Page 64 - 1961-12
P. 64
7r DRUMUL1 SOCIALISMULUI Nr. 2172
pa!T. 4
ULTIMELE ŞTERI ULTIMELE STIR a • ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Vizita lui Leonid Brejnev
în India
DELHI 18 (Agerpres). — la care au participat Maharash
In dimineaţa zilei de 17 de tra Prakasa, guvernatorul sta
cembrie L. I. Brejnev, preşedin tului, şi alte personalităţi. Cu
tele Prezidiului Sovietului Su noscutul savant indian dr. Ba
prem al U.R.S.S., care se află liga a rostit o scurtă cuvîntare de
într-o vizită oficială In India, salut în care a scos în evidenţă
şi persoanele care-1 însoţesc au importanţa pentru poporul in
[onsilioiiii lonüial al Păci părăsit Delhi, plecind într-o că dian a ajutorului Uniunii Sovie
Lichidarea colonialismului — lătorie prin ţară. tice în ceea ce priveşte crearea
După o scurtă escală la Agra, unei industrii naţionale în In
SratervenfSî ale reprezentanţilor R. P. Romîne sarcină de importanţă primordială unde înaltul oaspete sovietic a dia. L. I. Brejnev a rostit cu-
vizitat vestitul mausoleu Tadj vîntarea de răspuns.
Mahal, aeronava „IL-18“ s-a În Presa indiană comentează pe
STOCKHOLM 18 (Agerpres). rea generală şi totală. Iată de de semnificativă — a spus vor — Rezoluţia Congresului Sindical Mondial — dreptat spre Bombay. larg vizita de pace şi prietenie
ce pe ordinea de zi a vieţii in bitorul — rezoluţia adoptată re
Corespondenţă specială : ternaţionale trebuie să stea în cent la O. N. U. cu privire la MOSCOVA 18 (Agerpres).— egalitate, lupta patrioţilor din Pe întregul parcurs de 25 km. în India a lui L. I. Brejnev, pre
In ziua de 17 decembrie au primul rînd problema dezarmă transformarea 'Africii într-o zonă TASS tran sm ite: Angola împotriva represiunilor de la aeroport la palatul gu şedintele Prezidiului Sovietului
rii generale şi totale. Ea poate denuclearizată. Apreciem acest singeroase, lupta pentru liber vernatorului — reşedinţa înal Suprem al U.R.S.S. In articolul
Început şedinţele comisiilor fi rezolvată chiar în zilele noa fapt ca o nouă confirmare a ac Cel de-al V-lea Congres Sin tatea tuturor popoarelor care tului oaspete sovietic — se aflau
Consiliului Mondial al Păcii. stre în pofida atmosferei de ne tualităţii şi justeţii propunerilor dical Mondial a aprobat rapor mai gem încă sub jugul colonial, zeci de mii de locuitori ai ora său de fond ziarul „Navbharat
Luînd cuvîntul în cadrul Comi încredere şi suspiciune. Poporul formulate de guvernul R. P. Ro tul lui Ibrahim Zakaria, secre pentru lichidarea definitivă a şului care l-au salutat pe înal Times“ a arătat că vizita lui
siei pentru dezarmare, pe m ar nostru sprijină poziţia Uniunii mîne privind dezvoltarea relaţi tar al F. S. M., cu privire la colonialismului, împotriva aven tul oaspete. L. I. Brejnev va întări şi mai
ginea raportului prezentat de Sovietice care s-a declarat a fi ilor de bună înţelegere în zona dezvoltarea activităţii şi solida turilor imperialiste. mult relaţiile de prietenie şi co
prof. John Bernal, preşedintele gata să semneze un acord de balcanică, şi crearea unei zone rităţii organizaţiilor sindicalo La Glubul radiodifuziunii, laborare dintre cele două ţări,
executiv al Prezidiului Consili denuclearizate în această parte în lupta pentru lichidarea co Congresul declară că sprijină Asociaţia indiano-sovietică pen scoţînd în evidenţă ajutorul
ului Mondial al Păcii, acad. dezarmare generală şi totală, a lumii“. lonialismului. lupta sindicatelor oamenilor tru dezvoltarea legăturilor cul prietenesc dezinteresat acordat
Horia Hulubei, membru al Con acceptînd propunerile puterilor muncii din ţările care s-au elibe turale, a oferit în cinstea pre de Uniunea Sovietică pentru
siliului Mondial al Păcii şi vice occidentale cu privire la con Exprimînd adeziunea delega Colonialismul, se spune în re rat recent pentru îmbunătăţirea şedintelui Prezidiului Sovietului crearea unei economii naţionale
preşedinte al Consiliului Naţio trol, dacă şi acestea acceptă ţiei romîne Ia propunerea privi zoluţie, constituie o ruşine şi un condiţiilor sociale şi economice Suprem al U.R.S.S. o recepţie
nal pentru apărarea păcii din programul dezarmării generale toare la organizarea în anul vi flagel al timpurilor noastre. El (majorarea salariilor, reducerea independente a Indiei.
