Page 65 - 1961-12

PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Lucrările Consfătuirii pe fără
a ţăranilor colectivişti
Mărfi, în cea de-a doua zi a Consfătuirii pe ţară a ţăran i­
lor colectivişti, s-au întrunit cele 6 comisii de lucru care an a­
lizează problemele privind producţia de cereale şi plante te h ­
nice, producţia pomiviticolă, producţia legumicolă, creşterea ani­
malelor, mecanizarea agriculturii, problemele economice şi o r­
ganizatorice ale gospodăriilor agricole colective. De asemenea,
s-a întrunit comisia de red actare a proiectului Chemării către
toţi oamenii muncii din agricultură.
La lucrările comisiilor au participat peste 600 de repre­
zentanţi din toate regiunile ţării care au dezbătut am ănunţit
Guvîntul tovarăşului Ion
ministrul Agriculturii
Tovarăşi,
Consfătuirea noastră, la care parti­
cipă reprezentanţi de frunte ai ţără­
nimii muncitoare, are loc înţr-o peri­
oadă în care întregul nostru popor,
condus cu înţelepciune de Partidul
Muncitoresc Romîn, , luptă cu entu­
ziasm pentru traducerea în viaţă a
sarcinilor măreţe stabilite de Congresul
al lll-lea al partidului. In domeniul
agriculturii se realizează cu succes
sarcina trasată de partid în ce
priveşte colectivizarea. Gospodări­
ile colective deţin în prezent 62 la
sută din suprafaţa arabilă colectivi-
zabilă a tării şi ocupă un loc prepon­
derent în producţia agricolă.
Daţi-mi voie, dragi tovarăşi, să
mulţumesc din inimă partidului nos­
tru, Comitetului său Central şi personal
tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
din iniţiativa căruia s-a convocat acea­
stă Consfătuire, pentru grija neobosită
pe care o manifestă faţă de proble­
mele transformării socialiste a agri­
culturii, faţă de ţărănimea noastră
muncitoare, faţă de toţi lucrătorii din
agricultură.
In continuare vorbitorul a arătat că
' unul din elementele hotărîloare în creş­ extinderea arăturilor adinei în gospo­
terea producţiei agricole în unităţile
agricole socialiste este introducerea me­ dăriile'colective, vorbitorul a subliniat
canizării în. procesul de producjie.-
Poîtidul nostru a aplicat în mod
consecvent linia leninista de industria­
lizare socialistă a ţării, asigurîndu-se
dezvoltarea cu precădere a industriei
grele cu pivotul ei — industria con­
structoare de maşini. Ca urmare, in­
dustria a pus la dispoziţia agricultu­
rii un număr însemnat de tractoare şi
maşini agricole. La sfîrşitu! aceslui an
agricultura va dispune de: 52.100 trac­
toare (fizice), 48.500 semănători meca­
nice. 23.500 combine de cereale păioa-
se şi numeroase alte maşini agricole.
Dotarea continuă a agriculturii cu
mijloace tehnice a permis ridicarea
considerabilă a gradului de mecani­
zare a muncilor agricole. La sfîrşitul
acestui an, de fiecare tractor fizic re­
vin, în medie, 100 hectare teren ara­
bil. faţă de 270 ha. cît reveneau în
1950.
Cuvîntul tovarăşului Emil Bohu
preşedintele Sfatului popular regional Suceava
Un factor hotărîtor care a contri­
buit la consolidarea şi dezvoltarea eco-
nomfco-organizatorică a gospodăriilor
colective din regiunea noastră a fost
atenţia deosebită pe care a acordat-o
Comitetul regional de partid întăririi
organizaţiilor de partid din aceste u-
nităji. In acest scop, au fost primiţi
în organizaţiile de partid cei mai har­
nici şi înaintaţi colectivişti, iar mem­
brii şi candidaţii de partid au fost re­
partizaţi să muncească în cele mai
importante sectoare de activitate.
