Page 62 - 1961-12

pag- 2
C O N S F Ă T U IR E A PE JARA
A Ţ Ă R A N IL O R COLECTIVIŞTI
CuDÎntul tovarăşului
Gheorghe Neculu
(Urmare din pag. l-a)
tităji de seminţe din soiuri de mare
productivitate, prin repartizarea de
cadre de specialitate cu studii medn
şi superioare. Astăzi numărul ingine­
rilor şi tehnicienilor din regiunea noa­
stră a ajuns la aproape 2.500.
Tocmai aceste condiţii şi, bineînţe­
les, munca plină de abnegaţie a ţăra­
nilor colectivişti, conduşi de organiza­
ţiile de partid, au făcut posibile con­
solidarea şi dezvoltarea multilaterală
a gospodăriilor colective, transforma­
rea lor în puternice centre de atrac­
ţie a întregii ţărănimi spre agricul­
tura socialistă. _ colective au realizat în acest an o
Aici în sală, în rîndurile delegaţi­
lor din regiunea Bucureşti sînt mulţi
tovarăşi colectivişti care, la îndemnul
partidului, au fost printre primii care
au păşit pe drumul agriculturii socia­
liste şi sub îndrum area organizaţiilor
de partid au făcut din gospodăriile
lor colective exemple vii care au lu­
minat şi atras prin puterea faptelor
multe zeci de mii de ţărani în gos­
podării colective.
Pe baza recomandărilor G. G. al
P.M.R., Comitetul regional de partid
a indicat ca în cadrul formelor şi me­
todelor de muncă politică un accent
deosebit să se pună pe organizarea
temeinică a vizitelor ţăranilor înto­
vărăşiţi Ia gospodăriile fruntaşe, dînd
posibilitatea vizitatorilor să compare
veniturile realizate de ei cu cele ale
colectiviştilor.
La indicaţia Comitetului regional de
partid, în raioanele unde exista un
procent mic de colectivizare, iar nu­
mărul de gospodării era redus şi mai
slab dezvoltate, după o muncă pregă­
titoare au fost trimişi în comunele ra­
ionului respectiv preşedinţi, contabili,
socotitori, brigadieri, femei şi tineri
colectivişti de la gospodăriile fruntaşe
din regiune, care au vorbit la căminul
cultural, despre gospodăria lor co-
l,ectiva. . __,__ .*.r .v-
Expunerile erau urmate de o serie
de întrebări care îi interesau pe ţă­
rani şi după ce se dădeau răspunsu­
rile la ele, colectiviştii invitau pe cei
mai buni întovărăşiţi să meargă cu
ei împreună cu maşina gospodăriei
să-i viziteze timp de două—trei zile.
Întorşi acasă, vizitatorii erau în­
drumaţi să povestească consătenilor
lor cele văzute şi constatate în gos­
podăriile vizitate.
Gu mult succes au fost folosite în
munca de colectivizare caravanele ci­
nematografice, care mergeau din co­
mună în comună şi prezentau filme
cu subiecte din activitaiea gospodării­
lor colective şi tipografia mobilă care ţie cultivării suprafeţelor cu furaje şi tive au obţinut peste 5.000 kg. de po­
a editat foi volante pe baza materia­ obţinerii unor recolte corespunzătoare rumb boabe la ha. în teren neirigat.
lului cules din comune.
O dată cu încheierea procesului de
colectivizare a agriculturii regiunii,
organele şi. organizaţiile de partid şi
sfaturile populare au acordat o aten­
ţie deosebită consolidării economico-or-
ganîzatorice a gospodăriilor colective.
In ceea ce priveşte problemele de
p organizare, subliniem că încă de la
inaugurarea gospodăriilor colective s-a
avut grijă ca în funcţia de preşedinte
şi în consiliu să fie aleşi cei mai ca­
pabili şi harnici colectivişti, oameni cu
experienţă şi autoritate în masa co­
lectiviştilor. Aceeaşi atenţie s-a acor­
dat şi muncii de selecţipnare a briga­
dierilor.
Pentru ă veni în ajutorul acestora,
îpcă de la început au fost repartizaţi
pe fiecare gospodărie colectivă ingi­
neri şi tehnicieni, preşedinţi şi con­
tabili din gospodării vechi cu bogată
experienţă, pentru a ajuta gospodări­
ile noi la întocmirea planurilor de
producţie, organizarea muncii, ampla­
sarea noilor construcţii şi realizarea
lor întţ*un timp cit mai scurt, punîn-
du-se accent pe folosirea cit mai larga
a resurselor locale.
încă în perioada de iarnă s-au or­
ganizat cursuri de 30-10 zile pentru
calificarea a peste 3.000 preşedinţi şi
brigadieri, iar prin şcolile de 5-10 luni
vor fi şcolarizaţi pînă la sfîrşitul aces­ cantitatea şi calitatea muncii.
tui an cel puţin 1.350 preşedinţi şi
vicepreşedinţi, 350 brigadieri şi 30U
contabili, ajutori de contabili şi soco­
titori.
