Page 58 - 1961-12

r pif. ?
întregul utilaj agricol
pus la punct
Tn zilele care au luai rămas zionăi’ii cu piese de schimb şi o muncă perseverentă pentru
din această luna, mecanizatorii materiale. Din timp a fost întoc­ perfecţionarea continuă a meto­
de la staţiunea de maşini şi mită o situaţie cu necesarul pe delor de lucru. Dacă s-ar fi fă­
tractoare din Dobra vor conti­ întreaga campanie dé reparaţii, cut spre exemplu (şi nici acum
nua executarea arăturilor a- in baza căreia s-a tié d it la pro­ nu e tîrziu) un schimb de expe­
dinci de toamnă pe ultimele
suprafeţe ale gospodăriilor a-
gricoie colective pe care le
deservesc. Paralel cu aceas­
ta, muncitorii din atelierul
mecanic se străduiesc să repare
tractoarele şi maşinile agricole
retrase din cîmp. Conducerea
S. M. T.-ului, aşa cum ne spunea
tov. Aurel Chii'ilă, difectoru!
staţiunii, consideră că o condi­
ţie principală pentru iolosirea
întregii capacităţi de lucru a u-
tilajului în campaniile agricole
ale anului 1962, este temeinica
reparare a tractoarelor şi maşi­
nilor agricole în vederea unei
funcţionări neîntrerupte. Pentru
a putea face faţă cu succes vo­
lumului mare de lucrări ce tre­
buie1 efectuate în campania de
reparaţii, este necesară o bună
organizare a muncii şi desfăşu­
rarea reparaţiilor pe baza unui
plan. In acest scop, pentru a se
putea înca’dra în termenul de re­
paraţii stabilit (1’ 'decembrie
1961—20 februarie 1962), condu­
cerea unităţii a întocmit un plan
de reparaţii în care sînt prevă­
z u te, pe 'decade, utilajele ce se
'rep ara precum şi felurile repa­
raţiilor ce li se execută acestora.
Pentru executarea reparaţiilor
îa un nivel calitativ corespunză­
tor, folosind experienţa anului
trecut, au fost formate în ca-
idrul atelierului 8 echipe. Fieca­
re echipă este compusă din cîte
un mecanic Se atelier, şeful bri­
găzii căreia îi aparţine tractorul
ce se repară şi tractoristul care-!
ave in primire. Se preconizează
ca odată cu retragerea tuturor
tractoarelor de pe teren să se
formeze şi echipe specializate
pentru repararea pe ansamblc
a ridicătoarelor hidraulice, a
motoraşelor jde pornire etc. Ti-
nînd seama rde faptul că la re­
paratul acestora se cere o pre­
cizie şi o pricepere mai mare,
aceste echipe vor fi conduse de
către cei mai buni mecanici 'din
atelier. S-a constituit de aseme­
nea o comisie de recepţionare a
lucrărilor în componenţa căreia
intră:"’ mecanicul şef, şeful de
atelier şi mecanicul controlor.
Pe lingă aceste măsuri, o aten­
ţie deosebită s-a acordat aprovi-
Seara la A tei sindicatelor din Dna
...Umbrele inserării coboară
peste oraşul Deva. De la o vre­
me încoace, spre clubul sindi­
catelor din Deva se îndreaptă
tot mai mulţi tineri şi virsthiCi.
încă din stradă eşti intimpinat
de melodiile puse in repetiţie de
cor şi de brigada artistică de
agitaţie. De o parte şi de alta
a coridorului se înşiră sălile de
repetiţii ale formaţiilor artisti­
ce şi cercurilor. Ne oprim la pri­
ma uşă. O tăbliţă indicatoare
te lămureşte cu aici este cercul
de artă plastică. In interior, li­
nişte deplină. Aşezaţi pe scau­
ne special construite, aplecaţi
peste planşete, membrii cercu­
lui sint în plină activitate. Mo­
delele, o cană de ceramică, un
vas de porţelan, dincolo o sticlă
şi o pline, prind viaţă pe colile
de desen din faţa fiecărui
cursant. Instructorul cercului,
tov. Nicolae Georgescu, se o-
preşte lîngă fiecare. Dă îndru­
mări, corectează greşelile. Ajun­
ge şi la Aurelian Marin. 'Aici
insistă mai mult. Aurelian Marin
este miner. Ii place desenul dar
n-a avut pînă acum posibilita­
tea să-l practice. Mina bătăto­
rită a minerului poartă insă tot
mai uşor creionul negru. Dinco­
lo, la o altă planşetă, lăcătuşul
Vasile PetresCU de la Trustul
de construcţii, sîmbeşte mulţu­
mit. 'Modelul a fost reprodus
cu destulă dexteritate.
