Page 60 - 1961-12
P. 60
pag. % DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2171
97»xtaaBaanasxMmatBmiataaHasmssansaB3RaaanBBKt.
t-cvmuatwaivtfLiur e eAfljomsg a :qyrggcwa^wa SROWwernsiaecrr:
Sporirea producţiei agricole - ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I
problemă principală
a construcţiei comuniste
— Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov la Consfătuirea
lucrătorilor din agricultura R. S. F. S. R. — . Deschiderea sesiunii Apelul adoptat
MOSCOVA1 16 (Agerpres). — valent cu suprafaţa ocupată orz de primăvară, secară, car Consiliului Mondial al Păcii de Congresul Sindical Mondial
TASS tran sm ite: anul acesta de grîu. tofi, sfeclă de zahăr, porumb şl
că nu este recomandabil ca el STOGKHOLM 16 (Agerpres). - din partea preşedintelui Gubei, Os MOSCOVA 16 (Agerpres). — Cel dc-al V-lea Congres Sin
Ziarul „Pravda“' lain 16 decem Subliniind necesitatea restruc să fie semănat după trifoi. Corespondentă specială: valdo Dorticos. dical Mondial a reafirm at
brie publică, textul integral al turării rapide a agriculturii şl TASS transmite : în mod convingător că a so
cuvîntării rostite de N. s. Hruş a dezvoltării continue a produc N. S. Hruşciov a arătat că La 16 decembrie, la Gasa Cetăţea Apoi prof. Bernal a dat citire unei La 15 decembrie delegaţii la sit timpul cînd clasa mu.-.cUvM-
ciov Ia Consfătuirea lucrători ţiei agricole, N. S. Hruşciov a concepţia despre lume a P.C.U.S. nului din Stockholm, s-a deschis se telegrame propusă pentru a fi trimisă rc, împreună cu aliaţii săi
lor din agricultura regiunilor şi este ştiinţa cea mai înaintată siunea Gonsiliului Mondial al Păcii. de urgenţă preşedintelui Kennedy care cel de-al V-lea Congres Sindical reşti, poate rezolva problem*,,o
republicilor autonome din zona vorbit despre necesitatea de a — marxism-leninismul. Poporul vizitează zilele acestea Venezuela şi Mondial au adoptat un apel că caro stau în faţa omenirii.
fără cernoziom a R.S.F.S.R. învăţa de la minunaţii maiştri sovietic în frunte cu P.C.U.S., Participanţii la sesiune au aprobat Columbia şi, în care partizanii păcii tre oamenii muncii din întrea
călăuzit după învăţătura mar- ordinea în care se vor desfăşura lu declară că se opun oricăror .interven ga lume în care ii cheamă să se Congresul a salutat succesele
Sporirea producţiei de cerea ai agriculturii şi creşterii anima xist-leninistă, a înfăptuit Revo crările, propusă de secretariat şi pre ţii în Cuba. Telegrama a fost apro unească şi să lupte împotriva repurtate de oamenii muncii şi
le, carne, lapte şi de alte pro lelor din agricultura Uniunii luţia Socialistă din Octombrie, zidiu. bată cu vii aplauze. pregătirii unui nou război de de sindicatele din ţările socia
duse agricole constituie una Sovietice. Capitaliştii, a subli a construit socialismul, dezvoltă către forţele imperialismului în liste în construirea vieţii noi.
dintre problemele principale ale cu succes economia, cultura, John Bernal, preşedintele executiv Au mai luat cuvîntul Olga Pobletc frunte cu imperialismul ameri
construcţiei comuniste, a decla niat Hruşciov, desigur, vor vin ştiinţa. al Gonsiliului Mondial al Păcii a pre (Ghile), în numele partizanilor păcii can. Congresul consideră înainta
rat N. S. Hruşciov. El ă subli zentat apoi un amplu raport intitulat din America L atină; Aleksandr Kor- rea nestăvilită a ţărilor socialis
niat că avântul continuu al pro de bucuroşi carne, dar ei cer „Se pune întrebarea de ce „Actuala situaţie internaţională şi sar neiciuk (Uniunea Sovietică), Liao în perioada care a trecut de te ca trăsătura caracteristică
ducţiei agricole este o cauză a atunci în agricultură unele re cinile mişcării mondiale pentru pace“. Ccn-si (R.P. Chineză), Velio Spano la cel de-al IV-lea Congres Sin liotărîioarc a epocii noastre.