In atenţia Gomitetului regional de
partid şi a Sfatului popular regional,
a spus vorbitorul, au stat problemele
legate de folosirea raţională a pă-
mîntului, aplicarea pe scară largă a
regulilor agro-zootehnice avansate, uti­
lizarea judicioasă a creditelor acorda­ ducţii cît mai mari la hectar.
te de stat, cît şi a fondurilor proprii,
astfel ca din primul an de la înfiin­
ţare gospodăriile colective să obţină
rezultate bune, superioare celor obţi­
nute înainte în cadrul îiitovăţăşîrjlor
agricole.
©a urmare a măsurilor luate, pro­ podării în raionul Urziceni a dovedit Gentral în frunte cu tovarăşul Gheor­ de la 220 vaci.
ducţiile medii din acest an sîijt ur­ practic utilitatea şi importanţa acestei ghe Gheorghiu-Dej, vom da viaţă sar­
mătoarele :
. — La cultura griului, producţia me­
die realizată la ha. pe regiune $ fost
de 1.400 kg. iar ia gospodăriile de raionul Urziceni, au hotărlţ să se uni­ e $ i ei
stat 1.840 k g .; la porumb s-a obţinut
cea mai mare producţie medie reali­
zată vreodată în regiune: 2.300 kg. la
ha. în gospodăriile colective şi 3.500
kg. în gospodăriile de stat. Producţii
sporite s-au obţinut şi la iloarea-soa-
relui, sfecla de zahăr, orez şi cele­
lalte culturi.
Îmbinarea culturii cerealelor cu
creşterea unor puternice ferme de ani­
male proprietate obştească, constituie
una din sarcinile principale in vede­
rea consolidării şi dezvoltării multila­
terale a gospodăriilor colective.
Prin hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a
Consiliului de Miniştri privind stimu­
larea creşterii taurinelor proprietate
obştească, precum şi pentru efectua­
rea construcţiilor necesare adăpostim
acestora, gospodăriile colective au pri­
mit în acest an un ajutor substanţial
în credite pe termen lung şi fără do-
bîndă, în sumă de 165 milioane lei.
Astfel s-a creat posibilitatea ca încă
în primul an de colectivizare să se
obţină bune rezultate în creşterea efec­
tivelor de animale şi a productivităţii
lor.
Folosind judicios aceste credite, pre­
cum şi fondurile proprii, gospodăriile
creştere a efectivelor de vaci cu 39
mii de capete, ajungînd la 45.700 de
capete. Numărul viţeilor a crescut la
52.000. iar al scroafelor la 34.000 de
capete, din care sporul realizat în
acest an reprezintă 21.000 de capete.
O creştere corespunzătoare s-a rea­
lizat la oi, al căror număr a ajuns
la 460.000 de capete, din care în acest
an s-a realizat 214.000 de capete.
Răspîndirea metodelor avansate în
sectorul zootehnic, organizarea schim­
bului de experienţă între gospodăriile
colective fruntaşe şi cele rămase în
urmă, sprijinirea gospodăriilor colecti­
ve de către gospodăriile de stat ve­
cine, au dat rezultate bune în creş­
terea animalelor şi a producţiei aces­
tora. F aţă de 1959, producţia de lapte
a crescut cu 300 de litri, ajungînd în
acest an la 1.000 litri de lapte în me­
die pe cap de vacă furajată. Avem
în regiune multe G.A.O. care au rea,-
lizat producţii de peste 2.000 litri de
lapte pe cap de vacă furajată.
Departe de a ne automullumi, aceste
rezultate reprezintă pentru noi un în­
demn de a îndruma în continuare con­
siliile de conducere să-şi însuşească
experienţa de organizare şi de produc­
ţie a unităţilor fruntaşe, să realizeze
şi să depăşească aceste rezultate.
Măsurile luate de Gomitetul regio­ dere este pe deplin realizabilă avînd
nal de partid au făcut ca gospodăriile
colective să acorde o mai mare aten­
sarcinilor sporite de creştere' a efec­
tivelor şi producţiei animaliere.
In asigurarea bazei furajere, o mare
importanţă a avut-o însămînţarea cul­
turilor duble după recoltarea păioa-
selor care au ocupat o suprafaţă de
peste 111.000 ha., recoltîndu-se la ha.
o producţie medie de 12.000 kg. masă
verde. Astfel, noi am asigurat din
furajele cultivate în teren propriu şi
din culturile duble 10 tone de siloz
pe cap de vacă, 5 tone pe cap de ti­
neret bovin şi cîte 300 kg. pe cap
de scroafă şi oaie.
Existenţa unui mare număr de gos­
podării colective noi, precum şi spo-
rirea însemnată a efectivului de ani­
male de producţie proprietate obşteas­
că, au pus şi pun în faţa organelor
şi organizaţiilor de partid şi de stat
problema realizării unui volum sporit
de construcţii, prin folosirea pe scară
mai largă a materialelor din resurse
locale.