De clteva zile elevii acestui
cerc au făcut cunoştinţă şi cu
pensulele, cu acuarelele, iar d
parte, din ei şi cu modelajul.
curarea pieselor şi materialelor
de la Baza ni-. 12 Simeria. In
aceasta privinţă, se întlmpină
însă şi unele greutăţi prin fap­
tul că nu toate repereië căutate
së găsesc la baza amintită. Lip­
sesc, spre exemplu, pinioanele
cu reperul 26.17.114 pentru cu­ Respectarea întocmai a planu­
tia dé vitëZa a tractoarelor lui de reparaţii implică o grijă
U. T. O. Sî Din această cauză. deosebită din partea conducerii
Reparafii Sa fimp,
de califafe şi ieftine*182
muncitorii de la S. M. T. din
Dobra nu pot monta cele
8 tractoare ce se află in re­
paraţie. Asemenea lor şi mun­
citorii de la alte S. M. T. şi
G. A. S. din regiune sînt puşi In
situaţia să nu-şi poată desfăşu­
ra în mod ilormal activitatea de
reparaţii. Conducerea Bazei nr.
12 din Simeria, trebuie să ia
cele mai corespunzătoare mă­
suri pentru înlăturarea acestor
deficiente şi sa se aprovizione­
ze din timp cu piesele solicita­
te de unităţile agricole de stat.
Crearea unbr condiţii tehnice
de lucru cit mai bune, a consti­
tuit de asemenea o problemă
importantă pentru conducerea
S.M.T. din Dobra. Prin măsurile
luate s-a asigurat spaţiul ne­
cesar pentru ca cele 8 echipe de
reparaţii să-şi poată desfăşura
activitatea simultan. încălzirea
atelierului se face printr-o re­
ţea de calorifer, folosindu-se
pentru producerea aburilor o
îocomobilă reformată. Atenţie
mare se acordă şi reducerii pre­
ţului de cost la reparaţii. Pen­
tru aceasta s-a botăfît ca toate
cele 16 motoare care necesită
reparaţii generale, să fie repa­
rate la centrul mecanic din Sibiu.
Confecţionarea şuruburilor, piu­
liţelor, a diferitelor şaibe şi bol-
ţuri, precum şi recondiţionarea
Unui număr însemnat de piese
în cadrul atelierului, contribuie
de asemenea la realizarea de e-
conomii.
In această direcţie însă nu s-a
făcut totul, 'deşi posibilităţi
există. Cadrele tehnice de la
S. M. T. Dobra n-au desfăşurat
Pe o masă sînt înşirate modelele
de lut, reprezentînd studii de
picior,
...Clinchet de clopoţei argin­
taţi ne intimpină l-a intrarea
in sala cercului de gimnastică
artistică pentru copii. Peste 25
de fetiţe şi băieţi ne primesc
cu priviri întrebătoare. Se află
într-o scurtă pauză. Echipaţi in
costume albe şi albastre, par
nişte fluturaşi împrăştiaţi pe
parchetul sălii.
— Reîncepem copii! Adunaţi-
vă in cerc! Continuăm cu e-
xerciţiile ivăiţate in lecţia tre­
cută.
Instructoarea cercului, urmă­
reşte pe fiecare in parte. Miş­
cările graţioase, în ritmul me­
lodiei acordeonului, făcînd par­
te dintr-un studiu complex de
elemente de dans şi acrobaţie,
se împlinesc tot mai corect, mai
frumos. Mlădiţele viitoarei ge­
neraţii de gimnaşti artistici, ba­
lerini şi dansatori, sînt numai
ochi şi urechi.
In aceeaşi sală, după progra­
mul copiilor apar cei mari. Sint
tineri din întreprinderile şi in­
stituţiile oraşului, muncitori,
tehnicieni, funcţionari. Unii din
ei, printre care tovarăşii Gheor-
ghe Haicu, Wurm Eduard şi Bo-
di Petru, sint de-acum bine cu­
noscuţi spectatorilor prin măies­
trita interpretare a frumoaselor
noastre dansuri populare. In m ij­
locul lor au intrat, de curind.