In consiliile dc conducere ale gos­
podăriilor colective au fost aleşi cei
mai destoinici şi harnici colectivişti,
buni organizatori ai producţiei şi cu
autoritate în faţa colectiviştilor.
Aplicarea consecventă a principiu­
lui cointeresării materiale a colectiviş­
tilor în toate sectoarele de activitate,
precum şi răspîndirea largă a expe­
rienţei înaintate a unităţilor fruntaşe,
au fost, de asemenea, factori impor­
tanţi în întărirea economico-organiza-
torică a gospodăriilor colective.
Printre măsurile luate în vederea
îmbunătăţirii activităţii economice a
•gospodăriilor colective un rol deosebit
l-a avut şi întocmirea planurilor de
perspectivă, iar în satele complet co­
lectivizate şi a proiectelor de orga­
nizare a teritoriului. Aceste lucrări au
stat la baza întocmirii planurilor de ‘
producţie anuale. S-au dezvoltat ra­
muri de producţie care aduc venituri •
mari. Pc lingă preocuparea în vede­
rea creşterii producţiei vegetale, o a-
tenţie deosebită s-a dat creşterii ani­
malelor. u
In regiunea ncasjrS creditele acor­
date anul acesta gospodăriilor colective
pentru procurări de animale sînt de
peste 24 milioane în afară de alte
Datorită grijii partidului, agricultu­
ra ţării noastre dispune de o impor­
tantă bază tehnică care ne-a permis
să executăm lucrările agricole chiar
în condiţiile unor perioade îndelunga­
te de secetă.
Iată ce înseamnă o industrie puter­
nică în sprijinul agriculturii, expresie
grăitoare a alianţei între clasa mun­
citoare şi ţărănimea muncitoare, alian­
ţă care constituie baza de neclintit a
regimului nostru democrat-popular.
Puternica bază tehnică cu care in­
dustria socialistă a înzestrat agricul­
tura a făcut posibilă şi în acelaşi timp
a impus cu necesitate schimbarea ra-,
dicală a unor metode agrotehnice,
acestea trebuind să corespundă noilor
condiţii create prin transformarea so­
cialistă a agriculturii.
Ministerului Agriculturii i-a revenit
sarcina să se preocupe de experimen­
tarea şi aplicarea pe scară largă în
producţie a întregului complex de mă­
suri agrotehnice, corespunzător condi­
ţiilor din diferite zone ale ţării. O aten­ producerea seminţei hibride de porumb,
ţie deosebită s-a acordat pregătirii te­
renului în' bune' condiţii şi în specia!
executării arăturilor adînci. In ultimii •
ani s-a dus o muncă susţinută pen­
tru înlocuirea arăturilor superficiale cu
arături adînci. După ce Sra ocupat de
dăriile agricole de stat şi în gospo­
că mai există 'unele "staţiuni de 'maşini
şi tractoare care mai execută încă ară­
turi necorespunzătoare., Asemenea, s i - .
tuafii sînt mai frecvente — a . spus
vorbitorul — în regiunile laşi, Ar­
geş, Oltenia şi Gluj.
O importanţă deosebită în creşterea
producţiei agricole are fertilizarea so­
lului care trebuie să constituie una din
preocupările de seamă ale lucrătorilor
din agricultură.
In ultimii doi ani s-au încorporat în
sol anual cile 30.000.000 tone îngrăşă­
minte organice. Colectiviştii din regiu­
nile Bucureşti. Galaţi, laşi şi altele,
care cu ani în urmă aruncau gunoiul
la marginea satului sau îl ardeau, au
început să folosească mai .bine acea­
stă rezervă de creştere a producţiei.
Trebuie arătat însă că nu ne-am preo-
5,7 milioane destinate construirii adă­
posturilor pentru animale.