Ga urmare a măsurilor luate, faţă
de 4.780 obiective planificate în gos­
podăriile colective, în acest an, pînă
la 1 decembrie s-au început 5.388 şi
s-au dat în folosinţă 5.006 obiective.
In consolidarea economico-organi-
zatorică a gospodăriilor colective, un
factor hotărîtor îl constituie aplicarea
principiului socialist al retribuţiei după
Urmînd indicaţiile partidului, un nu­
măr de 503 gospodării colective au in­
trodus sistemul de retribuire a muncii
în funcţie de volumul lucrărilor efec­
tuate şi de producţia obţinută de bri­
gadă. Extinderea acestui sistem de re­
tribuire a muncii, a cointeresaţ un
număr mare de colectivişti la efectua­
rea lucrărilor agricole la un înalt
nivel agrotehnic, la obţinerea de pro­
Aplicînd în practică recomandările gaţii oamenilor muncii care lucrează de lapte obţinută de Ia fiecare vacă de construcţii bune ale căror număr a alte obiecte de folosinţă îndelungată. acest prilej recunoştinţă şi mulţumiri
Congresului al IlI-lea al P.M.R. pe
baza unui studiu amănunţit, în regiu­
nea noastră s-a trecut la unificarea
unor gospodării colective cu suprafeţe
mici. Unificarea unor asUel de gos­
măsuri pentru dezvoltarea lor. In
toamna anului trecut, gospodăriile co­
lective din satele Gioara şi Ion Roată,
DRUMUL S O U \I.L S A \L L U I
fice intr-o singură gospodărie pentru
a folosi mai bine posibilităţile lor.
Justeţea acestor indicaţii ale condu­ organizare şi mobilizare a maselor de de organele de partid şi de stat pen­
cerii partidului este dovedită de rezul­
tatele obţinute încă din primul an de
Ia unificare. Astfel, faţă de anul 1960, consolidării relaţiilor de producţie so­ riilor colective, vorbitorul a relevat
în acest an s-a obţinut mai mult cu
320 kg. de grîu, 800 kg. de porumb,
650 kg. de floarea-soarelui, 4.000 kg.
de sfeclă de zahăr în medie la hectar.
Producţia med'e pe cap de vacă tura-
jată este în acest an de 2.100 litri,
faţă de 1.700 litri în 1960. Valoarea
zilei-muncă a crescut de la 25 lei în
1960, Ia 30 lei în acest an.
A început să se audă tot mai des
expresia de gospodărie colectivă mi­
lionară sau multimilionară. In regiu­
nea noastră sînt 208 de gospodării mi­
lionare din care 103 multimilionare.
Gît de mult contrastează această
realitate cu cea descrisă de marele
nostru poet Vasile Alecsandri în ver­
surile sale despre Bărăgan: Acolo floa­
rea naşte şi moare-n prim ăvară / Acolo
piere umbra în zilele de vară / Şi toam-
na-i fără roade, ş-a iernii vijelii / Cu­ dăriei agricole colective. Au fost orga­ rirea producţiei de grîu şi porumb,
treieră cu zgomot pustiile cîmpii.
Această descriere poetică redă plas­
tic tabloul sumbru al condiţiilor ma­
teriale de existenţă înfiorătoare ale ţă­
ranilor de pe aceste meleaguri aduşi
,,la sapă de lemn“ de crunta exploa­
tare burghezo-moşierească.
Acum, acest pămînt, prin pricepe­
rea harnicilor colectivişti şi mecani­
zatori, dă roade din ce în ce mai bo­
gate care îndestulează tot mai mult
traiul oamenilor muncii.
Dacă luăm la un Ioc casele con­
struite pe regiune de ţăranii colecti­
vişti, reiese că la fiecare 6 familii
revine o casă nouă construită. In re­
giunea noastră, există astăzi aproape
65.000 de colectivişti posesori de apa­
rate de radio, 80.000 de difuzoare şi
peste 1.000 de televizoare. Prin comer­
ţul de stat şi cooperatist, în regiune
s-au desfăcut anul acesta mărfuri în
sumă de aproape 1 miliard lei.
Şi aceasta este, tovarăşi, doar înce­
putul. Regiunea noastră are condiţii
deosebit de favorabile şi mari rezerve
care, folosite cu pricepere, vor asigura
în următorii ani o creştere considera­
bilă a producţiei vegetale şi animale.
Comitetul Central al Partidului a
stabilit ca sarcină regiunii Bucureşti,
ca în anul viitor să obţină de pe o
suprafaţă de 160.000 ha. peste 5.000
kg. porumb boabe la ha. în teren ne-
irigat.
Această sarcină de mare răspun­
în vedere că anul acesta o serie de
gospodării de stat şi gospodării colec­
O bază trainică s-a asigurat şi spo­
ririi producţiei la ha. a culturilor pă-
ioase. In acest an, pentru prima oară
în istoria regiunii, s-a reuşit ca în­
treaga suprafaţă de cultură de toamnă
să fie arată şi însăm înţată cu ma­
şina, în condiţii agrotehnice superioare.