încă 10 tineri dornici de a în­
văţa şi prezenta pe scenă cîteva
dansuri noi. ¦Sint muncitori ger­
bine
rienţă cU unităţile similare
fruntaşe din regiUhe, puteau fi
construite şi aici din resurse ld.
cale, o serie de dispozitive care
să ducă în ultimă instanţă la
economii mari de timp şi de
manoperă.
S. M. T. Nu trebuie scăpat din
vedere faptul că odată cu repa­
rarea tractorelor este necesar să
fie reparate şi maşinile agrico­
le (pluguri, semănători, cultiva­
toare şi grape), care vor fi folo­
site în campania de primăvară.
De aceea, se cere Urgentată
terminarea construcţiei atelie­
rului in care se vor repara maşi­
nile agricole şl să se constituie
şi aici echipe pentru a se putea
astfel respecta planul de repara­
ţii stabilit. Punerea la punct a
bancului hidraulic pentru roda­
jul motoarelor Diesel şi a ban­
cului pentru rodajul motoraşe­
lor de pornire, este absolut ne­
cesară. Acest lucru trebuie fă­
cut cit mai repede posibil.
Organizarea întrecerii socialis­
te între cele 8 echipe pe bază
de obiective concrete, avîndu-se
în vedere calitatea muncii, ar
¦putea duce la realizarea de eco­
nomii şi la scurtarea termenu­
lui de reparaţii. Aici sî-âr putea
spune cuvîntul atît conducerea
S.M.T., cit şi comitetul sindical
din cadrul acestei unităţi.
Condiţiile existente la S.M.T.
din Dobra permit ca pianul de
reparaţii să poată fi realizat
chiar înainte de termen, iar re­
paraţiile executate să corespun­
dă cerinţelor viitoarelor campa­
nii agricole.
N; TÎRCOB
ÎS
Festivalul filmului pentru sate
In prim ele zile
Spre deosebire de anii irecuţi, în ra­
ionul Sebeş, la cinematografele antrena­
te în etapa a I-a a Festivalului filmului
pentru sate s-a observat o creştere a
numărului speciatorilor. Numai la 10
dintre cele 32 cinematografe antrena-
Nicolae Suşman
este timplar meca-1
nic la U.M. Gugir.
Folosind din plin
timpul de lucru şi
maşina, el reuşeşte
să-şi depăşească lu­ tru sate, la cele 87 unităţi cinemato­
nar norma în me­ grafice aflate în concurs, pe lîngă faptul
die cu 25—30 la
sută şi să dea lu­
cru de bună cali­ filme documentare agrozootehnice şi
tate.
A» elevi şi tineret, Pînă în prezent s-au
pus ia dispoziţia tineretului diferite fil­
mani de la T.R.C.H., întreprin­
derea „1 Mai11, fete de la can­
tina „F. Sîrbu“, internatul şco­
lii medii „Decebal“, etc. Arhitec­
tul 'LiViu Oros, instructorul cer­
cului coregrafic, a trecut la sti­
lizarea dansurilor germane. Du­
pă cîteva repetiţii, instructorul
pare mulţumit. Componenţii mai
vechi ai formaţiei aii învăţat un
lendrer de toată frumuseţea,
noii veniţi au făcut cunoştinţă
cu primii paşi din dansurile
populare romîneşti. Tinerii s-au
împrietenit, îşi împărtăşesc cu­
noştinţele, pregătesc împreună
o suită de dansuri.
Intr-una din încăperi, sub su-
pravhegherea tovarăşului Gheor-
ghe Bratoveanu. repetă membrii
brigăzii, artistice de agitaţie de
la I.R.I.C. Sint tineri muncitori,
hotărîţi să prezinte în faţa or­
tacilor lor cele mai interesante
aspecte de la locurile de mun­
că din fabrica de conserve, să
combată prin programul brigă­
zii clteva neajunsuri ce mai per­
sistă pe ici pe colo.
...In. sala măre a clubului re­
petă formaţia corală. La înce­
putul lunii noiembrie d.c. s-au
prezentat la repetiţie numai 15
corişti. Numărul celor prezenţi
în această seară ajunge la 90 şi
va creşte mereu. Ofăşul Deva,
in curind va trebui să aibă şi
un cor puternic, un ansamblu
coral pe măsura şi posibilităţile
oraşului. Deocamdată, corul din
care fac parte multe cadre di­
dactice, salariaţi ai P.T.T.R.,
Sfatului popular regional şi al­
IIfOTÜE SOTM1SMÜEUI
FILMUL ZILEI:
PATRU
SÜËMÂ DIN FtlJl.
FilthUl „Pairii in potop”, pr oducţie n studioUfilOr maghitt-
re, rulează ta cinematograful ,.FiUnion Stfbü” din Deva intre 18
şi 20 decembrie a.e.
„Cîiiiec, teatru, poezie ii
iVVV\A/W VV
Cii scopul de a pune ta tildcillî-
riâ artiştilor amatori de la sate
materiale axate pe probleHle spe­
cifice muncii cooperatorilor, Cen-
trocoop a editat de curîrid o cule­
gere literară intitulată „Cîntec, tea­
tru, poezie“.
Piesa „S-a întimplat la Rîndunc-
le“ de S. Cieorgescu şi I. Maior
pune în centrul atenţiei un aspect
al vieţii noi a satului, legată de
activitatea cooperaţiei de consum.
Vasiic Oprina, un colectivist Mar-
'AA
te în concurs, în primele zile ale festi­
valului au fost prezenţi la vizionare
aproape 4.00H ţărani muncitori. Ast­
fel, la Miercurea an vizionat primele
d»uă filme din festival aproape 500
spectatori, ia Draşov peste 300, la Un-
gurei, unde a avut loc premiera festi­
vă a filmului bulgar „Am fost tineri“,
au fost prezenţi 328 ţărani muncitori.
Număr mare de spectatori s-a înre­
gistrai' şi în raionul Orâştie. Aici, doar
la 6 din cele 19 cinematografe aflate
în concurs, s-au înregistrat la primele
filme între 200-400 spectatori. Aflux
mare de spectatori s-a înregistrat şi în
raioanele Alba şi ilia.
S p e c ta c o le
pentru tineret
In perioada Festivalului filmului pen­
că în fiecare localitate rulează săptămî-
nal cîte două filme artistice de lung me­
traj, precum şi programe speciale de
de ştiinţă popularizată, în funcţie de
specificul raionului, duminica diminea­
ţa au loc de asemenea programe pentru
me pe teme de educaţie şi de desene
animate, în peste 100 spectacole.
te instituţii, se pregăteşte pen­
tru ziua de 30 Decembrie. Diri­
jorul corului, profesorul Ioan
Munteanu, a pus în repetiţie
cîntecele ?Măreţ pămint al pa­
triei iubite”, „Republică, mă­
reaţă vatră”, Cîntec de dragos­
te pentru Ţara Sovietică”, şi un
cîntec nou, inspirat din folclo­
rul nostru, „Frunzuliţa fagului”.
O scenă, montată într-o altă
sală, serveşte pentru repetiţiile
formaţiei de păpuşari a clubu­
lui. Educatoarea Cornelia Mi-
hălţeanu, împreună cu un colec­
tiv de 12 tovarăşi, repetă aici
cu regularitate pentru a pre­
găti „surprize mari“ micilor
spectatori. Ultima piesă „Ursul
cu coadă de păun“ prezentată
şi în cadrul festivalului regio­
nal de teatru „'Aniversarea Re­
publicii“, s-a bucurat de apre­
cierea celor mici.
Tot aici repetă şi formaţia de
păpuşari amatori de la Şcoala
de 7 ani „Dr. P. Groza“. Intere­
sul copiilor pentru spectacolele
teatrelor de păpuşi este tot mai
vădit. Numai ta cele 6 spectaco­
le date în cadrul clubului sin­
dicatelor din oraşul DeVa îh lu­
na noiembrie a.c., au fost pre­
zenţi aproape 3.000 de copii.
...E aproape miezul nopţii. A-
fară, in stradă se aude duduit
de motor, apoi o claxonare mai
insistentă. Cunoaştem semnalul.
1'Autobuzul cu cei 40 de artişti
amatori, componenţi ai ansam­
blului spectacolului „Tinereţea
ne e dragă”, se reîntorceau din
Băcia, localitate in care şi-au
făcut, debutul cei mai mulţi
membri ai tinerei formaţii. Pe
Şezătoare ssEcliIiiată
mPO TcOolPectiviştilor fruntaş ©
nic şi cinstit, eroul principal al
piesei, criticat de preşedintele tbb-
perativei pentru faptul că titeşi a-
cliită la timp partea sbCială sub­
scrisă, se supără riejustificat pe
cooperativă, fapt cc-1 duce la o
serie de greşeli în mutică. Dar
ambiţia îl roade şi-l opreşte să re­
cunoască deschis Că a greşit. Ani-
şoara, fiica lui, lliuţă Banciu, con­
tabilul şei al cooperativei etc. reu­
şesc însă pînă la urma să-I facă
să înţeleagă că atitudinea lui este
ucjustiiicatâ şi neprincipială.
Dialogul „Motivul“ prezintă spec­
tatorului, într-o formă veselă şi a-
tractîvă, un crîmpei ai realităţii
statornicite ÎI1 zilele noastre la safe.
Ţăranii muncitori găsesc Ia coo­
perativă toate mărfurile de cale au
nevoie, fiind scutiţi să bală dru­
mul pînă la oraş.
Sceneta „Cînd Vrea omltl", de­
monstrează convingător, ce se poa­
te întîrnpla cînd im există colabo­
rare în niiihcă.
Culegerea „Gîniec, teatru, poe­ lectivişti în dezvoltarea şi întă­
zie“, este pusă la dispoziţia tu­
turor căminelor culturale din re­
giune, ,pentru ca piesele tipărite să
fie induse în repertoriul acestora.
ONIŢA IOAN
corespondent
IN LIBRARII
A TOLSTOl — Hiperboloidul
inginerului Garin — roman
(reeditare) Traducere de D-
Celian şi L. Iporeanu. Gu-
vînt înainte de V. Scerbi-
na 312 pag. — 5,75 lei.
Ed. pentru literatură
COLECŢIA
„Biblioteca şcolarului“
l.. REBREANU - Răfuiala -
Antologie, prefaţă şi note
de Silviau losifescu 232
pag. — 4,25 lei.
Ed. tinerelului
.>Ws.
mţgsaa
feţele tuturor se putea întreză­
ri mulţumirea reuşitei.
— cum aţi fost primiţi şi cum
a decurs programul? — Fam
întrebat pe tovarăşii Ioan Bor-
dan, regizorul spectacolului şi
ioan Stoica, dirijorul orchestrei
de muzică populară şi uşoară.
— Dorim ca şi in ieşirile a-
propiate să fim primiţi cu ace­
eaşi căldură şi să avem acelaşi
succes ca la Băcia — ne-a răs­
puns tov. Bordan. Deşi emoţia
a fost mare, tinerii au reprezen­
tat cu cinste clubul nostru în
acest prim contact cu specta­
torii. Sperăm că prin retuşările
ce le vom mai face, prin îmbo­
găţirea programului, să fim pri­
miţi la fel de bine şl in alte
localităţi ale regiunii;
După o zi de muncă obişnuită,
seafa, prin sălile clubului sin­
dicatelor din oraşul Deva, înce­
pe o activitate rodnică, pusă în
slujba îmbogăţirii cunoştinţelor
cuitufaU artistice ale celor ce
muncesc.
L. GHEORGH1U
o o cdo<x>doooooo d o o<>odo<><
Concurs şcolar
$ Nu de miilt la şcoala medic ^
^ „Aurel Vlaicu din Orâştie s-a or- O
O gnnizat un interesant concurs dc $
$ casă la şah şi tenis dc masă. La a- d
O Ceasiă întrecere au participat 8 o
a elevi şi 4 eleve din clasele Jft-ă ^
V A şi B dc aici. întrecerile s-ari O
o bucurat de poputarilaie. Gele mai a
® lnme rezuliafe — şi deci .fotul I O
O — l-au obţinut la şah eleva Ma- $
^ Ha CîticcâilU şi elevul Ioan Sil- O
<> vestru iar la tenis de masă Ileana o
^ Gblceriii şi îoart SilvCsffu.
g NICOLAE VATAJELU g
O elev
OCCOOOOOOOOOOOCCCOOOO
Nr 217!
din
Nu demult, activiştii culturali şcolarizare îh sat Ia noi a fost
de pe raza oraşului Deva au lărgit cu incă o sală de clasă, a
participat la o reuşită manifes­ hiat fiinţă o grădiniţă sezonieră.
tare OUlturăl-edUeativă* organi­ Deosebit de impresionant a
zată de către consiliul de con­ fost momentul cînd grupul de
ducere al căminului cultural din
Simeria Veche. pionieri a înminat buchetele de
i'lori colectiviştilor fruntaşi.
Este vorba de seara cultura­
lă închinată harnicilor colecti­ In continuare a urmat cuvin­
vişti din acest sat. tui Colectiviştilor, care au vor­
bit despre munca lor, despre me­
Cu cîteva zile îhaintei colec­ todele folosite de ei pentru pb
tivul de muncă al căminului cul­ ţinerea de recolte bogate.