R. P. Romînă, a transmis salu şi totale. Ideea dezarmării ge itor a unui Congres al luptăto trebuie să fie lichidat definitiv.
tul călduros al milioanelor de nerale şi totale aflate pe ordi rilor pentru pace avînd ca prin duratei de lucru, lărgirea siste <iî —
partizani ai păcii din Republi nea de zi a actualei sesiuni a cipală temă — dezarmarea ge Rezoluţia cheamă pe oamenii
ca Populară Romină, al între Organizaţiei Naţiunilor Unite nerală şi totală, acad. Horia muncii şi sindicatele din întrea mului prevederilor sociale, recu fU .T.0. urmăreşYte să-sYî subordoneze
gului popor romîn iubitor de precum şi discuţiile începute în Hulubei a declarat în încheiere: ga lume să folosească toate po noaşterea dveptului la muncă, Berlinul occidental
pace. tre U.R.S.S. şi S.U.A,, ne dau „In numele mişcării noastre pen sibilităţile de care dispun pen
speranţa că ele vor ajunge în tru pace îmi exprim convinge tru ca anul 1962 să fie anul in introducerea concediilor plătite, — Nofa guvernului R.D.G. adresată guvernului S.U.A.—
După ce a arătat că interven curînd la rezultatele pozitive. rea că hotărîrile sesiunii noastre dependenţei naţionale a Algeriei.
ţiile delegaţilor la sesiune şi Mişcarea pentru pace trebuie vor găsi un puternic răsunet în pregătirea profesională). BERLIN 18 (Agerpres).— notă, consideră subordonarea
discuţiile purtate au fost deo să-şi concentreze mai mult ca lumea întreagă, că milioane şi Rezoluţia aprobă „ajutorul După cum anunţă agenţia
sebit de utile în clarificarea oricincl atenţia asupra acestei milioane de oameni de pe toate necondiţionat moral, politic şi Luptînd pentru drepturile lor trupelor de ocupaţie din Berii,
sarcinilor şi formelor de acţiune probleme esenţiale şi vitale pen continentele se vor ridica cu şi material acordat de către ţările vitale, sindicatele din ţările slab A. D. N., într-o notă adresată nul occidental comandamentu
ale mişcării mondiale pentru tru omenire. Să facem totul mai multă hotărire în lupta socialiste ţărilor coloniale care dezvoltate, se subliniază în rezo guvernului S. U. A., guvernul
pace, acad. Horia Hulubei a de pentru a evita ca norii războiu pentru dezarmarea generală şi şi-au cucerit recent indepen R. D. G. protestează împotriva lui forţelor armate ale N.A.T.O.
clarat : Poporul romîn urmăreş lui să mai întunece planeta noa totală, pentru rezolvarea proble denţa“. luţie, creează condiţii favorabile deplasărilor de trupe americane din Germania occidentală ca un
te cu atenţie desfăşurarea eve stră. Să realizăm prin efortu melor internaţionale litigioase, luptei maselor pentru naţionali din cadrul N. A. T. O. pe auto act agresiv împotriva R. D. G.