Deşi încă din acest an s-au obţinut
rezultate bune în dezvoltarea sectoru­
lui zootehnic, totuşi ele nu sînt pe
măsura posibilităţilor pe care le oferă
regiunea noastră creşterii animalelor.
In această direcţie sînt necesare efor­
turi susţinute atît în ceea ce priveşte
creşterea încărcăturii de animale la
suta de hectare, cit şi sporirea produc­
ţiei animaliere. Este necesar să mo­
bilizăm toate forţele din gospodăriile
de stat şi gospodăriile colective pen­
tru ca creşterea efectivului de ani­
male să se realizeze îndeosebi prin
reţinerea întregului tineret de prăsită,
cît şi din folosirea judicioasă a credi­
telor şi fondurilor proprii pentru cum­
părări de animale.
încă de acum au fost luate măsuri
ca producţia de lapte pe cap de vacă
furajată să crească în 1962 la 3.1UU
litri în gospodăriile de stat şi t.709
litri în gospodăriile colective. Pentru
anul viitor, gospodăriile colective vor
livra statului 150.000 capete de porci
în greutate medie de 100 kg.
După cum vedeţi, numai din pre­
zentarea principalelor cifre de plan,
rezultă perspectivele măreţe care se
deschid în faţa oamenilor muncii din
cuprinsul regiunii Bucureşti. Sînt
perspective minunate care vor ridica
pe o treaptă mai înaltă economia re­
giunii, vor contribui la ridicarea pe
culmile unei înfloriri mai grandioase
patria noastră socialistă.
însufleţiţi de documentele Congresu­
lui al IlI-lea al Partidului, noi, dele­ ducţiile au crescut simţitor. Producţia rea productivităţii lor este asigurarea cum părat mobilă, maşini de cusut ş' ra regiunii Dobrogea, exprim şi cu
pe ogoarele colectivizate ale regiunii
Bucureşti, ne angajăm în faţa parti­
dului şi guvernului că nu vom precu­
peţi nici un efort şi strîns uniţi în
jurul partidului, al Comitetului său
cinii principale care stă în faţa tutu­
ror oamenilor m u n cii: desăvîr.şirea
construirii socialiste în scumpa noastră
Nr. 2172
Cuvîntul tovarăşului Vasile Vaida,
prim-secretar al Comitetului regional Cluj al P. M. R.
Pentru îndeplinirea sarcinilor trasate Huedin, procesul de colectivizare a nice şi ieftine pentru bovine, cu chel­ nice, propunem reînfiinţarea fostelor
de partid privind colectivizarea agri­ agriculturii, în linii mari, s-a termi­ tuieli care n-au depăşit 600 lei de fie­ şcoli de pregătire a cadrelor penlru
culturii şi consolidarea economico-or- nat, iar în celelalte raioane gospodă­ care animal. G.A.G. cu o durată de 2 ani, de pe
ganizatorică a gospodăriilor colective, riile colective deţin majoritatea supra­ Dacă în ceea ce priveşte creşterea lîngă institutele agronomice, care au
Gomitetul regional de partid a avut feţelor agricole. Ţinînd seama de re­ numerică a efectivelor de animale s-au dat bune rezultate şi în care vor pu­
ca o principală şi permanentă preocu­ zultatele obţinute, se poate aprecia că obţinut rezultate, producţiile realizate, tea fi şcolarizate un mare număr de
pare întărirea continuă a organizaţii­ într-un timp scurt în regiunea noa­ din cauza lipsurilor care mai există cadre de conducere, în special pre­
în ceea ce priveşte îngrijirea şi fura­ şedinţi, cu scoaterea dm producţie
lor de partid de la sate, în scopul ri­ stră procesul de colectivizare a agri­ jarea animalelor, sînt încă sub posi­ numai cîte 5 luni în perioada de
bilităţile reale. La aceasta contribuie iarnă.
dicării rolului lor de conducător po­ culturii va fi încheiat. şi faptul că în multe gospodării agri­
litic şi al creşterii capacităţii lor de După ce a înfăţişat măsurile luate cole colective nu se aplică retribuţia
după producţia obţinută şi nu se asi­
gură o stabilitate a colectiviştilor în­ In problema organizării teritoriului
grijitori de animale. şi a îmbunătăţirilor funciare, activeaza
ţărani muncitori în vederea lărgirii şi tru îndrumarea şi sprijinirea gospodă­ în prezent pe raza regiunii trei uni­
Clima şi solul regiunii noastre ofe­ tăţi : Centrul de organizarea teritoriu­
ră condiţii deosebit de prielnice pentru lui, aparţinînd Ministerului Agricul­
cultura pomilor şi a viţei de vie. turii, cu rază de activitate pe mai
cialiste la sate. succesele însemnate obţinute dc gospo­ multe regiuni, Oficiul regional de îm­
Ne propunem ca în anii următori bunătăţiri funciare şi Serviciul de or­
Realizările dobîndite de majoritatea dăriile agricole colective în dezvolta­ să lărgim considerabil patrimoniul ganizarea teritoriului, ambele aparţi­
pomi-viticol prin noi plantaţii, în aşa nînd Sfatului popular regional. Dm
gospodăriilor colective din regiune pri­ rea multilaterală a producţiei, in spo­ Iei, îneît această ram ură să devină o cauza acestei forme de organizare se
importantă sursă de venituri a gos­ ivesc o serie de paralelisme în di­
vind creşterea producţiei agricole ve­ rirea an de an a fondurilor de bază, podăriilor colective. Pînă în anul 1966 ferite acţiuni, fapt pentru care acti­
suprafeţele plantate cu pomi fructiferi
getale şi animale şi pe această bază în perfecţionarea organizării şi retri­ vor ajunge Ia 30.090 ha. faţă de 17.00U
a veniturilor colectiviştilor, au fost fo­ buirii muncii colectiviştilor. ha. existente în prezent, iar viile vor
cuprinde peste 7.000 ha.