întregului partid, a întregului pentru aceasta aur. De ce să giuni ale ţării bat pasul pe loc? (Italia), Alian Isaksen (Statele Uni dical Mondial, clasa muncitoa
popor. Acesta este un jalon al Oare oamenii care lucrează în In raportul său, John Bernal s-a te), D’Astier de la Vigerie (Fran re a obţinut noi victorii în lupta Cel de-al V-lea Congres Sin
facem noi acest lucru, dacă pu agricultură sînt mai puţin ca pronunţat pentru convocarea, la mijlo ţa) şi alţi delegaţi. sa curajoasă pentru interesele dical Mondial a salutat lupta
comunismului, care trebuie să cul anului 1962, a unui congres mon oamenilor muncii împotriva im- grandioasă de eliberare nat
fie cucerit cu toată forţa orân tem prin munca noastră să pro pabili decît cei care lucrează dial al partizanilor păcii în scopul în nală a popoarelor înrobite, caro
duirii sovietice. tăririi şi extinderii continue a mişcă perialism'ului, pentru pace şi a zdruncinat bazele sistemului
ducem atîta carne şi alte pro în industrie ? Nu, avem oameni rii partizanilor păcii. progres social. colonial.
Iată de ce, a spus vorbitorul, m inunaţi!“.
Prezidiul C.C. al P.C.U.S. a ho duse cit sînt necesare pentru Scopul nostru final, a arătat el, este Participarea reprezentanţilor
tărât ca imediat după Congres N. S. Hruşciov a citat numele să obţinem dezarmarea generală şi to Cubei revoluţionare Ia actualul
să se organizeze consfătuiri zo satisfacerea deplină a nevoilor tală. Dacă această problemă va ti Congres, sc spune în chemare,
nale, unde să se formuleze şi mai multor fruntaşi din agri rezolvată, popoarele vor fi salvate de a constituit un imbold însufle-
să se discute sarcinile urgente poporului ? , primejdia unui război şi de distruge ţitor pentru toţi participanţii la
ale dezvoltării agriculturii, să cultură şi organizatori ai pro re, şi în cele din urmă, succesul miş congres.
se stabilească modalităţile con Totodată, a continuat Hruş Comitetul de tutelă a proclamat
crete de sporire a producţiei ciov, trebuie învăţat şi de la ducţiei colhoznice, care nete dreptul la independenţă Congresul, sc spune în chema
agricole. capitalişti, trebuie studiat cu al Africii de sud-vest
atenţie tot ce este preţios in
organizarea producţiei, în ştiin
ţa, în tehnica agricolă a ţărilor
capitaliste.
Experienţa gospodăriilor frun
Asemenea consfătuiri zonale taşe din U.R.S.S. şi ţările so zesc tuturor oamenilor muncii cării de eliberare naţională va fi asi NEW YORK 16 (Agerpres).— Delegaţia Suediei a prezentat re, cheamă la unire şi la luptă
au avut loc deja la Taşkent, cialiste frăţeşti, a spus Hruşciov, gurat. TASS transmite : comitetului un proiect de rezo pcntFu lichidarea colonialismu
de la sate calea spre o produc lui şi neocolonialismului.