nimentelor internaţionale şi îşi rile noastre comune ţelul ome pentru triumful coexistenţei Participanţii la congres au a- strada R. D. G. Maricnborn- Guvernul R. D. G. menţionează,
aduce contribuţia sa la lupta nirii -— pacea...“ paşnice“. rătat că, încercînd să-şi impună zarea întreprinderilor monopo- Berlinul occidental. Această no de asemenea, că Berlinul occi
comună pentru apărarea păcii formele lor de neocolonialism, dental se află pe teritoriul Re
împotriva pericolului unui răz După ce şi-a exprimat satis ¦.V imperialiştii Statelor Unite cau li:te stră in e ; crearea şi dezvol tă a fost transmisă la 15 de publicii Democrate Germane şi
boi distrugător. Nu există obli facţia că tot mai mulţi oameni Luînd cuvîntul la 17 decem cembrie, prin Ministeriil Aface nu face cîtuşi de puţin parte din
gaţie mai imperioasă decît aceea de ştiinţă din lumea întreagă, brie în cadrul . comisiei pentru tă să transforme organizaţiile de tarea industriei naţionale; re rilor Externe al R. S. Cehoslova teritoriul în care îşi desfăşoară
a unirii şi concentrării efortu printre care şi savanţi ameri problema germană, ’'Alexandru ce, însărcinatului cu afaceri ail- activitatea N. A. T. O.
rilor tuturor forţelor păcii pen cani, se pronunţă împotriva răz Gheorghiu, membru al delega masă, şi în primul rînd sindica forma agrară ; democratizarea interim al S. U. A. Ia Praga.
tru a lichida pentru totdeauna boiului atomic, pentru utiliza ţiei romîne la sesiunea Consili statului, care ar permite mobi Guvernul R. D. G„ se spune în
pericolul de război termonuclear. rea paşnică a uriaşei forţe a ului Mondial al Păcii de la tele în aliaţi ai lor. In aceste lizarea forţelor naţionale la lupta In notă se menţionează că continuare în notă, constată că
atomului, acad. Horia Hulubei, Stockholm, a subliniat necesita forţele armate ale S. U. A. su includerea trupelor dislocate în
„Considerăm — a continuat a relevat că în actuala conjunc tea rezolvării cit mai grabnice scopuri ei folosesc făţiş pe con împotriva imperialismului, îm bordonate comandamentului su- Berlinul occidental în efectivul
tură internaţională se vădeşte ducătorii C.I.S.L. armatei a 7-a americane cave
vorbitorul — că în vremea noa a problemei germane pe calea potriva dictaturilor militare ; prem al N.A.T.O., deplasează în
stră pericolul de război poate tot mai mult însemnătatea cre Congresul Sindical Mondial politica colaborării cu toate ţă permanenţă trupe pe autostrada este subordonată N. A. T. O. si
fi înlăturat în mod radical doar ării în lume a unor zone denu- încheierii Tratatului de pace. antrenarea garnizoanei din Ber.
intr-un singur f e l : prin lichida ciearizate. „Considerăm deosebit condamnă conducerea C. I. S. L., rile şi organizarea controlului R. D. G. între Marienborn şi linul occidental la manevrele
rea tuturor mijloacelor de duce „Partizanii păcii din ţara noa Berlinul occidental. După cum N. A. T. O., la care particină
re a războiului, prin dezarma a cărei activitate este îndrepta de stat asupra.comerţului exte a informat Statul major general generali şi ofiţeri nazişti, sînt
stră, poporul nostru, a spus vor american, de la 1 decembrie 1961 acţiuni incompatibile cu acordu
:y*'- tă împotriva revoluţiei cubane. rior ; participarea oamenilor toate instanţele trupelor ameri- rile de la Fotsdam şi cu interese
bitorul, cer hotărît să se pună cane de ocupaţie din Berlinul oc le paşnice ale poporului g e r m a n .