losite cu pricepere de organizaţiile de Creşterea considerabilă a sectorului Potrivit directivelor Congresului al
lll-lea al Partidului şi a hotărîrilor
partid în munca politică desfăşurată colectivist din regiunea noastră cre­ Plenarei G.C. al P.M.R. din 30 iunie
— 1 iulie, noi ne preocupăm ca pe
pentru convingerea maselor de ţărani ează condiţii ca în viitor să se aplice baza unor studii economico-sociale, a
convingerii colectiviştilor, să trecem
muncitori despre superioritatea gospo­ o agrotehnică superioară, pentru spo­ treptat Ia unificarea unor gospodării
mici în gospodării mai mari. In felul
acesta, se creează condiţii mai bune vitatea acestor unităţi nu se poate des­
de dezvoltare economică şi organiza­ făşura în mod unitar, sistematic şi ex­
nizate vizite ale ţăranilor întovărăşiţi astfel ca în anul 1965 să se realizeze torică a acestora printr-o folosire mai peditiv. Propunem ca în locul acestor
raţională a terenurilor, a forţei de trei unităţi să se creeze o singură
în gospodăriile agricole colective frun­ în medie la hectar cel puţin 1.730 muncă şi o îmbinare armonioasă a di­
feritelor ram uri de producţie. Din ana­
taşe, expuneri şi conferinţe în adunări kg. grîu şi 2.600 kg. porumb boabe. lizele economice pe ultimii ani, rezulta
că gospodăriile care au mărimea în
populare de către activiştii de partid In acest an, gospodăriile agricole jurul a 1.500 ha. realizează indicii unitate pe raza adm inistrativă a re­
economici cei mai ridicaţi. Desigur, giunii, subordonată Sfatului popular
şi de stat, convorbiri ale colectivişti­ colective din regiunea noastră, pe baza unificarea este o acţiune de mai lunga regional.
durată, ea se va realiza pe măsura
lor cu ţăranii întovărăşiţi, au fost edi­ ajutorului primit din partea statului, creării condiţiilor politice şi economice
necesare unificării.
tate broşuri, pliante, fotogazete, foi au cumpărat aproape 30.000 vaci şi Pentru regiunile care au mari supra­
Ţinînd seama de importanţa ce o feţe deluroase, trebuie îm bunătăţită
volante despre munca şi viaţa din gos­ viţele -— dubliudu-se în acest fel efec­ prezintă asigurarea cu cadre bine pre­ sistema actuală de maşini şi trac­
gătite a gospodăriilor colective, Comi­ toare agricole. Staţiunile de maşini
podăriile colective fruntaşe. Au fost tivul existent la începutul anului. Co­ tetul regional de partid şi Comitetul şi tractoare din regiunea noastră să
executiv al sfatului popular regional fie dotate în mai mare m ăsură cu trac­
organizate expoziţii agricole la sate, mitetul regional de partid şi Sfatul s-au preocupat îndeaproape dc spri­ toare puternice pe şenile şi să fie con­
jinirea gospodăriilor colective pentru struite noi tipuri de maşini agricole
care au oglindit rezultatele obţinute popular regional au îndrumat gospo­ şcolarizarea cadrelor de conducere, ca : semănători, combine, care să poată
preşedinţi, contabili, brigadieri etc. în fi folosite cu mare randam ent şi pe
de gospodăriile colective, precum şi dăriile colective să-şi sporească efec­ prezent, în regiune funcţionează două
şcoli de 5 luni pentru preşedinţi şi
vizionări de filme agricole documen­ tivele de animale proprietate obşteas­ brigadieri, o şcoală cu durata de 10
luni pentru contabili şi este în curs
tare printre care şi filmul „Milionarii că şi prin reţinerea întregii prăşile de deschidere un nou centru şcolar.