Ţelinograd, Novosibirsk, Haba- arată că numai trecerea de la tivitate comunistă a muncii. El In şedinţa de dimineaţă au mai luat Comitetul de Tutelă a înche luţie, propunînd să se continue
rovsk'. şi-a exprimat convingerea că cuvîntul prof. Kaoru Yasui (Japonia) iat discutarea raportului cu pri „anchetarea“ situaţiei în Africa în lupta împotriva pregătirii
sistemul cu ierburi la sistemul hotărârile Congresului al XXII- şi prof. Stanislaw Turski (Polonia). vire la situaţia din Africa de de sud-vest, care de fapt amină unui nou război de către forţele
N. S. Hruşciov a arătat că culturilor prăsitoare, la cultiva lea al P.C.U.S. vor fi îndepli sud-vest, aflată sub adminis pe un termen nelimitat rezolva imperialismului, Congresul a
Uniunea Sovietică a dovedit deja nite. Lucrările plenarei au fost reluate traţia Republicii Sud-Africane. rea problemei acordării inde stabilit ca principale obiective
Statelor Unite, iar economiştii rea porumbului, sfeclei de zahăr, după-amiază. A luat cuvîntul Marfha pendenţei acestei ţări. îm potri apărarea şi întărirea păcii, so
burghezi nici nu mai contestă mazărei, leguminoaselor furaje Frayde (Guba), care a citit un mesaj In timpul discuţiilor comite luţionarea problemelor interna
în fond faptul că în scurt timp re, creează posibilitatea de a
U.R.S.S. nu numai că va ajunge asigura un belşug de furaje, de tul a ascultat plîngerile vorbi va proiectului de rezoluţie al ţionale litigioase prin mijloace
torilor din Africa de sud-vest, în Suediei s-au pronunţat cu hotă- paşnice, pe calea tratativelor şi,
din urmă, dar şi va depăşi Sta a ridica nivelul creşterii ani
„Algeria va fi independentă" rîre delegaţiile majorităţii ţări în prinţul rînd, încheierea T ra
tele Unite în ce priveşte produc malelor, de a produce cantită legătură cu regimul de repre lor afro-asiatice. tatului de pace cu cele două
ţia pe cap -de locuitor. Este ţile necesare de carne, lapte şi — Declaraţiile lui Ben Khedda — salii şi de cruntă exploatare,
alte produse. Delegaţiile a 37 'de ţări clin state germane şi normalizarea
drept că printre economiştii oc CAIRO 16 (Agerpres). — cit şi pe plan internaţional, pre stabilit de autorităţile Republi Asia, Africa, precum şi ale Cu situaţiei în Berlinul occidental,
cidentali sânt unii care socotesc Referindu-se la posibilităţile cii Sud-Africane, pe teritoriul bei şi Iugoslaviei, au prezentat
că Uniunea Sovietică nu va pu de care dispune zona fără cer Agenţia France Presăe relatea cum şi unitatea întregului teri acestei ţări. Reprezentanţii pu spre examinare comitetului un lichidarea tuturor bazelor mili
tea depăşi S.U.A'.- în domeniul noziom din R.S.F.S.R., N. S. proiect de rezoluţie în care este
agriculturii. terilor occidentale au încercat tare străine de pe teritoriile al
să atragă comitetul pe făgaşul tor state, lupta împotriva reîn
„Trebuie să spulberăm şi acea Hruşciov a arătat că există toa ză că la 15 decembrie Ben Khe toriu naţional“'. unor discuţii sterile cu scopul proclamat în mod solemn drep vierii militarismului vest-ger-
stă speranţă a imperialiştilor, te condiţiile pentru a se tran dda, preşedintele guvernului In încheierea declaraţiei sale, de a i împiedica să adopte vreo tul inalienabil al Africii de sud- man şi japonez, lupta pentru
să dovedim — şi orînduirea noa sforma partea centrală a provizoriu al Republicii Algeria, vest la independenţa şi suvera coexistenţa paşnică, pentru de
stră sovietică o va dovedi — că R.S.F.S.R. intr-o regiune cu o a părăsit Cairo, plecînd intr-o Ben Khedda a subliniat:' „Un hotărirc concretă pentru lichi nitate naţională. Proiectul dc zarmarea generală şi totală con
sistemul socialist al agriculturii vizită de trei zile în Libia. Îna fapt este cert — Algeria va ii rezoluţie prevede evacuarea tu trolată şi încetarea experienţe
va asigura o productivitate mai darea sistemului colonial în turor forţelor armate ale Repu lor nucleare, lupta pentru dez
înaltă a muncii“: agricultură cu grad înalt de dez inte de a părăsi Cairo, Ben independentă“.' Africa de sud-vest. voltarea ’democraţiei si lupta
blicii Sud-Africane de pe teri împotriva revenirii Ia reacţiune
Criticîndu-i pe adepţii siste voltare şi productivă, intr-o re Khedda a făcut o declaraţie c o - ____ toriul Africii de sud-vest, abro sau fascism, pentr'u apărarea
mului de agricultură cu ierburi, giune care va spori an de an respondenţilor de presă pre garea legilor rasiale, lichidarea
N. S. Hruşciov a arătat că acest producţia de cereale, carne, zenţi la aeroport, în care, sub ruşinosului sistem de apartheid, revendicărilor economice şi so
sistem a devenit o frînă în în lapte şi de alte produse ali liniind necesitatea tratativelor efectuarea alegerilor generale ciale.
