Page 61 - 1961-12
P. 61
FROLETARI DIN TOÂrE fsíRILZ, t/iiifi-V A ! / Hotărîrea CU PLANUL A N U A L
Consiliului d@Miniş»tri cu A
privire Sa transformarea I EPLINIT
centrelor mecanice, X oi s e c ţii d in C. S.
în uzine de In ziua de 17 decembrie alte 11.886 tone fontă şi a realizat
două secţii — furnale 1-4 şi economii la preţul de cost pe
Potrivit unei Hotăl'îri a Con
siliului de Miniştri, începînd de o.ţeîăria electrică — din ca 10 luni în valoare de 5.114.013
Ia 1 ianuarie 1962, centrele me drul Combinatului siderurgic Iei. Colectivul oţelăriei elec
canice subordonate Ministerului trice a produs peste plan,
Agriculturii îşi extind activita Hunedoara, au raportat înde
tea, transformîndu-se în uzine plinirea sarcinilor de plan pe pin" la aceeaşi dată, 2.467
de reparaţii. Ele vor executa în anul 1961. Colectivul secţiei tone oţel special şi a realizat
exclusivitate pentru toate între o economie la preţul de cost
prinderile şi organizaţiile eco furnale 1-4 a produs peste de 1.433.000 lei.
nomice de stat, precum şi pen plan pînă la data amintită
tru gospodăriile agricole colec
tive reparaţii capitale la tractoa Secţia furnale a uzinei „Victoria“ Oălan
re şi motoare cu combustie in
L'uni dimineaţa, la Bucureşti, G.A.C. din comuna Stoicăneşti, salut dv., participanţilor la In şedinţa de dimineaţă au ternă pînă la 80 CP, precum şi De curînd furnaliştii din Gălan Aceasta, a făcut posibil ca în seara
în sala Palatului B. P. Romîne regiunea Argeş, Traian Andea, Ia compresoarc echipate cu ase au pornit o valoroasă iniţiativă; zilei de 15, să producă ultimele to
Consfătuirea pe ţară a ţărani luat cuvintul tovarăşii Gheor menea motoare. Totodată ele „Să realizăm în anul 1962 indicii de ne de fontă în contul anului 1901 şi
s-au deschis lucrările Consfătu preşedintele G.A.C. din comuna lor colectivişti şi prin dv. tutu ghe Necula, prim-secretar al Co vor recondiţiona ansamble şi utilizare prevăzuţi pentru 1965“. primele în contul anului 1962.
irii pe ţară a ţăranilor colecti- Macea, regiunea Banat, Andrei piese de schimb, vor produce Muncind cu însufleţire pentru a o
.vişti. dispozitive şi utilaje pentru repa traduce în* viaţă cu succes, ei au Printre fruntaşii secţiei se numă
Barta, preşedintele G. A. C. din raţii, utilaje necesare mecaniză sporit zi de zi producţia de fontă. ră prim-furnaliştii Toma Paraon.
La consfătuire participă 1.800 rii lucrărilor în agricultură şi Astfel, numai în luna decembrie, Ioan Stăniloiu, Dumitru .lenaru şi
ţărani colectivişti, fruntaşi ai comuna Uriu, regiunea Cluj, zootehnice, precum şi piese de pînă în prezent, au produs peste pla Vasile Sîngeorgean, furnalistul Petru
Maria Nistor, preşedinta G.A.C. schimb pentru tractoare şi ma nul la zi mai mult de 630 tone fontă. Şimon caupeWstul Simion Stăncu-
agriculturii noastre socialiste, şini agricole care nu se mai fa lea şi Ioan Biriş, muncitor la bandă.
desemnaţi de consfătuirile ra din comuna Plopeni, regiunea brică curent în întreprinderile
ia pale ale colectiviştilor, şi pes Dobrogea, Ion Popa, preşedin ror oamenilor muncii din agri mitetului regional Bucureşti al Ministerului Metalurgiei şi Con Revizia de vagoane Petroşani
te 1.300 invitaţi din rîndurile cultura patriei noastre. El a P.M.R., Petre Ionescu, preşedin strucţiilor de Maşini.