Pe baza unui plan întocmit pînă în
din regiunea Cluj". proprii. anul 1963, vor fî şcolarizaţi toţi pre­
şedinţii şi contabilii din G.A.G. ale
In realizarea sarcinilor privind co­ Re baza planului de dezvoltare a regiunii.
lectivizarea agriculturii. Comitetul re­ efectivelor de animale, în 1962 în Datorită faptului că avem o serie terenurile mai accidentate.
de preşedinţi care dovedesc calităţi
gional de partid s-a călăuzit după in­ G.A.G. se va realiza peste 28 capete de buni organizatori, dar cărora le Este necesară dotarea în viitor a
lipsesc o serie de cunoştinţe agroteh­ S.M.T.-urilor şi cu maşini şi utilaj
dicaţiile Comitetului Central al parti­ bovine la 100 ha. din care vaci 11,7, pentru lucrările de îm bunătăţiri fun­
ciare, pentru lucrări de terasare şi al­
dului nostru de a antrena în destă- iar în 1965 vom ajunge Ia peste 40 tele, în vederea punerii în valoare a
terenurilor de pantă încă nefolosite.
şurarea muncii politice de masă orga­ capete, din care 19,1 vaci. In acest
nizaţiile de partid de la sate, activul fel, G.A.G. vor avea un efectiv de
fără de partid al acestora. 200.000 capete bovine din care 94.UUU
Re baza muncii politice desfăşurată vaci. Depunînd în continuare eforturi sus­
ţinute pentru dezvoltarea rezultatelor
cu răbdare de către organele şi orga­ O rezervă deosebit de importantă pe bune, pentru generalizarea experien­
ţei înaintate, desfăşurînd o muncă po­
nizaţiile de partid, respcctîndu-se prin­ seama căreia, în regiunea noastră pot litică de m asă rodnică, Comitetul re­
gional de partid, toate organizaţiile
cipiul liberului consimjămînt, s-a reu­ fi sporite efectivele de animale, sînt de partid din regiunea Cluj, sînt ho-
tărîte să-şi aducă întreaga lor contri­
şit ca în regiunea noastră colectivi­ păşunile şi fîneţele care reprezintă 48 buţie Ia îndeplinirea sarcinilor trasate
de cel de-al IH-lea Congres al parti­
zarea agriculturii să capete un carac­ la sută din suprafaţa agricolă a re­ dului, pentru încheierea în scurt timp
a procesului de colectivizare a agri­
ter de masă, trăsătura ei principală giunii. De aceea, ne propunem să mo­ culturii, pentru întărirea economico-
organizatorică a G.A.G., pentru spo­
fiind intensificarea ritmului de tran ­ bilizăm sfaturile populare, G.A.G. pen­
sformare a întovărăşirilor in gospo­ tru aplicarea unui complex de lucrări
dării colective. în vederea îmbunătăţirii şi refacerii
Gospodăriile agricole colective sînt păşunilor şi fîneţelor naturale, în sco­
pul creşterii producţiei de masă verde.
în prezent dominante în cadrul sec­ Pentru adăpostirea în bune condl-
torului cooperatist al agriculturii din ţiuni a efectivului sporit de animale,
regiune. In anul 1960 au intrat în gos­ în anul acesta au fost date în folo-
podăriile colective 48.295, familii . .CUV . ............... ¦, j- rirea considerabilă a producţiei agri­
148.687 ha., iar în ,1 pînă ore. simnţaă in gospoimdăarimile ceomleccotuivec din
: • - «vixtttne 441 eraiduri neutru-vite, faţă cole. •'
¦» nr> i .
zent s-au constituit 290 Sub conducerea înţeleaptă a parti­
agricole colective în care au intrat de 431 planificate şi un număr însem­
nat de alte adăposturi. In anii ur­ dului, strînşi uniţi în jurul Comitetu­
peste 60.000 familii cu peste 190.000 mători, volumul de construcţii agro­ lui Gentral, în frunte cu tov. Gheorghe
ha. In prezent în regiune există 671 Gheorghlu-Dej, noi ne angajăm să nu
zootehnice va creşte şi mai mult. In
de gospodării colective care cuprind acest scop vom extinde experienţa precupeţim nici un efort pentru în­
peste 80 la sută din suprafaţa colec­ bogată cîştîgată de gospodăriile co- făptuirea politicii partidului de desă-
tivizaşi ă. lective care. folosind materiale locale vîrşire a construcţiei socialismului în
In raioanele Dej, Gherla, Bistriţa, au reuşit să construiască grajduri trai­ patria noastră.
