.F.R. ne laminate, realizînd totodată un in­ noastre. zentanţilor partidelor comunis­ lor economice de perspectivă, la
Alba Iulia. Pentru anul viitor, în faţa colecti­ te şi muncitoreşti din ţările so­ întărirea colaborării economice
In acest an, colectivul sectorului ilotaţie din cadrul uzinei dc prepa­ dice de utilizare al laminorului cu 1,12 cialiste ale Europei cu privire la şi tehnico-ştiinţifice, la lărgirea
rare Gurabarza a aplicat numeroase măsuri tehnico-organizatorice, printre Discuţiile purtate de muncitori au vului laminorului de 800 mm. din Com­ schimbul de experienţă în dez­ schimbului de mărfuri dintre ţă ­
care mărirea capacităţii de prelucrare a tuturor liniilor de flotaţie, încăr­ exprimat încrederea întregului colec­ tone pe oră mai mare decît cel pla­ binatul siderurgic Hunedoara stau sar­ voltarea agriculturii (februarie rile socialiste şi prin aoeasta la'
carea mai judicioasă a morilor cu bile, ridicarea calificării muncitorilor şi tiv că în anul 1962 cifrele de plan nificat şi o economie suplimentară Ia cini mobilizatoare. Va trebui să spo­ 1960) şi cu recomandările se­ întărirea puterii întregului sis­
repartizarea lor pe locuri de muncă în funcţie de nivelul de pregătire. Dc vor fi îndeplinite şi depăşite. Comu­ preţul de cost de 961.857 lei. rim producţia cu 3,7 la sută faţă de
asemenea a fost întărit controlul procesului de producţie pe faze ale flu­ niştii Traian Olleanu şi Liviu Pop de 1901, să sporim indicele de utilizare
Avind în faţă realizările amintite,
zilele trecute,’ în cadrul unor adunări

xului tehnologic, s-a întărit disciplina muncii. In întrecerea socialistă au la atelierul dc asamblare Alba şi Vio- entuziaste pe schimburi, muncitorii, al laminorului cu 3,37 la sută, ceea siunii a 13-a a Consiliului, se tem mon’dlal socialist.
îost antrenaţi 97 la sută din numărul muncitorilor sectorului. rcl Giuhat de la sectorul clădiri Al­ tehnicienii şi inginerii secţiei au dez­ ce înseamnă 5 lingouri laminate în desfăşoară o vastă activitate Sesiunea s-a desfăşurat sub
ba, s-au angajat ca în cursul anu­ bătut cu mult simţ de răspundere sar­ plus pe schimb, să îmbunătăţim în pentru creşterea producţiei de
Tóate aceste măsuri au făcut ca acest colectiv să raporteze îndeplini­ lui viitor să execute lucrări de bună cinile de plan pe anul viitor, au făcut continuare calitatea, să reducem preţul mijloace chimice necesare agri­ semnul lărgirii şi Întăririi con­
rea planului anual înainte de termen. Totodată, la preţul de cost, în 10 luni, calitate şi să facă economii Ia mate­ o analiză profundă a succeselor şi de cost. culturii. tinue a colaborării ţărilor mem­
s-a realizat o economie de 521.375 Iei. riale şi manoperă în valoare de 5.000 lipsurilor din acest an. bre ale Consiliului, în spiritul
lei. Aceste sarcini au fost primite cu Ţările membre ale C.A.E.R. au prieteniei şi unităţii de păreri
Printre cci care au contribuit cel mai mult la obţinerea acestor succese S-a subliniat faptul că sub condu­ mult entuziasm. In discuţiile purtate prevăzut creşterea simţitoare a asupra tuturor problemelor.
se numără Gheorghe Rad, Gheorghe Ancău, Traían Mihuţ, loan 6uţ, Ni- — In numele muncitorilor distric­ cerea organizaţiei de partid, [anima­ pe marginea lor oamenii au arătat că
colae Toma, Nicolae Boldea, Teodor Qodrin. tului 1 Alba, a spus picherul Glieor- torii au desfăşurat o susţinută între­ ele pot fi realizate şi chiar depăşite,
gl.ic Giurgiu, mă angajez să menţin cere pentru sporirea producţiei, au au yenit cu propuneri concrete de îm­
C. DINIŢA
corespondent