făptuirea planurilor de dezvol mentare, asigurînd pe deplin franco-algeriene, a spus: „Gu pentru Adunarea Legislativă a
tare a agriculturii. Rădăcinile populaţia cu legume şi cartofi. vernul francez este din ce în ce Africii de sud-vest sub suprave Cel dc-al V-lea Congres Sin
sistemului de agricultură cu mai mult silit să reia calea tra gherea şi controlul O.N.U. dical Mondial, se spune în ape!,
ierburi n-au fost încă smulse, consideră ca sarcină principală
iar acest sistem mai continuă In cuvîntarea sa; N.-13. Hruş tativelor, întrucât după şapte După discuţii aprige, proiectul rezolvarea problemei l unităţii.
să dea lăstare rele. ciov a scos în evidenţă impor- - ayţi ,$e. JupJţe. .sângeroase, în tim de reozluţie prezentat de Suedia Congresul a constituit simbolul
pul cărora s-a recurs la toate a fost respins. Pentru proiect politicii unităţii, duse de F.S.M.
N. S. Hruşciov a amintit că tanţa pe care o prezintă pro au votat doar 26 de ’delegaţii în Unitatea, se subliniază în apel,
încă la Plenara din 1955 a C.C. ducţia de nutreţuri şi asigurarea mijloacele posibile pentru a în- tre care Franţa, Spania, Turcia, este necesară oamenilor muncii,
al partidului, sistemul de agri fringe voinţa de luptă a poporu Anglia şi S.U.A1.- în scindare sînt interesaţi numai
cultură cu ierburi a fost supus agriculturii cu cantitatea nece lui algerian dornic de indepen
unei critici aspre.- „Totuşi noi sară de îngrăşăminte. Dacă vor denţă, a ajuns la concluzia că Proiectul de rezoluţie al celor capitaliştii.
37 de ţări, care proclamă drep
nu am condamnat sistemul de fi nutreţuri, vor fi vite, va fi este cu neputinţă să se obţină tul poporului Africii de sud-vest „înainte, cu un nou avînt şi cu
o soluţie de pe urma războiu la independenţă, a fost' adoptat convingerea in victorii viitoare
agricultură cu ierburi ca atare, carne, lapte, dacă vor fi Îngră lui".' cu 86 voturi contra unu (Por
şăminte, se va ridica recolta, a tugalia)'. Delegaţiile Franţei, în opera construirii socialismu
ci ne-am pronunţat doar împo- spus el. „Guvernul provizoriu al Re
publicii Algeria, a continuat lui, în lupta pentru independen
N. S. Hruşciov a acordat o Ben Khedda, este dispus şi hio-
triva aplicării sale şablon“. atenţie deosebită unor probleme tărlt să reia tratativele cu gu Spaniei, 'Angliei şi Belgiei s-au ţă, democraţie şi pace ! Prole
In prezent partidul pune cu ale dezvoltării culturii Inului. vernul francez. Această dorinţă
de a relua tratativele însă nu abţinut de la vot. tari din toate ţările, uniţi-vă 1“.
o nouă tărie în faţa oamenilor Deşi inul se înlocuieşte, de alt va putea rezolva totul. Seriozi
de ştiinţă, a' tuturor lucrători fel cu destul succes, prin fibre tatea acestor tratative nu de Blocul occidental a împiedicat
lor din agricultură problema artificiale, este necesar totuşi pinde numai de noi ci, în primul
necesităţii de a se pune defini să se producă mai mult in. N. S. rînd, de guvernul francez, de do Aspect de la demonstraţia de zeci de mii de oameni de la restabilirea drepturilor legitime
tiv capăt sistemului de agricul Hruşciov a criticat pe oamenii Grenoble (Franţa), împotriva războiului din Algeria şi a te
tură cu ierburi, a declarat Hruş de ştiinţă şi practicienii care rinţa sa de a face ca aceste tra rorii exercitată dc organizaţia militară fascistă O.A.S. La 29 ale R. P. Chineze în O.N.U.