Această conducere sprijină făţiş muncii şi sindicatelor la pregă cidental sînt subordonate arma
capăt .reînvierii militarismului tei a 7-a americane care face Guvernul Republicii Democra
agresiunea imperialistă în Con tirea şi elaborarea programelor parte integrantă din forţele ar
te Germane, se spune în notă,
go. Congresul condamnă pe con economice şi la dezvoltarea eco mate ale N. A. T. O. cere încetarea imediată a aces
Guvernul R. D. G-. se spune în tor acte agresive.
ducătorii C. I. S. L. şi pentru nomiei naţionale.
LA GENEVA
faptul că el caută să scindeze In încheierea rezoluţiei se su
rîndurile Federaţiei Sindicatelor bliniază că pentru toate forţe
din întreaga Africă. le păcii şi progresului lichida
Congresul Sindical Mondial rea totală şi definitivă a siste
mului colonialist constituie o
subliniază că independenţa poli sarcină de im portanţă primor
dială.
tică trebuie să fie însoţită de
independenţa economică. Con
gresul Sindical Map. dial. cheamă
Pi*ogrese însemnate vest-german, să se încheie Tra pe oamenii munci]:şi.,sindicate, W a sh in g to n u l în s p rijin u l lu i C h o m b e
Laa problema laoţiană tatul de pace cu Germania şi le din lumea întreagă să spri-
să se transforme Berlinul occi j’ne lupta eroică a poporului ELISABETHVILLE 18 (Agerpres). ale monopolurilor americane spre tran sadoritl S.U.A. la Leopoldville, Gut-
GENEVA 18 (Agerpres).— unanimitate de toţi participan dental într-un oraş liber demili algerian pentru independenţa Presa occidentală relevă că intre zacţii cu cele anglo-franco-belgienc. lion, a adresat mesaje atît lui Cyrille
TASS transmite : ţii la conferinţa internaţională tarizat“. sa naţională, lupta popoarelor reprezentanţi ai Angliei, Belgiei, Fran Adoula cit şi lui Chombe, prin care
sud-africane pentru libertate şi ţei şi diplomaţi americani au avut loc Noua atitudine a S. U. A. se tra îi invită să se întîlnească la baza de
In dimineaţa zilei de 18 de pentru reglementarea problemei numeroase discuţii în legătură cu fi duce prin încercarea de a „media" în la Kitona, situată pe teritoriul con
cembrie a avut loc o nouă şe laoţiene. Colonialiştii încalcă rezolufia O.N.U. xarea unei poziţii comune faţă de tre Chombe şi guvernul central. Pre golez aflat sub controlul trupelor
dinţă a Conferinţei internaţio acţiunile comandamentului O. N. U. şedintele Kennedy l-a însărcinat pe O.N.U. Ambasadorul Statelor Unite a
nale pentru reglementarea pro Elaborind şi aprobînd aceste cu privire la Ruanda - Urundi in Katanga. ambasadorul american la Leopoldville, anunţat la 18 decembrie că Adoula s-a
blemei laoţiene prezidată de documente extrem de importan Se ştie că atitudinea Statelor Unite Gull ion, să se ocupe personal de or declarat de acord să participe la o
G. M. Puşkin (U. R. S. S.). te, Conferinţa internaţională CAIRO 13 (Agerpres).— să respecte şi să îndeplinească faţă de problema katangheză are la ganizarea unei întrevederi a separa întrevedere cu Chombe.