Contribuţia t i ne r ei u Iu i întreaga porţiune de linie din raza manifestat o preocupare permanentă bunătăţire a muncii. Maistrul Petru D e le g a ţia d e a c tiv iş ti a i P.M.U.P«
districtului cu calificativul foarte bine. pentru introducerea tehnicii noi. In Constantin, bunăoară, s-a hngajat în în vizită la C om binatul
'Adunarea generală a colecti- s-au angajat să efectueze prin acest sens s-a arătat că o contribuţie numele schimbului să dea în anul vii­ siderurgic H unedoara
„ viştilor din Şibot a hotărit ca muncă patriotică gropile pen­ Să menţină linia în anul 1962 cu însemnată la obţinerea succeselor a- tor peste sarcinile de plan t.000 tone
tru plantatul pomilor, Pină în calificativul foarte bine s-a angajat mintite au adus-o inovatorii, care prin laminate. In continuare, la discuţii, Delegaţia de activişti ai Parti­ leanu, secretari ai Comitetului
în jurul construcţiilor gospodă­ prezent, ei au efectuat 50 gropi şi comunistul Gheorghe Pândele, şe­ propunerile lor au reuşit să aducă prim-laminatorul loan Andrăşescu a ri­ dului Muncitoresc Unit Polonez, regional al P.M.R. Hunedoara,
reşti să fie plantaţi pomi. La pentru plantat. ful echipei 10 Şibot. perfecţionări importante procesului de dicat angajamentul schimbului la 1.500 TIberiu Frankfurt, secretar al
îndemnul organizaţiei de tineret, producţie. Astfel a fost aplicată ino­ tone, angajament susţinut de întreg în frunte cu tov. Witold Jaro- Comitetului orăşenesc al P.M.R.
utemiştii din această unitate DUMITRU ATANASIU vaţia „Buton de comandă pentru de­ colectivul schimbului. sinski, secretar al C. C. al
cuplarea motorului reversibil de la pos­ Hunedoara, Nicolae Catană, di­
corespondent tul de comandă din spatele cajei de Această situaţie s-a repetat şi în P.M.U.P. care a sosit în ţara
blocuri" care a dus la evitarea rebu­ schimbul condus de ing. Mircea llosu. noastră, in schimb de experien­ rector general al Combinatului
tului la caja de blocuri. Valoroasă s-a Aici, angajamentul şefului de schimb
dovedit şi inovaţia privind modifica­ ţă, a vizitat, în cursul zilei de siderurgic Hunedoara, loan Pa-
rea poziţiei arzătoarelor la cuptoa­ MIMAI PURŢUC
rele adinei, care a determinat scă­ ieri, Combinatul siderurgic Hu­ vel, secretar al comitetului de
derea simţitoare a rebutului prin ar­ secretarul comitetului U.T.M. nedoara. partid şi loan Achim, preşedin­
laminorul de 800 mm. — C.S. tele comitetului sindicatului de
La sosire, oaspeţii au fost în-
Hunedoara timpinaţi de către tovarăşii An­

deri (Continuare In pag. 8-a). drei Cervencovici şi loan Arde- la C.S.H.

C O T IE ID> II IE N IE^OOOOOOOOOOOOOOOOOi OOO

% Colectiv fruntaş pe ţară deri din Iară să-şi intensifice efor­ tora cslc inirodusă într-o cutie ce 2.500 duzi. Plantaţiile s-au fă­
turile pentru a colecta şi expedia se află în dulap.
O Vineri, 15 decembrie a.c. a avut Hunedoarei cît mai mult fier vechi. cut pe terenurile erodate în
O loc teleconlerinla pe Iară a Intre- Această formă de aprovizionare
^ prinderii de colectarea metalelor. Cu Punct de autodeservire operativă cu rechizite a elevilor con­ scopul fixării solului şi creării
^ acest prilej colectivul I.C.M. Hune- cu rechizite şcolare tribuie şi la realizarea scopului pe loturilor sericicole.
O doara a fost declarat colectiv frun- care organizaţia U.T.M. din şcoală
O taş pe ţară. Numai în prima jumă- Din iniţiativa comitetului U.T.M, şi l-a propus sub lozinca „Să creş­ IutiInire de baschet
^ tate a lunii curente I.C.M. Hunedoa- şi a conducerii şcolii, la şcoala me­ tem la şcoala cinstei şi a adevăru­
X ra a colectat 7.019 tone fier vechi, die „Decebal" din oraşul Deva a lui". Recent a avut loc la Brad o întîl-
y ceea ce reprezintă depăşirea planu- fost organizat un punct de autode­
$ lui aferent acestei perioade cu 845 servire cu rechizite şcolare. Plantaţii de duzi nire de baschet între echipele Dinarno

O tone. Din dulapul - cu vitrină în care In gospodăriile agricole co­ Barza şi Ştiinţa Brad. După un joc
sînt ordonat aranjate caiete, creioa­ lective din satele Iiia, Şoimus,
0 Avînd în vedere nevoile sporite de ne, vopsele, radiere etc., elevii îşi Sirbi, Lăpuşnic, Dobra şi altele care a plăcut mult spectatorilor me­ OOOO
procură rechizitele necesare. Suma din raionul Iiia au fost plan­ ciul dintre cele două echipe a luat
a fier vechi pentru oţelării, I.C.M. IIu- de bani reprezentînd valoarea aces­ taţi în această' toamnă peste slîrşit cu un rezultat de egalitate:

a nedoara a chemat celelalte întreprin­ 47—47. Gei mai buni au fost Oană,

Holhoş şi Irimie de la Dinarno, Obă-

dău, şi Oprea de la Ştiinţa.

Magazinul 'de jucării din Deva este tot timpul populat de micuţii cumpărători. 'Ajunşi HOREA POPA
în faţa jucăriilor copiii îşi pun o singură întrebare': „Ce anume să-mi aleg"?, corespondent

voooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo