Page 6 - 1961-12

T pnaaig?. ?
Casele raionale de
cuilură să fie exemplu
în fala căminelor
culturale!
Au trecut mai mulţi ani de cînd, în i- tituţiei asigură toate condiţiile ne­
majoritatea raioanelor, au luat fiimă cesare bunei desfăşurări a activităţii-
case raionale de cultură. In acest răs­
timp, aceste unităţi au cîştigat o ex-
I ¦'rienţă bogată în organizarea acti­
vităţii cultural-educative la centrul de rea activităţii, să fie lăsate exclusiv pe
raion şi în îndrumarea metodică a că­ scama directorului şi a metodiştilor.
minelor culturale. Practica ne dove­ Problemele majore ale casei de cultură
deşte că aceste două sarcini ce revin Ie rezolvă consiliul; directorii şi me­
caselor raionale de cultură sînt strîns
legate între ele şi că de felul în care
este organizată activitatea în centrul
de raion, depinde în bună măsură şi prezent,' rolul consiliilor de conducere
îndrumarea activităţii la sate. Dacă în
centrul de raion există formaţii puter­
nice, cu un bogat conţinut de idei,
bine orientate din punct de vedere
ideologic şi cu un nivel artistic cores­
punzător, prin d ep lasata lor la sate,
prin spectacolele pe care le dau aces­
tea în faţa ţăranilor muncitori şi a
membrilor formaţiilor artistice săteşti,
exercită o puternică influenţă asupra
activităţii cultural-artistice din satul
respectiv. Acest exemplu practic pen­
tru formaţiile săteşti este mai puter­
nic ca ori ce fel de îndrumare, are
valoare însutită faţă de orice sfat.
Artiştii amatori de Ia sate, avînd po­
sibilitatea să vadă pe scenă o formaţie
artistică bine pusă la punct, cu un re­
pertoriu bogat, bine orientat, interpre­
tat Ia un nivel ridicat îşi vor putea da
seama mai renede de lipsurile forma­
ţiei artistice din care fac parte, vor
găsi un răspuns practic la diferitele în­
trebări ridicate de propria activitate,
vor nutri şi mai fierbinte dorinţa de
a se ridica la nivelul echipelor de ar­
tişti amatori fruntaşe.
In centrele de raion există mari po­
sibilităţi de organ'zare de formaţii cul­
tural-artistice de amatori. In primul
rînd există aproape în fiecare raion
cadre de specialitate — conducători de
cercuri, instructori de dansuri, crea­
tori de texte pentru brigăzile artistice ional de partid Haţeg care, periodic, cîntoce despre nartid. oîntece lul şi îndrum area tovarăşilor
de agitaţie, profesori de muzică, de
limbă şi literatură romînă şi alte ca­
dre — care pot şi au datoria să con­
tribuie la activitatea cultural-cduca-
livă. De asemenea, în fiecare centru
de raion există un număr important
de muncitori, ingineri, tehnicieni, ju­
rişti, medici, cadre didactice, funcţio­
nari, gospodine, tineri, care trebuie
mobilizaţi la casele de cultură. De
mobilizarea acestora la activitatea cul-
tural-educativă trebuie să se ocupe în
primul rînd sindicatele, organizaţiile
U.T.A1,, organizaţiile de femei, sfatul
popular şi celelalte organizaţii de masă
şi obşteşti care în mod normal au re­
prezentanţi în consiliul de conducere
al casei raionale de cultură şi cărora
le revine ca sarcină să asigure o mo­ tărirea formaţiilor proprii, la genera­ repertoriu pe care să le poată de agitaţie un loc tot mai impor­ ncu cu preocupările şi aspira­ servire mai civilizată, vînzăto- ganizatorică şi de popularizare
bilizare cît mai masivă a membrilor
săi la activitatea acestei instituţii. Di­ lizarea experienţei pozitive şi la o mai
rectorul şi metodiştii casei de cultură,
împreună cu consiliul de conducere al
dnBHOHanBBHnHnBBHQBHHB»«IBnnaaBBOBaanBHffiEEKBlS»S03EIBSnQBEEniSmaLiaCBni«iM»aafc ííBíaLCB*nRanBBBBaBBBBHBaEOSHaBHOBaHBnHOHaaBHmaHBBBaB81BBHBBHBEaBHBBBOBimBBnaBBBtt<iaOBIÍ
Ţoală afenfia cadrelor din sistemul
muncii cultural-educative
Una din valorile neasemuite
ale muncii cultural-educative o
constituie cadrele formate in
aceşti ani.
Mii de activişti voluntari lu­
crează eu însufleţire pentru a
face cunoscută maselor politica
partidului şi a le mobiliza la în­
făptuirea ei, pentru a răspîndi
în mase ştiinţa şi cultura, pen­
tru a înflăcăra masele să-şi iu­
bească cu o şi mai aprinsă ar­
doare patria socialistă şi cuce­
ririle ei. Cu arma cîntecului, a
cuvîntului şlefuit exprimat de
la înălţimea scenei devenită azi
tribună de luptă, cu arma sati­
rei şi cu multe şi nenumărate
mijloace artistice, omul munci­
tor al zilelor noastre, după ce
şi-a făcut datoria Ia strung, la
planşetă, pe ogoare sau în alte
domenii de activitate, se opreşte
Ia club, la casa de cultură ori
la căminul cultural pentru a-şi
îndeplini această datorie civi­
că, de mare răspundere.
Este o mare cinste în zilele
noastre să fi artist amator, să
faci parte din uriaşul detaşa­
ment chemat de partid să con­
tribuie la culturalizarea mase­
lor. De aceea acei oameni care
lucrează cu însufleţire pe fron­
tul culturii trebuie să se bucu­
re de stimă şi respect din par­
tea conducerilor întreprinderi­
lor, instituţiilor şi a conduceri­
lor gospodăriilor colective pen­
tru munca lor, pentru strădania
cu care lucrează atît în pro­ maţiilor. De exemplu, tovarăşii malelor de la ferma zootehnică partid. Viaţa' ne-a dovedit că
ducţie cit şi pe frontul culturii. Constantin Ungureanu şi Badea a gospodăriei şi alte probleme în etapa actuală, cadrele au
Nici nu este de conceput ca un Marin, instructori ai formaţiilor care dacă nu sînt cunoscute, cu un rol hotărîtor în acest impor­
activist cultural să nu fie la de la clubul sindicatelor din greu se poate desfăşura o acti­ tant domeniu de activitate.
spaţiu, instructori, materiale etc. Este
greşită practica sectaristă ca mobiliza­
rea, aprobarea repertoriului, orienta­
todiştii rezolvă chestiunile curente şi
se ocupă de îndrumarea metodică.
Trebuie subliniat însă că pînă în
ale caselor raionale de cultură nu a
fost înţeles în multe raioane. In ra­
ioanele Sebeş şi Orăştie, consiliile de
conducere nu s-au întrunit de la con­
stituirea lor decît foarte rar. Membrii
consiliului au desfăşurat o activitate
lortii—a, neorgamzatâ, iar orientarea
şi munca colectivă a acestora au lip­
sit. De aceea au existat şi continuă
să existe încă o serie de lipsuri. Dacă
în raioanele Haţeg şi Alba mai există
unele formaţii la centrele de raion
care desfăşoară o activitate bună pe
linia îndrumării activităţii la sate prin
spectacolele ce le prezintă. în raioa­
nele Sebeş şi Brad, activitatea la cen­
trul de raion este încă foarte slabă.
Putinele formaţii existente aici nu oferă
n:ci pe departe un bun exemplu pen­
tru sate, pentru că în multe localităţi
din raioanele respective există for­
malii mai puternice decît cele din cen­
trul de raion.
Este limpede că la casele raionale derurgic din Hunedoara a reu­ teatru colectivul de aici nu s-a lectivelor de oameni ai muncii • care, uneori, mai în- mai multe. Dacă se locali să vîndă car­ 1
de cultură trebuie să existe formaţii
puternice prin care să se demonstreze
satelor cum, în ce direcţie să-şi orien­
teze activitatea. Trebuie de asemenea
să fie folosite mai intens în acest scop
formaţiile cultural-artistice ale sindi­
catelor. Bine se orientează din acest
punct de vedere comitetul orăşenesc
de partid Hunedoara şi comitetul ra­
trimit la sate formaţiile cele mai bune patriotice, ale siderurgiştilor,
ale sindicatelor şi ale cooperaţiilor cîntece populare, fragmente din
meşteşugăreşti.
îndrumarea dată de către metodiştii masă. Dansul cu temă ..Bucuria
caselor raionale de cultură căminelor, .muncii" înfăţişează un fragment
culturale este şi mai eficace dacă este din viaţa oţelarilor, iar celelalte
precedată de un bun spectacol dat de
o formaţie de Ia oraş.
Trebuie de asemenea intensificate, repertoriului au dovedit si con­
îndeosebi în această perioadă, schim­ ducerile clubului din Călan, a
burile de formaţii între comunele din căminelor culturale din Dobra.
acelaşi raion sau ch'ar între raioane raionul Ilia, Săsciori raionul
limitrofe. Fireşte că şi această metodă
contribuie la generalizarea experien­ ale întreprinderii şi ale satelor
ţei bune. Casa regională a creaţiei respective. Trebuie a rătat însă
populare, caie se ocupă destul de rar că unele formaţii artistice îşi
c’e aceste probleme, este chemată să
ajute casele raionale de cultură la în­ iar altele îşi fixează sarcini de
bună fructificare a activităţii ce se des­ tari de la Sanatoriul Geoagiu au
făşoară de către casele raionale de
cultură.
înălţime şi în activitatea Iui
profesională. Dacă aici este co­
daş, zadarnică este toată mun­
ca lui pe scenă. Nimeni nu-1 va
crede, nimeni nu-i va lua în
serios sfaturile. A te achita cu
cinste de sarcinile profesionale
— iată una din cerinţele prin­
cipale adresată fiecărui artist
amator. Şi sint mulţi asemenea
oameni în regiunea noastră. La
Hunedoara, tovarăşul Studniska
Ferdinant, deşi în vîrstă, este
neobosit şi prezent la întreaga
activitate ce se desfăşoară aici,
în corul din Poiana Sibiului, in
formaţiile artistice de la Călan
şi în altele sînt muncitori, ţă ­
rani, intelectuali care atît în ac­
tivitatea artistică cit şi la lo­
cul de producţie sînt fruntaşi.
In activitatea cultural-artisti-
că există un important număr
de cadre care au fost desărci­
nate de alte munci şi se ocupă
exclusiv cu îndeplinirea acestor
sarcini ca directori de cluburi,
directori de cămine culturale,
bibliotecari, instructori la ma­
rile formaţii etc. Un număr im­
portant de cadre există în cor­
pul de control şi îndrumare —
inspectori ai secţiilor de învă-
ţămînt şi cultură, responsabili
cu munca culturală în comisiile
raionale ale sindicatelor etc. O
mare parte din aceste cadre
desfăşoară o activitate fruc­
tuoasă, de organizare, orientare
şi control, de instruire a for­
DRUMUË SO G IA tlSM D tül
munca cultura
In întreaga regiune se desfăşoară In etapa actuală o in tensă muncă cultural-educativă
de masă.
Pe Oaza planurilor de măsuri întocmite de către comitetele raionale şi orăşeneşti de
partid, privind munca politică şi. cultural-educativă in timpul iernii, organizaţiile de partid,
organizaţiile de masă, conducerile cluburilor, a caselor raionale de cultura şi a căminelor
culturale şi-au întocmit planuri concrete de acţiune,
întreaga muncă cultural- educativă de masă a sporit în in tensitate şi s-a îmbogăţit cu
forme şi metode noi, mai apropiate de sarcinile practice ale p roducţiei. S-a îmbunătăţit con­
ţinutul de idei. şi a crescut nivelul artistic al activităţii de amatori. A sporit grija organiza­
ţiilor de partid privind orientarea şi organizarea activităţii cultural-artistice.
Deosebit de important este faptul că an de an creşte numărul artiştilor aviatori şi. iau
fiinţă noi formaţii artistice. Odată cu această creştere impetuoasă, sporeşte insă şi exigenţa
maselor faţă de conţinutul şi nivelul de interpretare a acestor formaţii, faţă de munca cu
cartea, cu filmul şi, in general faţă de toate compartimentele muncii cultural-artistice de
masă.
Redacţia ziarului nostru consideră că prin pagina de faţă. in care sînt ridicate o parte
din problemele actuale ale muncii pe acest tărtm, va contribui, la înarmarea activiştilor cultu­
rali cu unele metode folositoare, la lichidarea unor stări, de lucruri nesatisfăcătoare şi va sti­
mula experienţa bună a unor colective fruntaşe.
Pentru un repertoriu militant
S-a iuipâiîiinUmit tot mai mult „Omul care a Văzut moartea"
în activitatea artistică de am a­ de Victor Eftîmiu, piesă care de­
tori grija şi răspunderea faţă păşeşte puterile colectivului ar -
de repertoriu, u n mare număr tistic, Alte formaţii de amatori,
folosesc practica „împrumutu­
de colective de conducere ale u-
nităţilor culturale consideră de lui" de interpreţi, fie de la alte
sindicate fie, în cadrul satelor,
datoria lor să vegheze cu stric­ din satele vecine. Se ştie din
teţe asupra repertoriului, să se practică, din experienţa de pînă
orienteze în alegerea acestuia în acum, că aceste metode n-au
aşa fel incit ei să răspundă sa r­ dat şi nu pot da rezultate bune.
Dar mult mai rău este atunci
cinilor pe care le ridică viaţa, cînd unele colective merg pe li­
practica de zi cu zi din uzină nia „de a face faţă". Ce se poate
sau satul in care îşi desfăşoară spune despre asemenea colecti ­
ve ca cel de la Fabrica chimică
activitatea. Un asemenea reper­ din Orăştie care în toate ocazii­
toriu este mai aproape de sufle­ le face faţă numai cu... o echipă
tul şi înţelegerea artistului ama­ de dansuri de cinci perechi ? In
tor şi, de la sine înţeles, că şi
cadrul festivalului regional de
interpretarea lui va fi mai fi­
rească, mai trăită. Dacă forma­
ţia corală de la Combinatul si­
şit să se ridice la un înalt nivel prezentat cu nici o formaţie
de interpretare, dacă formaţia deşi este greu de crezut că din
de dansuri de la aceeaşi între­ numărul de muncitori, ingi­
neri şi tehnicieni care lucrează
prindere a reuşit să obţină în ­ în această întreprindere nu se
totdeauna din partea publicului pot recruta un număr corespun­
ropote de anlauze, se datoreşte
în mare măsură orientării re- zător de tovarăşi pentru acest
scop. Lipseşte însă munca răb­
pertoriului pe care l-au îndră­
git în primul rînd interpreţii. In dătoare a organizaţiei de partid,
repertoriul corului siderurgişti- a comitetului de sindicat în a-
ceastă privinţă, lipseşte contro­
lor bunedoreni au fost cunrinse
care răspund de aceste sarcini
din partea Biroului raionai de
partid ş) a Consiliului local al
onerele clasice, dar în mod deo­ sindicatelor. O situaţie similară
sebit nredomină cîntecul de există şi la cluburile din oraşul
Deva, Gheiar, Simeria si Tei.uş,
unde numărul formaţiilor şi în ­
treaga activitate esté sub posi­
‘ITămsurrsînt inspirate din fol­ bilităţile de care dispun.
clorul local al regiunii.
Un repertoriu tot mai adecvat,
O orientare bună în alegerea mai bine orientat pe sarcinile
de producţie şi de etică socia­
listă poate fi considerat cel al
brigăzilor artistice de agitaţie.
Există cîteva trăsături caracte­
ristice pozitive în activitatea u-
nor brigăzi artistice de agita­
ţie care trebuie menţinute şi
dezvoltate. Elementul pozitiv,
Sebeş, unde repertoriile sînt faptele, rezultatele bune, atitu­
apropiate de sarcinile concrete dinea înaintată, metodele bune,
ocupă în programul brigăzilor
aleg uneori repertorii care depă­
şesc puterea lor de interpretare,
îndeplini uşor, fără prea mare tant. Critica lipsurilor are un
bătaie de cap. Lucrătorii sani­ caracter mai concret, nu se sa­
tirizează instituţia, sau în ge­
pus în scenă, în cadrul recentu­ neral, ci concret, făptaşul, omul
lui festival, de teatru, piesa care s-a dovedit a fi purtăte-
vitate orientată pe sarcinile de
producţie.
Nesatisfăcător se ocupă unele
raioane de creşterea cadrelor,
de asigurarea stabilităţii lor în
acest domeniu. In raionul Sebeş,
Hunedoara muncesc cu multă de pildă, s-au perindat în con­
tragere de inimă pentru ridica­ ducerea căminelor culturale un
rea nivelului activităţii cultu­ număr de peste 20 de directori
ral-artistice in Hunedoara. For­ în acest an. In raionul Ilia nici
maţiile de care răspund — co­ pînă în prezent nu sînt comple­
rul şi formaţia de dansuri — tate toate posturile cu directori
sînt laureate al celui de al de cămine culturale. Nici în ra ­
Vl-lea concurs al formaţiilor ionul Haţeg nu s-a dus o mun­
artistice de amatori. Inspectorii că suficient de bună pentru a-
metodişti Clemente Constantin sigurarea tuturor posturilor cu
de la Casa regională a creaţiei cadre capabile. Rău este însă că
populare, Enăchescu Aurel şi în unele raioane nu se acordă
Ciobotă Nicolae din secţia de atenţia cuvenită cadrelor, creş­
invăţămint şi cultură a Sfatu­ terii şi educării lor, sint folo­
lui popular raional Alba, Mora- site în munci care lovesc în dem­
ru Ioan, de la Sfatul popular nitatea lor sau sint supraîncăr­
raional Haţeg, Covaci Titaeriu caţi cu sarcini de tot felul, care
şi Deak Ioan, directori ai clu­ nu le aparţin. In comuna Vaţa,
burilor din Lupeni şi Călan, raionul Brad, directorul cămi­
Dincă Marin şi Farcaş Elisabe- nului cultural a fost însărcinat
ta, directori de cămine cultu­ să răspundă de stropitul flori­
rale, şi mulţi alţii muncesc cu lor în parc, iar directoarea că­
însufleţire şi răspundere pentru minului cultural din Rapolt, o-
îndeplinirea saricinilor încredin­ raşul Deva, este bruscată de con­
ţate. Ei sînt preţuiţi de către tabilul gospodăriei colective. Mai
organele de partid şi de stat avem încă un mare număr de
pentru munca pe care o depun directori de cămine culturale
şl se bucură de respect in faţa care sînt supraîncărcaţi cu sar­
maselor. cini. In comuna Săsciori, în Hă-
rău, în Petreşti, directorii cămi­
Dar sînt încă unii activişti nelor culturale au fiecare cite
culturali care se preocupă slab 6L9 sarcini obşteşti în afară de
de sarcinile ce le revin. Ce se munca pe care o au.
poate crede despre activitatea
directorilor de cămine cultura­ Organizaţiile de partid, sfatu­
le din Turdaş şi Baia de Criş rile populare şi celelalte organi­
care nu cunosc nici problemele zaţii de masă, au datoria să
elementare ale gospodăriilor co­ ajute munca cultural-educativă.
lective din satele lor, adică pror De creşterea şi educarea cadre­
ducţia la ha. realizată, fondul lor din acest sistem trebuie însă
de bază al G.A.C., numărul ani­ să se ocupe organizaţiile de
rul unor concepţii învechite.
Această orientare dă vigoare,
face mai eficace activitatea bri­
găzilor artistice de agitaţie. Nu
însă a acelor brigăzi artistice
cum este cea din Vurpăr, raionul
Alba, Câre din luna martie şi
pînă în prezent nu şi-a mai
schimbat programul. Este clar
că muncind în acest fel brigă­
zile artistice nu dau dovadă de
operativitate, de bună orientare
pentru sprijinirea sarcinilor ce
stau în faţa organelor de partid
şi de stat.
Organele şi organizaţiile de
partid au datoria să orienteze
întreg repertoriul formaţiilor ar­
tistice de amatori pe sarcini ma­
jore ale vieţii şi activităţii co­
din oraşele şi satele în care a-
cestea îşi desfăşoară activitatea,
sa asigure o permanentă îndru­
mare activităţii, în aşa fel incit
aceasta să servească producţiei
şi educării omului muncitor, să
aibă un caracter combativ şi mi
litant.
Diiuza rea cărţii—o muncă
de mare răspundere
Din uriaşul Combinat poligra­
fic „Casa Scînteii“, din alte zeci
de tipografii din Capitală şi din
marile oraşe ale patriei noastre,
zilnic pornesc pînă spre cele mai
depărtate cătune mii de cărţi
care răspindesc învăţătura par­
tidului nostru, ştiinţa şi cultura,
cunoştinţe tehnice şi economice,
dragostea faţă de patria socia­
listă, experienţa înaintată a ţă ­
rilor prietene şi a fruntaşilor
în producţie, ori slăvesc omul
ţiile lui. Bogata activitate edi­
torială care se desfăşoară în
patria noastră este rodul revolu­
ţiei culturale iniţiată de partid
care şi-a fixat drept obiectiv ca
analfabetul de ieri să aibă la
îndemină cartea care şi-o do­ Dar trebuie scos în relief fap­ sate nu stăm mai bine cu a-
reşte, cartea care să-l lumineze
mai departe, ca fiecare om al
muncii să găsească in librării,
în standuri, în cooperative, ba
chiar şi la locul de muncă a-
semenea cărţi care să-l ajute
să lucreze mai cu spor, să în­
ţeleagă mai profund viaţa pe
care o trăieşte, să-i dea răs­
punsuri şi să-l orienteze în
viaţă.
Faţă de eforturile mari pe
care le face partidul şi statul
nostru democrat-popular dînd o
asemenea extensiune activităţii
editoriale, trebuie să existe o
preocupare sporită şi faţă de
difuzarea cărţii. Organizaţiile
de partid, organizaţiile de ma­
să — sindicatele, organizaţiile
U.T.M., organizaţiile de femei,
~TS3.:- .
Np. 2158
xdxtzxi'x. -inr^rzraizaxs
Cartea a devenit un sprijin preţios al oamenilor muncii în ridicarea ni­
velului lor profesional. Pe zi ce trece, numărul celor ec studiază cărţi dc spe­
cialitate este in continuă creştere.
Iu foto: Un grup dc oţelari de Ia G.S.H. consultă cărţi dc speciali­
tate la biblioteca clubului „Siderurgis tul" din Hunedoara.
-----------------rni. ¦ -----------------
O su g e stie
y— r - ' i—‘ t—• /—1/—•/—1y torilor forestieri nu face acest lucru şi el 1
numai filme, atit de constituie un început
¦ A sosit caravana reconfortante şi pline bun. Dar, oare nu 1
cinematografică la o de învăţăminte ci şi s-ar putea trage învă­
exploatare forestieră cărţi. La început, lu­ ţăminte mai lărgi din 1
crătorii caravanei spu­ această tinără experi­
. tocmai sus, în vîrlul neau că le-ar fi greu enţă ? De ce nu s-ar j
• muntelui. Din depârta- să lucreze cu un lu­ putea folosi şi alţi
. re încă, muncitorii o cru aşa de delicat factori în această 1
• cunosc — e carava­ cum este cartea şi că muncă ? Ciţi oameni 1
sş îndoiesc că vor iz­ nu pleacă azi de la 1
na cinematografică a buti s-o vîndă tova­ oraş la sat şi bineîn­ 1
Direcţiei Regionale a răşilor lor din munţi. ţeles că o bună par­
Economiei Forestiere, Dar aceasta era la te dintre aceştia — şi 1
început. încetul cu în­ în primul rînd salaria­ 1
Odată cu caravana cetul lucrătorii de pe ţii U. R. C. G. - pe 1
- sosesc şi veştile. In­ caravana D.R.E.F. au lingă faptul că ar pu­ 1
căpătat experienţă şi tea difuza personal, T
tre lucrătorii de pe lună de lună au înce­ dar ar putea ci înşişi «
caravană şi muncito­ put să vîndă cărţi tot să ajute pe difuzor ii 1
rii forestieri se în-
. cing discuţii. Şi aceş- 1
• tia îi informează cu
tot ceea ce ei n-au 1
ascultat la radio sau
¦ nu au citit în ziare
tîrzie. întîmpiă ca vreodată tea la sate. E o cin­ 1
De-o vreme însă, oamenii de pe cara­ ste să lucrezi pe acest
vană să nu-şi expună tărîm, să difuzezi car­ j
• pe caravană s-a pe- cărţile aduse, unii tea nouă omului mun­
• trecut un lucru neo­ muncitori sînt nedu­ citor de la oraşe şi 1
1
bişnuit. Lucrătorii de
. pe acest colindător al meriţi. sate! 1
• munţilor aduc munci­ Caravana D. R. E. F. D. IONESCU 1
/wfUUwJu/Uu/jJ. •/*—/._luJU