lucrătorilor din staţiunile de tele G.A.C. din satul Pricaz, re subliniat că participanţii la con tele Sfatului popular al regiu
sfătuire sint în primele rînduri nii Dobrogea, Vasile Vaida, Amplasate raţional pe întreg •Şi colectivul de mult îmbunătăţită. muncit mai bine în
maşini şi tractoare şi gospodări giunea Hunedoara, Ştefan Co- ale muncii însufleţite ce se des prim-secretar al Comitetului muncă al reviziei de Toate acestea se cursul anului se nu
dreanu, preşedintele G.A.C. din făşoară în întreaga ţară pen regional Cluj al P.M.R., Emil cuprinsul ţării si înzestrate cn vagoane Petroşani şi-a mără şefii de tură
ile agricole de stat, oameni de tru transformarea socialistă a Bobu, preşedintele Sfatului îndeplinit planul a- datoresc atenţiei cu Gheorghe Neaţă şi Ioan
ştiinţă, ingineri şi tehnicieni, comuna Sîrbi, regiunea Iaşi, agriculturii şi sporirea continuă popular al regiunii Suceava, utilajele necesare efectuării lu nual mai devreme.
activişti de partid, de stat şi ai a producţiei agricole. Faţă de amil trecut, care s-a făcut pregă Susan, lăcătuşii de
Maria Zidaru, preşedinta G.A.C. Ion Cozma, ministrul Agricul crărilor pe scară industrială, a- el a redus simţitor tirea trenurilor pen revizie Ioan Cazan,
organizaţiilor obşteşti, scriitori, Vorbitorul a arătat că ordi turii, Dumitru Tudose, preşedin numărul de fusuri n- tru expediere, precum Pavel Gighirean, Mi
ziarişti. din comuna Păuleşti, regiunea nea de zi a consfătuirii este tele G.A.C. din comuna Stoică cestc uzine vor folosi o tehnolo prinse, iar calitatea şi minuţiozităţii cu hai Piţiga şi alţii.
Maramureş, Miliai Nagy, pre examinarea activităţii pentru neşti, regiunea Argeş, Nicolae reparaţiilor a fost care s-au efectuat re
Pe fundalul scenei, între stea înfăptuirea hotărîrilor Congre Munteanu, inginer agronom la gie înaintată care va permite viziile tehnice. I. CRI ŞAN
guri roşii şi tricolore, se află şedintele G.A.C. din satul Go- corespondent
stema R. P. Romîne şi chema ridicarea calităţii, reducerea Printre cei care au
rea 7 „Sub conducerea Partidu reni, regiunea Mureş-Autonomă
lui Muncitoresc Romîn înainte Maghiară, Marin Segărceanu, sului al III-lea al Partidului G.A.C. Plopu, regiunea Galaţi. preţului dc cost şi a timpului
spre desăvlrşirea construcţiei Muncitoresc Romîn privind co întreprinderea forestieră Sebeş
socialiste în patria noastră“. preşedintele G.A.C. din comuna lectivizarea agriculturii, întări In şedinţa de după-amiază au de imobilizare a utilajelor intra
rea economico-organizatorică a luat cuvîntul tovarăşii Ana Sin. •Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Sectorul de exploatare Valea Sebe
Sosirea conducătorilor de Rastu, regiunea Oltenia, Con gospodăriilor agricole colective, cu, brigadieră la G.A.C. din co te în reparaţii capitale. dc ia cele 5 ocoale silvice — Alba şului al I. F. Sebeş, a realizat pla
partid şi de stat a fost salutată stantin Alexei, preşedintele sporirea producţiei vegetale şi muna Tia Mare, regiunea Olte Iulia, Teiiiş, Sebeş, Bisira şi Mier nul anual de producţie la toate sor
cu puternice aplauze şi ovaţii. animale. nia, Petre Blajovici, prim-secre Hctărîrea Consiliului de Mi curea -- din cadrul-I.-F. Sebeş, ra timentele şi ceilalţi indici, în nu
La masa prezidiului au luat loc G.A.C. din comuna Cala'findeşti, tar al Comitetului regional Ba portează că planul anual a fost în mai li luni.