ciov.: cred că trifoiul ar fi cel mal bun tative să ducă la recunoaşterea noiembrie 1901, a avut loc în oraşul Grenoble această uriaşă
premergător pentru in şl s-a re demonstraţie la care au participat zeci de mii de partizani ai NEW YORK 16 (Agerpres): Aşadar, în ciuda faptului că
Raportorul a arătat că în ferit la cartea savantului olan suveranităţii poporului algerian. păcii, îndeosebi tineri. Ei au cerut să se înceapă neîntîrziat tra TASS transm ite? rezoluţia, care cere' restabili,
1961,- din suprafaţa totală a dez Murre, în care se sublinia tative cu guvernul provizoriu al Algeriei şi să se pună capăt drepturilor legitime ale R. P.
arăturilor din U.R.S.S. — de 220 ză că este indicat să se semene In ce ne priveşte, a continuat acţiunilor criminale ale organizaţiei O.A.S. Ca urmare a poziţiei ocupate Chineze în O.N.U.,- formal nu a
milioane ha. — ierburile, ovăzul in după fasole furajeră, griu, Ben Khedda, noi credem că este de ţările blocului !occidental, fost aprobată’, totuşi împotriva
şi ogoarele negre au ocupat 64 IN FOTO: Un grup de demonstranţi poartă o pancartă rezoluţia sovietică prin care se ei au votat o minoritate din de
milioane ha, ceea ce este echi- de datoria noastră să procla cere izgonirea biankaişiştilor legaţii ia cea de-a 16-a sesiune
măm şi pe viitor 'dorinţa po cu inscripţia: „Pace. Tratative imediate cu Algeria“. din O.N.U. şi invitarea guvernu a Adunării Generale a O. N. U.
Febrila activitate diplomatică Inter- lui R. P. Chineze’ de a-şi trimite
occidentală din săptămîna încheiată porului algerian de a continua reprezentanţii pentru a partici Referindu-se la rezultatul vo
— concentrată în întâlnirea de la Pa lupta pînă la realizarea aspira pa la lucrările O.N.U., a fost res tului, reprezentantul U. R. S. S..
ris dintre de Gaulle şi Adenauer, în ţiilor sale fundamentale:' inde pinsă; împotriva' rezoluţiei V. A. Zorin, a subliniat că rezo
conferinţa miniştrilor Afacerilor Ex U.R.S.S. au votat '48 de delegaţii. luţia sovietică, care cere clar si
terne ai S.U.A., Angliei, Franţei şi pendenţa care-1 va garanta su precis restabilirea drepturilor
R.F.G., în întrunirea Gonsiliului Uniu veranit atea~să *atît "în interior i Pentru rezoluţia sovietică au legitime ale R. P. Chineze în
nii Europei occidentale şi în sesiunea votat 37 delegaţii:’ ţările socia O.N.U., a întrunit un număr im.
Gonsiliului N.A.T.O. — a reliefat con Cronica evenimentelor săptămînii du flaute Katanga". Sprijinul acordat liste, Guineea, India, Indonezia,
tinuarea falitei politici de pe poziţii lui Ghombe vădeşte, In ultimă instan Irakul, Mali, Marocul, Nepalul, presionant ele voturi. Pentru re
de forjă şi a constituit o puternică vietic pentru a fi judecat în confor de fapt, lărgirea competenţei Bonn manilor camuflaţi ai tratativelor apa ţa, dispreţul faţă de rezoluţia Consi Pakistanul, Sierra L'eone, Soma
manifestare a contradicţiilor şi diver mitate cu înţelegerile interaliate de ului în această problemă. re simplă : ei pretind că nu pot „ne liului de Securitate din 24 noiembrie, lia,- Suedia, Sudanul, Siria, zoluţia sovietică a votat majo
gentelor dintre partenerii occidentali. la sfîrşitul celui de-al doilea război glija“ Franţa, şi în consecinţă amină la fel ca şi faţă de alte hotărîri ale R.A.U., Anglia, Yemenul, Afga
Lăudăroşenie! războinice că N.A.T.l). mondial, este refuzată de guvernul In ceea ce priveşte tratativele Est- tratativele preferind doar „sondajele“... O.N.U., privitoare la unitatea Gongo- ritatea ţărilor mari din Asia şi
ar fi „cu 25 la sută mai tare" ca S.U.A,, care îl consideră, după cum Vest, participanţii la conferinţa miniş ului. In ceea ce-1 priveşte pe sece nistanul, Birmania, Cambodgia,