Cuvîntul tovarăşului Petre lonescu
Gu toate acestea, noi considerăm că
(U rm ă ri Uri pag. l- a ) brogea, începînd încă din anul 1958, die un grajd de 100 capete în 1957, în
iar planul de fertilizare a solului cu s-a introdus şi extins metoda însămîn- acest an a ajuns la 76.000 Iei, iar un rezultatele obţinute pînă acum nu sînt
îngrăşăminte organice a fost depăşit ţărilor artificiale la 93 la sută din saivan pentru 250 capete oi s-a redus încă la nivelul posibilităţilor existen­
cu 61 Ia sută. efectivul de oi al gospodăriilor colec­ de la 72.000 lei Ia cca. 48.000 lei. te. Mai există unele deficienţe în or­
Pentru îndeplinirea sarcinilor trasa­ tive în 1961. ?Tovarăşi, ganizarea muncii, în cointeresarea m a­
te de Directivele Congresului al IH- Practica a dovedit că pentru obţi­
lea al P.M.R. şi de alte hotărîri de Creşterea producţiilor de cereale Ia terială a colectiviştilor şi în asigu­
partid privind folosirea raţională a fon­ nerea de rezultate bune în creşterea hectar, a efectivelor de animale şi a rarea locurilor de muncă cheie cu ca­
dului funciar, redarea de noi suprafeţe animalelor, factorul hotărîtor este productivităţii lor, a creat posibilita­ dre corespunzătoare. De asemenea, noi
de teren agriculturii, în regiunea Do- omul, care trebuie să lucreze cu tra­
brogea au fost îndiguite aproape 29.00C gere de inimă în meseria de crescă­ tea ca G.A.G. din regiunea noastră să nu am rezolvat complet unele pro­
hectare teren din care 11.500 hectare tor de animale. Are o m are importan­ contribuie Ia fondul central al statului bleme ca, de pildă, asigurarea sorti-,
deseeate şi redate agriculturii. De ase­ ţă permanentizarea crescătorilor de cu cantităţi sporite de produse agri­ mentelor de furaje de calitate şi în
menea, în toamna acestui an, s-au iden­ animale pe locul de muncă şi cointe­ cole. In acest an unităţile din regiu­ cantităţile necesare pentru furajarea
tificat c'rca 75.000 ha. terenuri impro­ resarea lor materială privind retribuţia nea noastră au vîndut statului pe bază raţională a efectivelor de animale,
prii culturii cerealelor, care urmează muncii după producţie. Pentru a-î în­ de contract peste 95.800 tone grîu, aceasta deoarece, pe de o parte, pro-
să fie am enajate în viitor pentru cul­ văţa pe colectivişti cum să crească şi 86.300 tone porumb şi 36.200 tone floa­ dudule ce le obţinem la plantele fu­
tura pomilor şi viţei de vie. să îngrijească raţional animalele, se rea-soarelui, adică cu 100 la sută mai rajere sînt încă mici, iar pe de altă
organizează în fiecare an cursuri de mult grîu şi porumb, de trei ori mai parte suprafeţele stabilite prin plan
Considerăm că sînt posibilităţi ca scurtă durată cu crescătorii de anima­ multă floarea-soarelui, cu 210.000 hl. de Ministerul Agriculturii sînt cu to­
pînă în 1965 să se redea în circuitul le, cu scoaterea din producţie. Numai lapte vacă şi oaie, cu 661 tone lînă tul insuficiente în timp ce efectivele
agricol, prin îndiguiri, desecări, defri­ în acest an vor fi şcolarizate pînă fină şi semifină, şi cu 4.060 tone car­ cresc. Stăm destul de slab şi în ceea
şări de arborete, desfiinţări de drumuri Ia sfîrşitul lunii februarie peste 3.000 ne decît în 1958. ce priveşte asigurarea cu apă a fer­
inutile, desţeleniri de păduri slab pro­ asemenea cadre. melor de animale, problemă în care
ductive, o suprafaţă de peste 50.000 In continuare vorbitorul a prezentat Ministerul Agriculturii nu ne-a ajutat
hectare, iar prin măsurile ce se vor Pe lîngă aceasta, noi acordăm o aten­ suficient.
lua vor fi ferite de eroziuni 45.000 hec­ ţie deosebită pregătirii profesionale a cîteva din rezultatele obţinute în în­
tare. De asemenea, există preocupare masei largi de colectivişti prin cursu­ tărirea şi dezvoltarea economico-orga- Vorbitorul a subliniat că un factor
pentru extinderea irigaţiilor, folosind deosebit de important în întărirea şi
apa din Dunăre, precum şi sursele mai rile agrozootehnice de masă la care nizatorică a G.A.O. din regiune. A dezvoltarea gospodăriilor agricole co­
mici din interiorul regiunii. sînt încadraţi tot mai mulţi colectivişti crescut averea obştească a G.A.G. de la lective l-a constituit şi îl constituie
ce lucrează în sectorul producţiei ve­ 383.700.000 Iei (adică 83.000 lei la 100 activitatea permanentă, de zi cu zi, a
Vorbitorul a arătat în continuare că getale şi animale. In acest an sînt cu­ ha.), în 1957, la 900.000.000 lei (adică organelor şi organizaţiilor de partid.
datorită sprijinului acordat de către prinşi Ia cursurile agrozootehnice pes­ Gomitetul regional de partid a luat
partid şi guvern gospodăriile colective te 35.000 de colectivişti. 185.000 lei la 100 ha.) în prezent. măsuri menite să ducă la întărirea
din regiune au dezvoltat în ultimii ani O dată cu aceasta, a crescut şi fondul continuă a organizaţiilor de bază din
una din ramurile importante de pro­ Pentru asigurarea unei baze furajere de bază. El reprezintă 86.600 lei la G.A.G. şi la creşterea continuă a ro­
ducţie — zootehnia. corespunzătoare din punct de vedere 100 ha. în prezent faţă de 43,600 lei lului de conducător politic al aces­
cantitativ şi calitativ, în ultimii ani în tora.