pentru reglementarea problemei tistului Chombe cu C. Adoula, şeful
Din împuternicirea conferin laoţiene şi-a încheiat în fond lu
ţei, Comisia de redactare a pre crările care au durat peste
zentat conferinţei în componen şapte luni, a spus G. AL Puşkin. Reprezentanţii mişcării de eli rezoluţia Adunării Generale cu bază interesele cercurilor monopoliste guvernului central congolez. In felul Din mesajul adresat de către amba
ţă restrînsă textele, întocmite de „Acum chestiunea este cit de berare din Ruanda-Urundi, Afri privire la Ruanda-Urundi, care
repede vor îi reglementate pro ca de sud-vest, Basutoland, Ke este încălcată sistematic de ei. americane în exploatarea bogăţiilor acesta, Kennedy a răspuns pozitiv do sadorul S.U.A. lui Chombe reiese că
comun acord, ale proiectului de blemele interne ale Laosului şi, nya, Zanzibar, Uganda, Rhodes
declaraţie cu privire la neutra în primul rîn d , problema formă sia de nord şi Rhodesia de sud, Scrisoarea cheamă ţările iubi uriaşe ale provinciei katangheze. Pînă rinţei exprimată de Chombe într-un secretarul general provizoriu al O.N.U.
litatea Haosului şi protocolului rii unui guvern de unitate na care se află în prezent la Cairo, toare de libertate, îndeosebi ţă
la declaraţia cu privire la neu ţională, constituirii şi trimiterii au adresat Organizaţiei Naţiu rile afro-asiatice, să acorde un acum S. U. A. au considerat că îşi mesaj pe care acesta l-a adresat pre a desemnat deja pe Rob'ert Gardiner
tralitatea Laosului, care cuprind la Geneva a unei delegaţii a nilor Unite o scrisoare în care sprijin tot mai puternic mişcă
Laosului, împuternicită să sem cer O.N.U. să ia măsuri pen rii de eliberare din Ruanda- pot atinge ţelul sprijinind acţiunea şedintelui S.U.A. la 1-1 decembrie. Prin şi pe Ralph Bunche pentru a repre
textele prevederilor şi articole neze acordul“. tru a constrînge pe colonialişti Urundi şi să ajute această ţară
să se elibereze de sub jugul co O.N.U., dar în ultimele zile, s-a pro cererea sa insistentă de a se întîlni zenta O.N.U. la întrevederea Adoula-
lor aprobate de conferinţă în -iî
lonial şi să dobîndească indepen filat o modificare a poziţiei diploma cu Adoula, Chombe vrea să obţină în Chombe. Corespondentul agenţiei Ken-
componenţă restrînsă. Cele două denţa. ţiei americane. cetarea operaţiunilor O. N. U. pentru ter anunţă că ambasadorul S. U. A.,
a-şi crea astfel noi posibilităţi în ve Gullion, a plecat luni în Katanga pen
documente au fost aprobate în Alegerile pentru Adunarea le Numeroase acţiuni şi declaraţii re derea realizării planurilor sale sepa tru a-1 aduce pe Chombe la baza Ki
cente ale unor personalităţi oficiale a- ratiste. tona, unde urmează să se întîlnească
Trupele indiene au pătruns în Goa gislativă care au avut loc în mericane indică faptul că în rîndurile cu Adoula.