anul trecut (după cum se exprima co se vede, un pion indispensabil în pla-’ trilor de Externe, la Consiliul U.E.O. Şirul divergenţelor nu se sfîrşeşte, sionistul Ghombe, el n-a făcut decît Ceylonul, Cuba, Danemarca, Africa’. Această are o mare în
respondentul agenţiei UPI), i s-a nurite agresive occidentale! şi, bineînţeles, la Consiliul N.A.T.O. ci abia începe cu aceasta, el trecînd să se autodemaşte încă o dată atunci Norvegia, Etiopia, Finlanda,
adăugat proiectul deosebit de primej s-au arătat refractari. Formularea vagă prin insistenţele americane şi reluzul cînd a adresat următorul apel con Ghana. semnătate politică. Prin trucuri
dios pentru pace, de transformare a Pe bună dreptate călăul nazist Adolt cuprinsă în comunicatul final că se celorlalţi parteneri de a spori „con golezilor din K atanga: „Dacă va tre
N.A.T.O. în „a patra putere atomică”. Eichmann, condamnat la moarte prin siunea Gonsiliului N.A.T.O. „a fost in tribuţia“ la cursa înarmărilor N.A.T.O., bui, vom transforma Elisabethville-ul 'S-au abţinut 'de la vot 19 de pYoceciură nu poate fi oco
Insistenţa Bonn-ului ca folosirea ar spînzurătoare, după multe tărăgănări formată despre intenţia de a relua ajungînd pînă la problema congoleză. într-un cîmp de ruine“... Iar unor ase delegaţii printre care Islanda,
mei atomice să fie la dispoziţia co de Tribunalul din Ierusalim, poate H contactele diplomatice cu Uniunea So menea apeluri, guvernele occidentale, Austria, Portugalia, Olanda, lită rezolvarea unei probleme
mandamentului N.A.T.O., în care func invidios pc colegii săi întru crimă vietică, în conformitate cu scopurile Intr-adevăr, atitudinea diferită a şi chiar unii membri al guvernului Arabia Saiidită, Volta Superi,
ţionează nu mai puţin de 130 de ge Heusinger, Speidel, Globke, Schroder urmărite de Occident", a lost comple S.U.A., pe de-o parte, şi Angliei şi central congolez, îi opun cererile lor oară, Ciadul, Congo (cu capi de importanţă vitală.
nerali şi ofiţeri superiori vest-germani, şi ceilalţi aghiotanti ai lui Adenauer, tată de declaraţia făcută vineri seara Franţei, pe de altă parte, faţă de ac de a-1 „convinge" pe Ghombe cu du
s-a concretizat într-un raport secret de vreme ce aceştia din urmă nu nu de secretarul general al N.A.T.O., ţiunea comandamentului trupelor hul blîndeţil. tala la Leopoldviile), Congo V. Â. Zorin şi-a exprimat cer
prezentat de ministrul de Război vest- mai că nu sînt traşi la răspundere, Stikker, care a sp u s: „In privinţa tra O.N.U. in Katanga, a fost recunos (cu capitala la Brazzaville), Tu
german, Strauss, căruia i s-a acordat ci dau tot mai făţiş tonul orientăm tativelor cu Uniunea Sovietică, unii cută quasioficial. Pentru diminuarea Deoarece, cu tot ajutorul nelimitat titudinea că la urm ătoarea sesi
ordinea dc „urgenţă". împotrivirea întregii politici atlantice. vorbitori şi-au exprimat convingerea actuală a acţiunii împotriva secesio occidental, poziţia lui Ghombe devine nisia, Cipru1:
unora din membrii N.A.T.O. (Anglia, că ele sînt inutile, în timp ce alţii nistului Ghombe s-au înregistrat pro tot mai precară, l-au sărit în ajutor une a Adunării Generale a
Norvegia etc.), a determinat însăr Intenţia S.U.A., Angliei şi Franţei au considerat ca fiind de dorit efec testele formale ale guvernelor francez colegii săi întru servilism faţă de co
cinarea Comitetului permanent mili ca acţionînd împreună cu celelalte pu tuarea de sondaje“. Aşadar, se men şi englez şi refuzul guvernului fran lonialişti — F. Youlou, preşedintele O.N.U. această problemă va li
tar cu studierea problemei, urmînd ca teri atlantice „să ia măsurile necesare ţine nuanţarea poziţiilor care merge cez de a permite avioanelor O.N.U. Republicii Gongo cu capitala Ia Braz-
la sesiunea Consiliului N.A.T.O. de Ia pentru menţinerea drepturilor şi în de Ia acceptarea în principiu a ideii să zboare deasupra teritoriului fran zaville, şi rasistul Roy Welenski, şelui rezolvată, pozitiv.