V-/
sfaturile populare, A.S.I.T. şi ce­ re a cărţii pe cap de locuitor
lelalte organizaţii de masă şi este incă scăzut. Aşa, de exem­
obşteşti — au datoria să spri­ plu, în Aninoasa acest indice
jine, să ajute, să participe con­ este de-abia de 2,84 lei, în Lo-
cret la această muncă deosebit nea — Petrila de 3,40 lei, in Vul­
de importantă. can de 3,30 lei, in timp ce in
alte localităţi ca Simeria, Călan,
Se poate aprecia că difuza­ Hunedoara acest indice este în­
rea cărţii prin librării s-a îm­ tre 9-12 lei. In nici una din lo­
bunătăţit faţă de anii prece­ calităţile urbane ale regiunii a-
denţi. A crescut, atît in unele oest indice nu scade sub 8 lei,
oraşe cît şi la sate, valoarea cu excepţia celor de mai sus
cărţii difuzate pe cap de locui­ unde s-a dus o slabă muncă or­
tor. In multe librării există o de­
rii recomandă cititorilor cărţi a cărţii, unde din lipsa de în­
pe baza cunoaşterii conţinutu­ drumare şi control a organelor
lui, periodic se organizează ex­ locale de partid unităţile
poziţii cu vînzare, standuri, vi­ respective au desfăşurat o
trine ale cărţii pe baza unei te ­ activitate comodă, de sim­
matici. pli comercianţi. Nici în unele
tul că atît C.L.D.C. cît şi coo­ ceastă muncă. Dacă în raionul
peraţia din regiunea noastră are Alba, la majoritatea cooperati­
încă multe deficienţe în ce pri­ velor se desfăşoară o muncă
veşte buna difuzare a cărţii. mai bună, vînzătorii recoman­
Caracteristic ambelor organizaţii dă cu căldură cărţile ţăranilor
care se ocupă cu difuzarea căr­ muncitori şi se obţin rezultate
ţii este faptul că desfăşoară o mai bune, în raioanele Sebeş,
activitate inegală faţă de posi­ Haţeg şi Brad această muncă
bilităţile existente. Dacă unele este slab îndrumată. In raionul
librării din regiune reuşesc să Alba există un important număr
aibă un indice ridicat de difu­ de difuzori voluntari care des­
zare a cărţii pe cap de locui­ făşoară o activitate fructuoa­
tor. apoi altele sînt mult răm a­ să. De exemplu, tovarăşa Ma­
se în urmă. De exemplu, în anul fia Rădoi din comuna Sard, în
1961, pe primele trei trimestre, anul 1960 a difuzat ţăranilor
în oraşul Deva acest indice este muncitori din comună cărţi in
de 23,20 lei, în oraşul Petro­ valoare de peste 1.500 lei iar in
acest an în valoare de peste
şani de 15,36 lei iar în oraşul 1.000 lei, în majoritatea lor bro­
şuri cu indicaţii agrotehnice.
Aibă lulia de 14,16 lei. Sînt însă Cooperativa din comuna Ighiu,
unele centre muncitoreşti puter­ folosindu-se de difuzori volun­
tari îşi realizează lună de luna
nice în care indicele de difuza- planul. In raionul Sebeş insă, de
difuzarea cărţii nu se ocupă nici
uniunea raională a cooperative­
lor şi nici organizaţiile de rm-.-
să. Există în acest raion o ati­
tudine neîngăduită faţă de car­
La cel tle-al Vl- tea agrotehnică. In satul Reci,
lea concurs al for­ în comuna Cilnic şi in alte lo­
maţiilor artistice de calităţi, stau împachetate sau
amatori echipa dc p.evîndute de ani de zile cărţi
teatru a căminului valoroase. In satul Reci 40 de
cultural din Gimpa broşuri privind creşterea vitelor
a obţinut medalia stau neatinse din anul 1958. in
de argint pentru sat nu există nici un difuzor
buna interpretare a voluntar. Doar întîmplător se
piesei „Ochiul ba­ vînd lunar cărţi în valoare de
bei". cîţiva Iei.
In lo to : Echipa Organizaţiile de partid din a-
de teatru dm Gim­ ceste raioane au datoria să ac­
pa pe scenă. tivizeze munca pe acest tărim, să
oiganizeze această reţea de di­
fuzori voluntari prin care ?ă
difuzeze cartea în uzine, iar la
sate, in fiecare casă. Cartea a-
duce lumină şi bunăstare în ca­
sa fiecărui om al muncii.