tovarăşii Ghcorglie Gbeorghiu- regiunea Suceava, Teodor Ma Ne exprimăm convingerea — nat al P.M.R., Frederie Cotea, niştri prevede măsuri pentru do deplinit iii.II luni. In acest an au
Dej. Nicolae Ceauşescu, Chivu a spus în încheiere tov. Alexan fost împădurite 2.200 hectare, plănui Indicii de utilizare ai masei lem
Stoica, Alexandru Moghioroş, ghiar, preşedintele G. A. C. din dru Moghioroş — că participan preşedintele G.A.C. din comuna tarea şi amenajarea uzinelor de fiind depăşit eu 200 hectare. noase au fost mult sporiţi peste cei
Mihai Dalca, Ion Cozma, minis ţii la consfătuire vor contribui Pribeşti, regiunea Iaşi, Ladis- planificaţi. Astfel, la stejar în par-
comuna Mădăraş regiunea Cri- cu cunoştinţele şi experienţa lor lau Lucaci, preşedintele Sfatu reparaţii, pentru asigurarea ţi L a' lucrările de cultură şi reface clieiul Pădurea Mure s-a realizat
trul Agriculturii. Vasilc Vîlcu, şana, Gheorghe Goina, preşedin la desfăşurarea cu succes a lu lui popular al regiunii Mureş. rea pădurilor .s-iau-• realizat 465.000 un indice de lemn de lucru de 63
crărilor ei. Autonomă Maghiară, Z'aliaria nui ritm uniform de producţie lei-economii. la sută faţă dc 60,8 la sută pla
prim-secretar al Comitetului re tele G.A.C. din comuna Sîntana, Ganea. preşedintele G.A.C. din nificat, iar la parchetul Văratic un
gional Dobrogea al P. M. R., regiunea Crişana, Ion Negoiţă, Au fost constituite 6 comisii satul Viişoara, regiunea Dobro în tot timpul anului şi organi im indice de 75 la sulă faţă de 36,5
Gheorghe Necula, prim-secretar de lucru ale consfătuirii pen gea, Gheorghe Mafiei, presedin zarea lor în continuare astfel la sută planificat, reuşindu-se ca
preşedintele G.A.C. din comuna tru probleme privind: produc, printr-o bună sorlnrc să dea 195
al Comitetului regional Bucu Pechea, regiunea Galaţi, Iorda- tele G.A.C- din comuna Tibu- îneît ele să-şi poată îndeplini m. c. lemn lucru stejar peste plan.
reşti al P. M. R., Vasile Vaida, ţia de cereale şi plante tehnice; cani, regiunea Bacău. Simian
che Şerbănescu, directorul G.A.S. Uskat, mulgător la G.A.C. din sarcinile în cît mai bune condiţii. La obţinerea acestor realizări o
prim-secretar al Comitetului re producţia pomiviticolă; produc contribuţie deosebită şi-au adus-o
gional Cluj al P.M.R., Constan ..Ion Roată", regiunea Bucureşti, ţia legumicolă: creşterea ani comuna Cilnic, regiunea Hune (Agerpres). . comuniştii Gornel Zemora, şef de
tin Drăgan, prim.secretar al Ştefan Cecenco, directorul G.A.S. malelor; mecanizarea agricultu doara, Virgil Cazacu, prim-se sector, Nicolae Moga maistru de
Comitetului regional Oltenia al rii; problemele economice şi or cretar al Comitetului regional plutire, Vasile Zdrenghca şi Ion
P.M.R., Virgil Cazacu, prim-se Brateş, regiunea Galaţi, Ion Iaşi al P.M.R., Eleonora Şiefart- David soitatcri. Toan Moga şi alţii.