In urm a măsurilor luate, efectivele regmnea noastră baza furajeră s-a îm­ în anul 1958.
de animale au crescut faţă de 1957, bunătăţit, punîndu-se un accent deose­ Creşterea puterii economice a gos­
anul terminării colectivizării agricul­ bit pe nutreţurile însilozate. O atenţie
turii, cu 70.630 taurine (adică cu 30 la deosebită am acordat sporirii produc­ podăriilor agricole colective, a dus
sută), din care 30.323 vaci, 99.000 por­ ţiei de masă verde la hectar pe păşu­ la sporirea an de an a veniturilor re­
cine, 422.000 ovine şi peste 980.000 nea naturală prin întreţinerea tuturor partizate la zi-muncă membrilor co­
păsări, revenind la 100 ha. 18,36 tau­ păşunilor, desţelenirea şi reînsămînja- lectivişti. Tot mai multe G.A.G. îm­
rine, din care 6,4 vaci (faţă de 0,7 rea celor slabe după principiul conve-
capete vaci în 1957), 27,4 porcine faţă ierului verde. De asemenea, se va ex­ part colectiviştilor avansuri băneşti Organele şi organizaţiile de pârtiei
de 3,2, 130 ovine faţă de 77 capete şi tinde cultura sparcetei, borceagului,
257 păsări faţă de 24 păsări cît erau sorgului, ierbii de Sudan şi lucarnei lunare şi trimestriale. desfăşoară o intensă activitate polit>
la aceste specii de animale în 1957 la pentru m asă verde şi producerea fî- Veniturile realizate de colectivişti au co-educativă în rîndurile colectiviştilor
100 de hectare. nurilor, îar pentru asigurarea furajelor pentru creşterea continuă a conştiin­
suculente se vor însămînţa suprafeţe creat posibilităţi ca un număr de ţei lor socialiste, a dragostei faţă de
Datorită îmbunătăţirii condiţiilor de corespunzătoare pentru siloz. 45.000 familii (adică la fiecare 3 fa­ muncă şi avutul obştesc, a disciplinei
hrană şi adăpostire a animalelor, pro­ milii una), să-şi construiască şi să-ş! în muncă.
Un alt factor de mare importanţă renoveze casa, aproape 21.000 fami­
pentru creşterea animalelor şi ridica­ lii au introdus lumina electrică în In încheiere vorbitorul a spus: In
numele Comitetului regional de partid
case, 11.000 şi-au procurat aparate al Sfatului popular regional şi al tu­
de radio, iar un număr însem nat şi-au turor oamenilor muncii din agricultu­
furajată, s-a dublat faţă de 1957. crescut în G.A.G. de Ia 1.226 în 1957 conducerii de partid şi de stat în frun­
G.A.G. din satul Cocoşul a realizai la 4.550 în prezent. La realizarea aces­ Satele din regiunea noastră şi-au te cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
pînă la 1 decembrie, de Ia un efectiv tui număr de construcţii, gospodăriile schimbat înfăţişarea. Prin contribuţia Dej, pentru ajutorul multilateral şi
de 77 vaci o producţie de 3,240 litri agricole colective au primit un ajutor voluntară a colectiviştilor, s-au con­ permanent acordat regiunii noastre în
lapte pe cap de vacă furajată, iar deosebit din partea statului prin cre­ struit 82 cămine culturale, 57 şcoli, dezvoliarea şî întărirea economico-or-
G.A.G. din Gomana cîte 2,752 litri lapte dite pe termen lung fără dobîndă şi s-a lărgit spaţiul de şcolarizare cu ganizatorică a gospodăriilor agricole
materiale la p-eţ redus. încă 134 săli noi de clasă. Astăzi lu­ colective.
In regiunea noastră există o bună Re baza indicaţiilor partidului, s-a mina electrică a pătruns în peste 200 Asigurăm conducerea partidului că
tradiţie în privinţa creşterii oilor. Prin­ pus un accent deosebit pe executarea sate faţă de unul singur în timpul re­ pe viitor vom munci cu şi mai mult
cipala noastră preocupare este în­ de construcţii ieftine, prin folosirea ma­ gimului burghezo-moşieresc. In raioa­ d an şi perseverenţă pentru realizarea
dreptată în direcţia ameliorării conti­ terialelor şi resurselor locale, fapt ce nele Negru-Vodă şî Medgidia s-ă in­ măreţelor sarcini puse în faţa noasUă
nue ă raselor existente. In acest scop, a dus lă scăderea preţului de cost. Ast­ de Gongresul al IlI-lea al Partidului
cu sprijinul staţiunii experimentale Do- fel, de Ia i 12.000 lei cît costă în me­ trodus ctfrentul electric în toate satele. Muncitoresc Romîn.