cercurilor conducătoare din Statele Acţionînd în conformitate cu instruc
Ruanda-Urundi în septembrie Unite au apărut vădite tendinţe de a-1 ţiunile preşedintelui Kennedy, amba-
a. c., se spune în scrisoare, au sprijini pe separatistul Chombe. Ast
fost complet falsificate de colo fel, a fost înfiinţat un „comitet ame
LONDRA 18 (Agerpres); — Republicii India a declarat pre au încetat să mai opună rezis nialiştii belgieni. In cursul aces rican pentru ajutorarea luptătorilor pen Republica ^ Balagusr urmăreşte înjghebarea
Corespondentul din Belgaum tenţă la numai o jumătate de tru libertate din Katanga“ care a pu
sei că „divizia a 11-a a arma oră după începerea ofensivei. tor alegeri care n-au exprimat
(India) al agenţiei Reuter trans tei indiene, susţinută de aviaţie blicat recent în ziarul „New York Dominicană: i unei fiOÎ junte guvernamentale
mite că un purtător de cUvînt Agenţia France Presse trans nicidecum voinţa poporului, co
al guvernului Indiei a declarat şi marină, a pătruns în trei mite că în dimineaţa zilei de 18 Times“ o întreagă pagină în spriji
puncte pe teritoriul Goa cu decembrie trupele indiene erau lonialiştii belgieni au ucis peste
că la 16 decembrie în apropie scopul de a salva populaţia aces stăpîne pe situaţie. nul clicii lui Chombe. Senatorul de SANTO DOMINGO 18 (Ager- nouă manevră pentru a se men
rea frontierei dintre India şi 500 de patrioţi iar mii de patrioţi ţine la putere în ciuda împotri
Goa s-a produs o ciocnire între tui teritoriu de represiunile şi mocrat Eastland a mers pînă acolo pres). — virii majorităţii covîrşitoare a
soldaţii portughezi şi poliţia in teroarea autorităţilor colonia au fost răniţi sau aruncaţi în După cum relatează agenţiile
închisori. îneît a calificat operaţiunile O. N. U. poporului dominican. La 17 de
diană. El a calificat aceasta ca liste portugheze“. în Katanga „un război crud şi ne americane de presă, Joaquin
„o violare gravă a frontierei“ de Menon a adăugat că trupele Balaguer, preşedintele Republi cembrie, Balaguer a anunţat că
legiuit". Toate acestea sînt încercări j cii Dominicane, a recurs la o încă în cursul acestei luni va fi
indiene au misiunea de a salva formată o nouă juntă guverna
către portughezi. 'Purtătorul de populaţia locală de „politica pă In atmosferă de teroare şi arestări spirali u t Jila v t(i (Îavaibllov mentală. Balaguer şi-a rezervat
cuvînt indian a declarat că tru mlntului pîrjolit“ dusă de auto atit postul de preşedinte al jun
rităţile colonialiste portugheze. K en n ed y.îşi continuă, „turneul*6 tei cit şi de comandant al forţe
pele portugheze au pătruns pe în Am erica Latină lor armate dominicane. Junta va
teritoriul indian, în apropiere Menon a spus că trupele indie fi compusă din şapte membri :
ne nu se află pe teritoriu străin, unul din ei, Rafael Bonnely,
de Banda şi au deschis focul ci pe o parte a teritoriului In fost consilier juridic al dictato
asupra unei patrule înarmate a diei, rămasă sub ocupaţia ile
poliţiei indiene.
Purtătorul de cuvînt a anun gală a colonialiştilor portughezi, CARACAS 18 (Agerpres). — In cadrul „pregătirilor" pentru pri & rului Trujillo, a fost numit vice
ţat că în seara zilei de 16 de care au violat Carta O. N. U. După cum anunţă corespondentul mirea preşedintelui Kennedy, autorită preşedinte al juntei. Potrivit
cembrie, între patrioţii din Goa şi Menon a subliniat că guvernul agenţiei United Press International, la ţile columbiene au făcut percheziţii promisiunilor lui Balaguer, care
Caracas a fost dat publicităţii un co la sediul C.C. al P.G. din Columbia a anunţat că va demisiona la
soldaţii portughezi a avut loc o Indiei a luat această lxotărîre municat comun semnat de Kennedy şi au arestat persoanele aflate la se Banditul cu sa sfîrşitul lui februarie 1962,
şi' Betancourt, preşedintele Venezuelei, diu. Ziarul „Voz de la Democracia" bie în mină, pe a Bonnely urmează să fie numit
ciocnire în apropiere de Pain- în urma unei analize profunde, în care se spune printre altele că relatează că mobilă, maşini de scris, cărui cască sc allă preşedinte al republicii. Ea-
S.U.A. vor acorda Venezuelei ajutor dosare şi alte documente găsite în bi semnul dolarului, la.guer a anunţat, de asemenea
ghini (Goa). In urma acestui in după o aşteptare de 14 ani şi economic pe baza planului „Alianţa rouri au fost confiscate de poliţie. s-a pripăşit în apele că alegeri parlam entare vor
pentru, progres“, dar se specifică că teritoriale ale Repu avea loc de abia la sfîrşitul lui
cident, 8 persoane au fost omo- după ce colonialiştii portughezi tratativele concrete cu privire la cuan A fost de asemenea efectuată o ra blicii Dominicane. decembrie 1962, deşi anterior el
tumul ajutorului vor avea loc abia zie la sediul Asociaţiei pentru relaţi Aşa înfăţişează zia promisese alegeri pentru luna
rîte. El a declarat de asemenea au refuzat să ducă tratative pe peste cîteva luni. ile culturale dintre Cuba şi Colum rul cuban „Nottc-
bia. Pe toate străzile principale ale mai a anului viitor.