Creditele acordate în condiţii foar­
te avantajoase, contribuţia proprie a
gospodăriilor colective şi preocuparea
pentru creşterea animalelor provenite
din prăsilă proprie au făcut ca în
prezent gospodăriile agricole colec­
tive să aibă ta 100 de ha. o încărcă­
tură de 26 taurine faţă de 18,6 cape­
te la 100 hectare în 1960.
Concomitent cu preocuparea pentru
creşterea efectivelor de animale sta­
turile populare au urmărit creşterea
producţiilor medii de fiecare animal.
In acest scop, asigurarea bazei fura­
jere a constituit, de asemenea, o preo­
cupare de prim ordin. Centru satisla-
cerea necesarului de masă verde s-au
dat gospodăriilor colective pe bază
de contract pe mai mulţi ani, peste
20.000 hectare din păşunile comunale,
urmărindu-se efectuarea pe aceste su­
prafeţe a lucrărilor de întreţinere şi
ameliorare.
In planul nostru de măsuri elabo­
rat după Plenara C.G. al P.M.R. din
iunie-iulie a,c., am prevăzut să exe­
cutăm în următorii 5-6 ani lucrări
de regenerarea păşunilor şi combate­
rea eroziunii solului pe 70.000 ha. de
pe . care vom obţine o cantitate de
masă verde de 3,5 ori mai marc la
hectar decît obţinem în prezent.: Ex­
perienţă bună în această privinţă
avem. Intre anii 1957-196i s-au exe­
cutat astfel de lucrări pe o suprafaţă
de io.OOO hectare, obţinîndu-se în'acest
an cîfe 8 .00 0 - 16.000 kg. masă verde
la hectar. In acelaşi timp acordăm
atenţie şi însilozării de furaje şi în
special de porumb în amestec cu so­
ia. Anul acesta, s-a asigurat în gos­
podăriile colective în medie peste 10
problemele puse în discuţie şi au făcut numeroase propuneri.
Rezultatele lucrărilor in comisii vor fi prezentate în ple­
nara Consfătuirii.
In cursul zilei de ieri, colectiviştii fruntaşi şi alţi lucră­
tori din agricultură care iau p a rte la Consfătuire, au vizitat
Capitala. Cu prilejul vizitării Circului de Stat, colectivul artis­
tic de aici a prezentat oaspeţi lor un spectacol. Seara, delega­
ţii la Consfătuire au vizionat în sala Palatului R. P. Rom ine
filmul „Cind primăvara e fierbinte“.
cupat în suficientă măsură de obţi­
nerea unor cantităţi de îngrăşăminte or­
ganice mereu sporite şi de pregătirea
lor prin compostări cu cantităţi mici
de îngrăşăminte chimice şi bacteriene
cu turbă, var etc.
Subliniind importanţa folosirii în­
grăşămintelor verzi, vorbitorul a spus
în continuare :
Un factor de bază care contribuie
la creşterea producţiei agricole — a
subliniat vorbitorul — îl constituie fo­
losirea seminţelor din soiurile şi hi­
brizii de mare productivitate şi a ma­
terialului săditor pomi-viticol de ca­
litate.
Ca urmare a muncii desfăşurate, s-a
reuşit ca într-un timp relativ scurt să
producem seminţele necesare de po­
rumb hibrid, precum şi seminţe de le­
gume, adaptate condiţiilor pedoclima­
tice din ţara noastră.
Extinderea loturilor semlncere da
grîu şi a loturilor de hibridare pentru
creează condiţiile îndeplinirii cu succes
a sarcinilor stabilite de Plenara
C.G. al PAIR. din 30 iunie — I iu­
lie 1961 de a se semăna, îiicepîucl cu
anul 1063 la grîu şi eu anul 1964 la
porumb, întreaga suprafaţă cu soiuri
şi hibrizi dubli valoroşi.