3-5 mai 1962 de la Atena să tie pre deplinirea obligaţiilor lor“ în Berli tratativelor, fără oferirea însă a vreu cez. La rîndul său, guvernul S.U.A. guvernului Federaţiei Rhodesia-Nyas-
zentate concluzii. Aşadar, avizul asu nul occidental — după cum glăsu* nei baze realiste (aşa cum a reieşit s-a declarat formal de acord cu ac saland. 'MOSCOVA. — La 16 decem Prensa Latina anunţă că în sta
pra transformării N.A.T.O. în „a pa ieşte comunicatul sesiunii Consiliului din declarâţiile făcute de preşedintele ţiunea O.N.U., mizînd în felul acesta brie cea de-a 5-a sesiune a so tul Panama, are loc greva ca
tra putere atomică“, a fost lăsat pe N.A.T.O. — confirmă imobilismul po Kennedy ziarului „Izvestia“), pînă la că monopolurile americane îşi vor con Fricţiunile înteroccidentale in pro vietului Suprem al R.S.F.S.R., drelor didactice care ccr mări
seama comitetului prezidat de crimi ziţiei occidentale în ceea ce priveşte refuzul îndărătnic de a consimţi la solida poziţiile în Congo în detrimen blema congoleză demonstrează încă care s-a desfăşurat la Kremlin rea salariilor. Conducătorii gre
nalul de război nazist lfeusiiîger, a rezolvarea prin tratative a uneia din vreun fel de tratative (poziţia pe care tul concurenţilor lor îmbătrâni ţi en o dată ignorarea factorului principal timp de 3 zile, şi-a încheiat lu vei au declarat că aceasta nu
cărui extrădare cerută de guvernul so* problemele cele mal acute. Totodată se situează preşedintele de Gaulle). glezi, francezi şi belgieni. care, în cele din urmă, îşi va spune crările. va lua sfirşit decît după ce au
aceasta reprezintă o concesie făcută cuvîntul în problema independenţei torităţile vor accepta să satis
cererii exprese formulate de ministrul Ziarul „New York Herald Tribune” Sprijinul acordat în Occident lui reale şi unificării ţă r ii: poporul con LONDRA. — La 15 decembrie, facă revendicările greviştilor.
de Externe vest-german, Schroder, scria că „s-au făcut sugestii să se Ghombe s-ă manifestat multilateral: golez. Pe bună dreptate, ziarul vest- lordul Boyd-Orr, laburistul Phi
„asupra legăturilor politice economice caute soluţionarea problemei (Berli Guvernul englez a refuzat să furni german „Die Welt" se plîngea într-un lip Noel-Baker şi o serie de alţi MOSCOVA. — La 15 decem
şi financiare dintre R.F.G. şi Berli nului occidental), trătînd cu sovie zeze chiar 24 de bombe care să fie, articol intitulat semnificativ „Ultimele fruntaşi ai vieţii publice, au
nul occidental", deoarece este lim ticii fără participarea Franţei. Dar eventual, folosite de avioanele indie colonii" că acestea „sînt rămăşiţe, brie şi-au luat zborul spre An-
pede că amestecul N.A.T.O. în pro acest lucru ar avea un efect dezas- ne de fabricaţie engleză, iar minis dat publicităţii o declaraţie în tarctida, două avioane turbopro
blema Berlinului occidental înseamnă, tru! de Externe belgian, Spaak, a Ian* resturi, poziţii pierdute, iar ocupanţii pulsoare sovietice „IL-1S“ şi
truos asupra N.A.T.O.“. Manevra duş- saţ un patetic ape! in apărarea pro- care solicită lărgirea legături ,,’ANIO“. Acesta este primul zbor
tejaţilor monopolului „Union Miniere acestor poziţii nu pot efectua decît întreprins de Uniunea sovietică
operaţiuni de retragere". lor culturale dintre !Anglia şi pe deasupra celui de-al şaselea
ţările socialiste.
Z. FLORE A continent.
PANAMA CITY. — !'Agenţia
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 168: 189: 75. Taxa clătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Maj"- Deva