că la 16 decembrie a fost in baza rezoluţiei O. N. U. cu pri La 17 decembrie preşedintele Ken Bogotei unităţi militare şi poliţieneşti yas de Hoi" impe După cum rezultă din decla
nedy a sosit la Bogota, capitala Co
cendiat postul militar portu vire la lichidarea colonialismu lumbiei. După cum transmit corespon percheziţionau pe trecători. . rialismul american, raţiile sale, Balaguer speră că
denţii agenţiilor americane de presă, prin această „formulă nouă“ el
ghez de la Polema (Regiunea de lui. aeroportul, şoselele şi străzile pe care Autorităţile columbiene au anunţat care urzeşte noi va obţine abolirea sancţiunilor
le-a străbătut preşedintele şi persoa-: că arestările „preventive". vor continua pronunţate de O. S. A. îm potri
sud din Goa). Agenţia France Presse, rela nele care-1 însoţesc erau păzite de comploturi împotri va Republicii Dominicane... De
mii de soldaţi şi poliţişti, pentru a pînă la plecarea lui Kennedy din Co altfel, „sursa de insniraţie“ a
k tează că trupele indiene înain preîntîmpina demonstraţiile antiameri- va libertăţii popoa noii formule menite să conserve
cane cu care sînt deobicei primiţi rc- lumbia. A fost confiscată de asemenea esenţa regimului fascist din Re
DELHI 18 (Agerpres). — tează repede în Goa, iar în cele prezeiiianţii S.U.A, de către oamenii relor latino-ameri- publica Dominicană s-a demas
muncii din ţările Americă Latine. ultima ediţie săptămînalâ a publica căne. cat foarte repede V un purtător
Agenţiile de presă relatează lalte două colonii portugheze
că la 18 decembrie, Krishna de pe teritoriul Indiei — Daman ţiei „Voz de America“, care oglindeşte de cuvînt al Departamentului
punctul de vedere al sindicatelor, or
Menon, ministrul 'Apărării al şi Diu — autorităţile colonialiste de Stat al S. U. A. s-a grăbit să
ganizaţiilor studenţeşti şi progresiste.
Mz declare că planul lui Balaguer
este „foarte încurajator“.
Incendiu catastrofal în Brazilia.
RIO DE JANEIRO 18 (Agerpres).— flau aproximativ 2.500 de persoane.
Agenţiile de presă relatează despre Incendiul, care a durat numai citc-
o mare catastrofă produsă în oraşul
brazilian Niteroi la „Circo Americano“, va minute, a făcut numeroase victime
unde în cursul unei reprezentaţii iiji in — 323 de morţi — în majoritate copii şi
cendiu a mistuit întregul eşafodaj din femei şi peste 60,0 de răniţi grav.
pînză de cort al circului în care se a-
Pînă în prezent nu sînt cunoscute
cauzele incendiului.
Redacţia şi administraţia ziarului: slr. 6 Martie nr. 9, Telefon; lv-; 189; 75 Taxa plătită In numerar conlorm. aprobării Direcţiunii Generale P.1.LR. nr. 263.320 din 6 noiembrie 19^9. — Tiparul: Întreprinderea Poligralică „l Mai Deva