ganizatorice ale gospodăriilor
cretar al Comitetului regional Năstase, directorul S.M.T. Cio agricole colective. Consfătuirea schi, inginer zootehnist comuna CLEMENT BOBEA
Iaşi al P.M.R., Nicolae Giosan, căneşti, i-egiunea Bucureşti, Girbovi, regiunea Bucureşti, Ion corespondent
directorul Institutului de cerce a desemnat o comisie de redac Pintea. preşedintele G.A C. din
tări agricole, Vasile Daj'u, pre Floarea Macan, colectivistă din tare a proiectului Chemării că ,—ii—i/—¦>r-' /—1/—T
şedintele Sfatului popular re tre toţi oamenii muncii din comuna Mădăras, regiunea Ma
gional Banat, Nicolae Găneţ, satul Pilu, regiunea Crişana, agricultură. Din comisie fac ramures, Ion Vineş, directorul Fapfe de oameni ")I
preşedintele Sfatului popular re Emilia Radu, colectivistă din parte tovarăşii: Petre Blajovici. G.A.S. Scinteia. regiunea Crişa
gional’' Galaţi, Gheorghe Pop, na. Traian Andea, preşedintele harnici
comuna Voetinu, regiunea Plo Ion Bora, Virgil Cazacu. Ion
preşedintele Sfatului popular ieşti, Glieorghe Stoica, briga Cumpăşnaşu, Gherghina Cojoca G.A.C. din comuna Macea. re Acum Ia sfîrşit de an ţăranii
regional Maramureş, acad. Gli. giunea Banat. Gheorghe Hiotu. muncitori din comuiia Poiana,
Ionescu-Siseşti, vicepreşedinte dier zootehnist în G.A.C. din co rii, Mihai Dalea, Gheorghe Dra- directorul G.A.S. Andrăsesti, re raionul Sebeş, şi-au făcut bilan
gomir, David Davidescu, Gheor giunea Bucureşti. Mihai Bejan, ţul realizărilor obţinute prin con-
al Academiei R. P. Romîne, Du muna Vulcan, regiunea Braşov ghe Dindere, Gheorghe Duma, ... preşedintele G.A C. din comuna tribuţie voluntară şi munca pa-
mitru Tudosc, preşedintele şi Panteîimon Savu, brigadier Nicolae Giosan, Virgil Gligor, triotică. Şi faptele sînt în măşti-
ion Nica, Vasile Mateeşcu, Bod, regiunea Braşov. ră să bucure pe liccare.
de cîmp în G.A.C. din satul Da- Gheorghe Orăşanu, Clement Ru-
videni, regiunea Bacău. su, Şerban Nedelcu, Iulia Şimon, Lucrările consfătuirii conti
Ioan Seneş, Ion Stanciu,-Justin nuă astăzi in comisiile pe pro -4
Lucrările consfătuirii au fost Stanca,- Gheorghe Ti'maru, Ni bleme.
deschise de tovarăşul Alexandru t
colae Tudorache. (Ager preş).
Moghioroş, membru al Biroului }
Politic al C.C. al P.M.R.. vice ^
preşedinte al Consiliului de Mi
niştri, care a spus: In numele
Comitetului Central al Partidu
lui Muncitoresc Romîn şi al
Consiliului de Miniştri al R. P.
Romîne, vă aduc un călduros
Cuvîntul tovarăşului Gheorghe In acest an la Poiana s-a în- Ţ
casat din contribuţie voluntară J
suma dc 50.465 ici. Cu aceşti bani J
prim-secretar al Comitetului regional Bucureşti al F. M. R. s-au făcut o serie de lucrări gos- 4
podăreşti. La şcoala elementară ^
Succesele obţinute de poporul nostru schimb de experienţă în legătură cu a maşinilor agricole, producţia la prin tovărăşească, permanentă a îndrumat numită „Din deal“ s-a făcut îtn- ^
pe linia realizării obiectivelor planului activitatea pentru traducerea în v i a ţ ă cipalele cui tur î a sporit, faţă de 1959 activitatea noaslră spre întărirea ne
economic ele 0 ani, elaborat de Con a sarcinilor de bază cuprinse în Di astfel; contenită a alianţei miincitoreşti-ţâră- prejmuirca cu un zid, s-au bătut }
gresul al 111-lea al P.M.R. silit o do rectivele Congresului al. III-lea al neşti, baza de neclintit a regimului
vadă grăitoare a încrederii cu e.arc P.M.R. — la grîu cu 200 kg. la ' hectar, nostru democrat-popular, spre victoria duşumelele noi în două săli dc j
claşa muncitoare, ţărănimea şi inte ceea ce reprezintă o producţie în plus deplină a relaţiilor de producţie so
lectualitatea urmează linia politică le Regiunea Bucureşti, cea mai marc de peste 190.000 de tone. cialiste la sate. clasă şl s-a făcut Casa pionierii- ţj
ninistă a partidului. regiune a ţării, care cuprinde 12 la
sută din totalul familiilor ţărăneşti — la porumb cu peste 1.000 kg. Ia Pentru a înfăţişa întreaga mutică lui. Dc asemenea, la şcoala ele- jţ
Măsurile luate de C.C. al P.M.R. şi 16 la sută din suprafaţă agricolă hectar, reprezentînd un spor de dusă pentru transformarea întovărăşi
au dus la dezvoltarea continuă a in a ţării, are un rol însemnat în dez 440.000 de tone. rilor în gospodării colective, mi-ar mentară „Din vale" s-a turnat 1
dustriei noastre socialiste, şi în pri voltarea producţiei agricole, în asigu trebui foarte mult timp. Socot totuşi
mul rînd a industriei grele cu pivo rarea fondului central al statului cu Creşteri asemănătoare s-au obţinut necesar să prezint în faţa dv. cîteva beton pe coridor în suprafaţă de j
tai ei industria constructoare de nia* produse agro-alimentare. şi la producţiile celorlalte culturi. probleme mai esenţiale.
şuii, care a asigurat creşterea impe circa 30 m. p., s-au reparat uşile 1
tuoasă a întregii economii naţionale, Suprafaţa agricolă a regiunii este Din vînzarea către stat a produse Una din aceste probleme priveşte
a creat baza tehnică-materială nece de 1.67-1.851 ha., din care 1.523.6211 lor agricole, pe baza contractelor în baza tehnico-materială, fără de care şi ferestrele. ”]
sară transformării revoluţionare a sa ha. teren arabil. Pe această suprafa cheiate, colectiviştii din regiunea noas n-ar fi fost posibilă colectivizarea.
tului. ţă, locul principal îl ocupă cultura ce tră realizează în acest an venituri de Datorită ajutorului permanent acordat Tot cu ajutorul contribuţiei vo
realelor, grîul şi porumbul fiind cul peste un miliard o sută optzeci mili de Comitelui Central al P.M.R., în re
Consfătuirea la care luăm parte, tivate pe 61,2 la sută clin terenul ara oane tei. giunea noastră s-a creat o puternică luntare şi a muncii patriotice s-au
> convocată din iniţiativa C.G. al P.M.K., bil. Această suprafaţă este deţinută in bază tehnică reprezentată de peste
prezent de 73 de gospodării de stat Raportînd partidului şi guvernului 10.000 de tractoare fizice, 4.800 com reparat fîntînile publice din co
dovedeşte încă o dată grija deose şi 857 de gospodării colective deser despre aceste rezultate, gîndul şi mul bine de cereale, 8.350 semănători de
bită a conducerii leniniste a partidu vite de 44 S.M.T., regiunea fiind in ţumirea tuturor oamenilor muncii din păioase şi de prăşitoare şi numeroase Cu 15-20 la sută depăşeşte planul lunar de producţie co mună şi s-a făcut un pod de
lui pentru dezvoltarea agriculturii so întregime colectivizată. regiune, membri şi nemembri de par alte maşini agricole. munistul Constantin Colţan, muncitor în secţia tîmplărie a U.
cialiste, in scopul ridicării necontenite tid, ţărani colectivişti, mecanizatori, M. Cncjir. El se situează astfel printre fruntaşii secţiei. De ase beton.
a nivelului de trai al întregului po Ca urmare directă a încheierii Ia ingineri şi tehnicieni din gospodării Un însemnat sprijin au primit gos menea, lucrul său este întotdeauna de calitate Pună.
por muncitor. începutul acestui an a colectivizăm de stat şi S.M.T., activişti din sta podăriile colective din partea statului ARON DOBROTA
agriculturii, a îmbunătăţirii calităţii turile populare, se îndreaptă către Co prin asigurarea unor însemnate can- •,,»(•••o•a••••«t -------------
In cadrul lucrărilor consfătuirii lucrărilor prin folosirea pe scară largă mitetul nostru Central leninist, în frun corespondent
avem posibilitatea să facem un larg te cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- (Goniinuare in pag. 2-a)
Dej, care cu o clarviziune, cu grijă Colectivul şantierului de con a preda 176 apartamente, sînt şi la timp
' • a sy u l u i r e ir é strucţii din oraşul nou Călan, pe. deplin realizabile — spunea tuaţia să transporte el, cu spa
al T.R.C.H., a obţinut în acest tele, această tablă, pierzînd mul
preşedintele Sfatului popular regional Dobrogea t tov. M. Nica, şeful . şantierului te ore.