In ceea ce priveşte cultura florll-
soarelin, cu sprijinul Uniunii Sovie­
tice, prin importul de sămînţă de soi
de mare valoare, s-a reuşit ca, înce.
pînd cu anul 1961, întreaga suprafaţă
cultivată să fie însămînţată cu soiuri
care asigură o producţie mai marc de
seminţe bogate în ulei.
In răspînd'rea seminţelor hibride de
porumb şi a soiurilor de înaltă pro­
ductivitate la celelalte plante, tre­
buie să se schimbe radical şi activi­
tatea multor organe agricole, precum
şi a conducătorilor unor unităţi în
schimbarea seminţelor existente în uni­
tăţi cu seminţe mai productive.
tone de furaje însilozate pe cap de
vacă.
Pentru adăpostirea animalelor, gos­
podăriile colective au fost îndruma­
te de tehnicienii sfaturilor populare
să facă construcţii bune şi ieftine.
Prin folosirea in mai mare măsură
a materialelor locale, costul grajdu­
rilor s-a redus simţitor.
Pentru a cointeresa şi mai mult
pe colectivişti în sporirea producţiei,
noi am pus un accent deosebit pe in­
troducerea retribuţiei şi după produc­
ţie, In anul 1961 s-a acordat colecti­
viştilor retribuţie suplimentara în 115
G.A.G.-uri faţă de 47 în 1960, ce re­
prezintă 93 la sulă din numărul total
de gospodării colective. Totodată gos­
podăriile colective au început să co­
intereseze şi pe tractorişti în creşterea
producţiei agricole prin acordarea de
premii pentru contribuţia adusă la de­
păşirea producţiilor planificate. In ve­
derea întăririi legăturii între brigăzile
S.M.T. şi unitatea deservită s-au per­
manentizat mecanizatorii în majorita­
tea gospodăriilor colective. Dintre a-
ceştia aproape 60 la sulă sînt membri
ai gospodăriilor colective în care lu­
crează, ceea ce măreşte de asemenea
cointeresarea lor îri obţinerea de pro­
ducţii sporite.
l.a’ indicaţia Comitetului regional de
partid, sfaturile populare s-au preo­
cupat de ridicarea calificării cadrelor
din gospodăriile colective şi a meca­
nizatorilor. Numai in 1060 au lost
şcolarizaţi 39 de preşedinţi, de gos­
podării colective, 87 contabili, 21 bri­
gadieri de tîmp şi. zootehnici, iar în
. prezent urmează cursuri de pregătire
170 de cadre de conducere din U.A.C.
Totodată la Casa agronomului au fost
organizate cursuri de scurtă durată
pentru pregătirea de şefi de echipe de
Apartamente
? • Consiliul de Securitate dez­
O problemă foarte importantă este
necesitatea asigurării unei densităţi op­
time a plantelor, precum şi îngrijirea
temeinică a culturilor pînă la recol­
tare.
Dacă în anul 1961 gospodăriile de
stat din regiunea Bucureşti au ob­
ţinut aproape 3.500 kg. porumb boabe
la hectar pe 66.0IJÎ) ha. aceasta se da-
toreşle şi faptului că în anul acesta
ele au asigurat în medie o densitate
de 26.000 plante la hectar faţă de
17.000 plante la hectar în 1960, deşi
nici aceasta nu poate fi considerată
satisfăcătoare.
In continuare, vorbitorul a spus:
La indicaţia personală a tovarăşului
Gheorghe Gheorghiu-Dej, sintetizînd
experienţa unor unităţi socialiste cu
producţii mari de porumb la hectar,
s-a trecut in anul acesta la asigu­
rarea condiţiilor necesare obţinem
unor producţii de 5.000 kg. porumb
boabe la ha. în cultură ueirigată, pe
suprafeţe cit mai mari.
Piuă in prezent, pe terenurile des­
tinate acestui ’scop, s-au aplicat
3.265.000 tone îngrăşăminte organice
şi cea. 24.000 tone îngrăşăminte chi­
mice, feriîl izînclii-se o suprafaţă totala lectivă din Cistei, a obţinut un
de cea. 225.000 ha. şi executîndu-se
arături adînci pe toată suprafaţa. Au
necesare însâminţării întregii supra­
feţe.