îşi face apoi apariţia îh sce­
tural, în colaborare cu consiliul
de conducere al gospodăriei a- nă brigada artistică de agitaţie.
in totalitatea
griCole colective,
lui, programul
într-o s c u r t ă .,
D in e x p e rie n ţa . a evidenţiat fru­
şedinţă de lucru,
au fixat pro- că m in e lo r culturale moasele reali­
_______ _ zări obţinute de
gramul şi m ă s u - _________ către colecti­
rlle ce urmau să
te înti-eprindă pentru buna reu­ viştii din Simeria Veche, In ver­
şită ă manifestării mai sus a- suri simple, dar pline de căl­
ihihtltă, trecînd în mod opera­ dură :
Frunzuliţă matostat
Satul nostru s-a schimbat,
tiv lă aCţibne. Astăzi rodul creşte-n stivă
Astfelj preşedihtele gospodă­ Că muncim în colectivă ;
Frunzuliţă de mohor
riei colective, a pregătit o scur­ Tragem brazdă de tractor,
tă expunere în care a eviden­ Tragem brazdă citu-i zarea,
ţiat realizările deosebite obţinu­
te in anul acesta de către co­
lectivişti, atătînd totodată cum
w v a a a - ••• a influienţat întărirea economi- Să-nflorească bunăstarea.
Co-organizatorică a G.A.C. asu­ Creşterea puterii economice a
pra creşterii nivelului de trai G.A.C. a făcut Ca veniturile co­
material şi cultural al colecti- lectiviştilor să fie tdt mai mari.
viştilon Astăzi, în sat se pot vedea case
n o i: colectiviştii şi-au cumpă­
Directorul căminului Cultural,
împreună cu cadrele didactice rat aragaze, mobilă, motorete.
din localitate, au întocmit un Se hrănesc şi se îmbracă mai
grafic care oglindea producţia bine. O bună parte din timpul
de cereale obţinută de gospo­ liber şi-l petrec ia căminul cul­
dăria colectivă, precum şi creş­ tural, organizînd şi participând
terea sectorului zootehnic în la o serie de manifestări cultu­
cursul anului 1961 şi perspec­ rale. Din mijloacele folosite de
tivele întăririi economice a brigadă nu lipseşte nici „panoul
G-.A.C., pină în anul 1965. colectiviştilor fruntaşi“, care e
însoţit de versuri ca acestea :
Brigada artistică de agitaţie Iată Dărăbanţ Viorica
a pregătit un program de popu­ Harnică cum e furnica.
larizare a fruntaşilor colectivei Zi de zi e-n cîmp afară,
şi a realizărilor obţinute de
Seara-n munca culturală...
In partea a doua a progra­
mului, brigada artistică de agi­
taţie aduce uri călduros oma­
giu partidului nostru drag, a
gospodărie. cărui povaţă e cheia succese­
In prima parte a serii cultu­ lor obţinute şi de către colec­
tiviştii din acest sat.
rale a luat cuvîntul preşedintele — Dacă ştim ee-nseamno
gospodăriei agricole colective,
care după o scurtă trecere în
revistă a rezultatelor obţinute
de întreaga gospodărie, a evi­
denţiat în mod special contri­
buţia adusă de cel mai buni co­
1
bucuUn
rirea ecohomico-orgahizatorică a Noi, ce altă dată am fobii.
Dacă ne-a-nfiortt gospodăria;
G.A.C.
Deodată, în sală se face lihîş-'w —Mulţumim Partidului iubii...
te. Un grup de pionieri se în ­ ...In drum spre casă, colec­
dreaptă spre scenă, purtind fie­ tiviştii discută cu însufleţire
care cîte un buchet de flori. despre manifestarea ce a avut
— Sîntem mîndri de realiză­ loc seara la căminul cultural,
’ iiV W W W W V
rile frumoase obţinute de părin­ fiecare exprlmîndu-şi dorinţa
-V—SAA,
ţii noştri pentru înflorirea gos­ de a participa şi pe viitor la
podăriei agricole colective. Cu astfel de manifestări.
ajutorul G.A.C., îndrum ată de C. CLEA1ENTE
organizaţia de partid, spaţiul de V. MURESAN
Din creaţiile amatorilor
VA/WWNA/'^'
> bVOOo
$
o
CW > /N /W V \W W \\ V \A -V W N A V v V W / v W V W W V W W