an unele rezultate frumoase pe din Călan..Ne vom strădui ca
linia realizării planului de pro noile apartamente să fie preda Din discuţiile purtate au re
ducţie şi darea unor lucrări de te. mai ales la timp, iar calita ieşit şi alte deficienţe. Astfel,
bună calitate. Planul producţiei tea lor să fie mult îmbunătă s-a arătat că unele lucrări au
globale şi al creşterii producti ţită. In acest scop vom întocmi fost întîrziate în mod inadmisi
vităţii muncii în cele II luni din grafice' cu termene precise pen bil datorită mai ales unei defec
acest an au fost depăşite. De a- tru fiecare bloc şi apartament, tuoase organizări a lucrului cît
semenea, constructorii sînt ho- vom executa lucrările de zidă şi lipsei de materiale. Este vor
tărîţi ca pînă la sfîrşitul an u rie., vom monta fîşii, şi tîmplă ba de cele patru apartamente
lui să îndeplinească şi pianul rie etc. după metoda în lanţ. ale G.A.S. Călan, blocul D cu 32
fizic. Ei au avţit ca sarcină să apartamente şi altele, care au
predea în acest an 296 aparta Şeful unei brigăzi de zidari, fost foarte mult întîrziate. Aces
mente. Pînă în prezent au fost tov. Friderich Klein, a arătat că
te întîrzieri S-au datorat şi f ap
predate 272 apartamente, cele
tului că unele brigăzi au fost
Directivele Congresului al III-lea al ţia de grîu şi porumb. La grîu în acest ca piuă în 1965 gospodăriile agricole partid s-a introdus începind din 1959. lalte aflîndu-se în faza de fini Cifrele de plan mutate de la un punct de lucru
P.M.R. stabilesc sarcinile pentru întă an, cu toate condiţiile mai puţin fa colective din regiunea noastră să obţi pe întreaga suprafaţă, cultură interca saj. Constructorii din Călan au la altul, lipsindu-le continuita
rirea şi dezvoltarea continuă a vecto vorabile, s-au obţinut cu 380 kg. mai nă în medie cel puţin 1.800 kg. grîu lată de fasole sau dovleci, obţinindu-se predat de asemenea în acest an pe anul 1962 în dezbater ea tea. In adunarea de dezbatere a
rului socialist din agricultură. mult decit în 1958, primul an de pro la hectar. în fiecare an peste 5.000 tone fasole o şcoală cu 8 săli de clasă, şi cifrelor de plan pe 1.962, s-a pro
ducţie după terminarea colectivizării. şi 150.000 tone dovleci, fără a diminua au rezolvat o serie de lucrări colectivelor pus ca de aci înainte lucrările
încheierea procesului de colectiviza Şi în ce priveşte ciutura porumbu producţia de porumb. edilitare importante. întreprinderilor să fie predate şefilor de bri
re a regiunii noastre a deschis posibi Trebuie să arătăm că avem multe lui. G.A.G. au obţinut rezultate poziti găzi pe bază .de proces verbal,
lităţi nelimitate pentru un avînt conti gospodării colective care au acordat o ve. Producţia obţinută anul acesta de Conduse de către organele şi orga Pe şantier însă, s-au manifes fiecare lucrare atacată să aibă
nuu al forţelor de producţie din agri atenţie deosebită culturii griului încă păşeşte cu 1.150 kg. la hectar produc nizaţiile de. partid, sfaturile populare un grafic de execuţie, iar pe fie
cultură, pentru sporirea producţiei ve de la însămînjare, au semănat soiuri ţia anului 1958. 46 G.A.G. pe o supra acordă o atenţie deosebită creşterii tat şi multe deficienţe care, au în anul acesta s-au manifestat care bloc să fie afişată data cînd
getale şi animale. Luptînd pentru în valoroase, într-un agrofond bun, au faţă de peste 17.000 hectare au obţi continue a producţiei, astfel ca pînă fost analizate cu simţ de răs o serie de deficienţe privind ca va fi predat şi care anume bri
deplinirea sarcinilor ce ne revin şi în asigurat densitatea Ia hectar, au între nut producţii de peste 4.000 kg. po- în anul 1965 să se obţină în medie de pundere cu ocazia dezbaterii litatea lucrărilor. Pentru reme găzi îl execută.