Pentru realizarea sarcinilor stabilite
de Congresul al lll-lea al P.M.R. cu
privire la dezvoltarea pomiculturii şi
viticulturii, Ministerului Agriculturii
i-a revenit îndatorirea să organizeze
producţia materialului săditor nece­
sar. Putem informa că această sar­
cină se realizează, că producem can­
tităţile stabilite conform planului de
plantări, eşalonat pe ani, atît la pomi
cît şi la vii.
(Continuare In pag. 2 a)
construcţii, brigadieri zootehnici, aju­
tori contabili, vicepreşedinţi de G.A.C.,
iar la gospodăriile, de stat, au
fost pregătiţi timp de 10-15 zile la
locul de producţie un număr de 288 în­
grijitori de animale.
Pentru îmbunătăţirea asistenţei teh­
nice în gospodăriile colective, soco­
tim bună măsura luată de Ministerul
Agriculturii de a trimite toate cadre­
le tehnice de la comune să lucreze
în gospodăriile colective.
In vederea valorificării experienţei
înaintate a gospodăriilor fruntaşe, s-au
organizat numeroase consfătuiri şi de­
monstraţii practice care au dus la
îmbogăţirea cunoştinţelor colectiviştilor.
Ca urmare a aplicării măsurilor
tehnico-organizatorice, în anul 1961 în
regiunea noastră au fost obţinute re­
zultate superioare faţă de anii prece­
denţi în sporirea producţiei vegetale
şi animale.
Gospodăriile colective au obţinut în
medie cite 1.806 kg. grîu la hectar
şi 2.450 kg. la porumb, adică cu pes­
te 400 kg. la hectar la grîu şi cu
peste 500 kg. la hectar la porumb
mai mult decît producţia medie de la
întovărăşirile agricole. Sporuri mari
faţă de întovărăşiri au realizat gospo­
dăriile colective şi la floarea-soareitu,
sfeclă de zahăr şi alte culturi.
Sînt gospodării colective care au
depăşit cu mult aceste producţii. De
pildă, G.A.6 . Popeni a realizat la
grîu 2.505 kg. la hectar, U.A.C. Ştm-
bieni, N'egreni, Tudor Vladimirescu,
Dorobanţi şi altele au realizat peste
2.400 kg. grîu la hectar. In toate ra­
ioanele sînt multe gospodării colecti­
ve care au obţinut de pe întreaga su­
prafaţă producţii de 3-4.000 kg. po-
((Bontinuare in pag. ?-a)
Se toarnă o nouă şarjă
la oţelăria Martin nr. 2 a
C.S. Hunedoara.
S-au încheiat
c u rs u rile
de calificare
In luna iunie anul acesta, la
secţia tu rnătorie a Uzinei „Vic­
toria“ din Călan au început să
funcţioneze cursurile de califi­
care p e n tru m eseriile de mic-
zuitori-radiatoare şi prep arato ri
de păm înt. Zilele trecute, aces­
te cursuri au lu at sfîrşit. Ele au
fost prom ovate de 46 m uncitori
m iezuitori şi 22 p rep a ra to ri.
Printre cei care au obţinut ce­
le mai bune calificative se nu
m ără miezuiiorii Gheorghe Ru
su, Florica V înturiş, Nicolae Tu-
dor şi Ere mia Ardelean şi p re­
paratorii loan lneloiu şi Gavrilă
Budu.
V. TATARUŞ
corespondent plinit planul anual
_v __
Rezuîfafe rodnice
T ovarăşul V. Şerbu Cisteianu,
ne-a m neat vestea că comu­
nistul Ştefan Naghi, îngrijitor
de anim ale de la gospodăria co­
succes rem arcabil în îndeplini­
rea sarcinilor ce-i reveneau,
realizîndu-şi cu m ult înainte de
vreme planul anual al produc-
ţieifde lapte pe cap de, vacă fu ­
rajată.
Prin m unca ce-o depune el
este un exemplu pentru toţi cei­
lalţi colectivişti.
Pentru vacanta elevilor! producţiei globale pe anul
® în că de pe acum în şcolile o-
raşului regional Deva, concomi­
tent cu ultimele m ăsuri pentru
încheierea cu succes a prim ului
trimestru, z2 fac pregătiri pentru
întîm pinarea vacanţei de iarnă.
Conducerea şcolii pedagogice,
sub îndrum area organizaţiei
de partid, în colaborare cu or­
ganizaţiile de tineret, a alcătuit
un plan de activităţi cultural-
educative de m asă pentru zilele
vacanţei.
In tre acestea se num ără orga­
nizarea de două ori pe săptă-
mînă la şcoală de audiţii colec­
tive de muzică, p articip area la
vizionări de iilm e în colectiv şi
pregătirea unor programe cultu­
ral artistice închinate aniver­
sării proclamării Republicii şi
Anului Nou. In zilele de
28 şi 30 decembrie, colectivul
artistic al elevilor va prezenta
program e de recitări şi cîntece
închinate Republicii la staţia lo­
cală de radiofieare, iar în ziua
de 29 decembrie, se va organiza
carnavalul pionierilor şi şcola­
rilor.
• Şi la Şcoala ,,dr. Petru G ro­
za“ din Deva s-au luat măsuri
Tractoriştii Viorel
Cuiipoier, şeful bri­
găzii a Vll-a şi
Galea Amos, şelui
brigăzii a Il-a de
tractoare de la
S.M.T. Orăştie, s‘mt
cunoscuţi şi apre­
ciaţi de către tova­
răşii lor de muncă
şi de colectivişti,
l’e ogoarele gospo­
dăriilor colective ei
au efectuat numai
lucrări de bună ca­
litate. Ca şi în
campaniile trecute
şi în această cam­
panie ei sînt Iriiu-
taşi pe staţiune.
pentru mineri
Zilele trecute s-au mutat in
apartamente noi încă 21 familii
ale lucrătorilor Trustului minier
din Deva. De la începutul aces­
lui an şi piuă acum, pentru mi­
nerii din Deva s-au dat in fo­
losinţă 117 apartamente. Dintre
familiile care s-au mutat in
aceste apartamente fac parte
cele ale minerilor Traian
Ghioancă, Gheorghe Guler şi
llarie Marcu, ale lăcătuşilor de
mină Ludovic Chiser şi lacol)
Vesa şi ale inginerilor Alexan­
dru Horvath şi loan Vaidoş.
Citiţi în pag. a 4-a
• Goa, Daman şi Din au fost
eliberate complet.
• Colonialiştii olandezi vor li
Izgoniţi din Irianul de vest.
bate „plîngerea“ Portugaliei.
• Declaraţia guvernului R. P.
Bulgaria în problema încetării
experienţ ' • cu arma nucleară.
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINII
''XwV'V
Secţia 81-a furnale C.S. Hunedoara
Iu cursul zilei de ieri, un alt colectiv de muncă din Combinatul si-
,derurgic Hunedoara a raportat înde ptinirea sarcinilor de plan pe anul
i curent. Este vorba de colectivul sec ţiei furnale no:.' Succesul s-a datorat)
isporirii indicelui de utilizare al turna lelor (în: acest an s-a lucrat în tuod,
1frecvent cu un indice de peste o tonă fontă pe m.c. volumul util), aplicării (
’iniţiativei „Să realizăm planul fiecâ rei luni cu o zi mai devreme", ridi-
t cării temperaturii aerului. insuflat, re ducerii duratei reparaţiilor. „ .