deosebi pentru întărirea economico-or ţinut culturile în bune condiţii şi rc- iiiiiih boabe la hectar în teren neiri pe întreaga suprafaţă o producţie de cifrelor de plan pe anul 1962. dierea lor el a propus ca sâptă-
ganizatorică a gospodăriilor colective coltînd la timp şi tără pierderi au ob gat. Aşa de pildă, G.A.G. din satul Si- peste 3.000 kg. porumb boabe la hec minai să se ţin ă o şedinţă de lu Participanţii la dezbateri au
sub conducerea organelor şi organiza ţinut producţii sporite. Aşa, de pildă, minoc a obţinut de pe întreaga supra tar. Garanţia obţinerii acestor producţii Astfel, în primele 10 luni ale cru cu şefii de brigăzi,. în care combătut atitudinea unor şefi
ţiilor de partid, cu ajutorul preţios şi G.A.C. Agigea a obţinut 2.060 kg, gria faţă cultivată cu porumb o producţie ne-o dă experienţa căpătată în cultura anului s-au înregistrat pierderi să se analizeze calitatea unor de brigăzi şi muncitori care fac
permanent al conducerii partidului, oa la ha. de pe întreaga suprafaţă iar medie de 4.979 kg./ha. In această gos porumbului, extinderea mecanizării lu lucrări, să se discute cauzele şi risipă de materiale, unele ca
menii muncii din agricultura regiunii G.A.G. Năvodari 2.043 kg./ha. podărie, brigada condusă de tov. Gă- crărilor de pregătire a terenului, de fer la preţul de cost în valoare de să se ia măsuri corespunzătoa zuri de indisciplină etc. Con
noastre au obţinut bune rezultate. doiu Constantin, care participă ca de tilizare continuă a solului şi de între 680.000 lei. De asemenea, la mul re. El a propus de asemenea ca structorii au propus de aseme
Analizînd rezultatele obţinute la cul legat la consfătuirea noastră, a obţi ţinere la timp şi în bune condiţii a cul de aci înainte cursul de minim nea ca T.R.C.FI. să-I aprovizio
Sete 327 de gospodării agricole co tura griului în 1961, sfaturile populare, nut de pe suprafaţa de 150 hectare o turilor, folosirea seminţei de porumb te blocuri nu s-au respectat te r tehnic să-şi trăiască cu adevă neze mai bine c.u materiale. Fie
lective din regiunea noastră sînt de conducerile unităţilor agricole, sub producţie medie de 5,100 kg. porumb dublu-hibrid şi aplicarea retribuţiei rat viaţa. care dintre cei care au luat par
servite azi de 30 S.M.T.-uri, care dis conducerea Comitetului regional de,, boabe la hectar teren neirigat şi în după producţie. menele de dare în folosinţă şi te la dezbateri s-au angajat să
pun de 3.310 tractoare, 4.335 semănă partid, au acordat în această toamnă plus de pe fiecare hectar a cules ISO s-au executat lucrări de slabă Tinichigiul Dumitru Bojincă a
tori, (.742 combine şi alte maşini agri o mai mare atenţie lucrărilor agroteh kg. fasole, care a fost semănată in Pentru anul 1962 au fost efectuate calitate. Participanţii la dezba criticat unele deficienţe privind înlăture toate 'deficienţele sem
cole moderhe. nice, folosirii seminţelor cu productivi tercalat. pînă în prezent arături adînci de toam organizarea muncii pe şantier.
tate ridicată, generalizării experienţei nă ta 30 cm. pe întreaga suprafaţă pla terea cifrelor de plan ce revin nalate, să respecte termenul 'de
Primind ajutorul S.M.T.-urilor, mun bune dobîndite de unităţile fruntaşe în Pentru folosirea mai-completă a su nificată a fi însămînţată cu porumb,
cind mai bine şi la timp pămîntul, co vederea creşterii producţiei la această prafeţelor cultivate cu porumb, pe baza şantierului din Călan pe anul dare In folosinţă a blocurilor şi
lectiviştii au sporit simţitor producţia cultură în anii următori. Ne propunem indicaţiilor Goniitetutui regional de (Continuare în pag. 2 a) 1962, au scos la iveală cauze
de cercate şi în mod deosebit produc să execute lucrări de cea mai
le care au determinat neajunsu
rile amintite, au venit cu pro bună calitate.-
puneri de remediere a lor şi şi-au Datorită faptului că tabla cu ca V. ALBU
luat o serie de angajamente re lucrează nu este transporta
concrete. tă cu mâşl'nsi 'de la magazie la
- - Sarcinile pe anul viitor, 'de punctul de lucru, îl pune în si-