Totodată, prin reducerea consum urilor, specifice, şi îndeosebi a consu-
imului de cocs, în 10 luni s-a reali zat o economie peste sarcina plani*
1ficată de reducere a, preţului de cost de 5.78I.2L0 Ici.'
Bine a muncit întreg colectivul, evidenţiindu-se în : mod deosebit to-1
varăşii Siinion Jurca, Alexandru Ula ru, Victor Semen, loan Diaconii, Da-Î
miau Cripturenco, Silvestru Marian şa.
Secţia L. 5 Petroşani
Printre unităţile de porţie de 103,26 la nici un district cu ca­
cale ferată din com­ sută. . lificativul suficient.
plexul (B.F.R. Petro­
şani care şi-au înde­ In ce priveşte cali­ La aceste realizări
tatea, districtele Să- au contribuit toţi mun­
lan, T-laţeg şi Bouţari citorii secţiei, eviden­
înainte de termen se au primit calificativul ţiindu-se în mod spe­
numără şi secţia L'5. foarte bine, iar restul cial cei de la distric­
Pînă la data de 1 de­ districtelor calificativul tul Petroşani.
cembrie pianul anual bine, deci pe toată
a fost realizat în pro­ secţia ¦ nu a existat C. IOAN
corespondent
/. G. O. Cugir
P:<) adresa redacţiei' ă, sosit din Cugir ne: informează că
o nonă scrisoare. Prin aceas­ datorită elanului în m uncă al
ta, conducerea întreprinderii întregului colectiv, în frunte
cu comuniştii, s-a reuşit să
de gospodărie orăşenească
se realizeze încă din ziua de 8
decembrie sarcinile planului
1961;
.pentru organizarea , plăcută a Activitate frumoasă
vacanţei elevilor. Astfel, comite-,
tul de părinţi, printr-o contri­ ia bibSsofecă
buţie de aproape 9.000 lei, vine
in sprijinul şcolii p en tru a La biblioteca spitalului unifi­
putea organiza 6 serbări ale po­ cat din Deva se desfăşoară inte­
mului de iarnă pe grupe şcolare. resante activităţi cu cartea : re­
cenzii, prezentări de cărţi, seri
Dintre acţiunile mai im portante literare. Bibliotecara, tov. Auro­
organizate la şcoală, se poate ra Tache înscrie zilnic pe fişele
am inti de asemenea că in ziua bibliotecii noi şi noi cititori, s a ­
de 23 decem brie, cu pionierii şi lariaţi ai instituţiei. La dispozi­
şcolarii din clasele m ari se va ţia acestora stau aproximativ
ţine o şezătoare ' literară „Ion
C reangă“, iar în ultim ele zile a- 7.500 volume cu conţinut politi-
le vacanţei, va avea loc o ex­ co-ideologic, literar sau de spe­
cursie la Hunedoara. cialitate, precum şi o bogată co­
lecţie de reviste cu caracter me-
® La Şcoala de m uzică şi arte dicosanitar.
plastice, activităţile artistice se
vor îm pleti cu cele de speciali­ De la începutul anului şi p în ă
zare. De două ori pe săptăm înă în prezent, peste 500 de cititori
vor avea loc program e ale or- au îm prum utat de la bibliotecă
circa 4.000 de cărţi din care
ctiestrei şcolii şi de 4 ori exerci­ 1.204 de specialitate.
ţii la vioară, pian etc. Totodată,
Deşi bogată în volume, biblio­
elevii şcolii, îm preună cu cei din teca continuă să.şi completeze
celelalte unităţi şcolare din 0 -
rafturile cu ultimele cărţi apă­
raş,- vor p a rticip a la repetiţiile
corului orăşenesc al pionierilor rute în librării.
şi elevilor din şcolile medii, c a ­ P. JURCONI
re se va înfiinţa. în această va­ corespondent
canţă, sub conducerea prof. I.
M untcanu.
= IlilIIIIIIÎ