Page 66 - 1961-12
P. 66
r paf. 5 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2173
wattaaomataat
Conrfăiuirea pe fă ră a ţăranilor colectivişti
> p-<5>«6><5^0 O » <8>O O -
Cuvîntul tovarăşului Ion Cozrna tori, rezultatele colectiviştilor au înce umple carul“, ci agrotehnica! Dacă obţinute pînă acum în sectorul zoo
put să fie şi mai bune. Gospodăria vrei să obţii producţii mari de porumb, tehnic nu ne mulţumesc în întregime,
(O rm are din pag. l-a ) In prezent, efectivele de animale din constatat că numărul taurilor n-a fost se obţin, trebuie să se treacă de la s-a transformat într-un adevărat centru trebuie să asiguri cel puţin 38—40.000 nu sînt pe măsura posibilităţilor.
asigurat pe măsura creşterii efectivului permanentizarea brigăzilor Ia perma de atracţie pentru ţăranii muncitori. plante la ha. Rezultatele care au fost Avem toate condiţiile, construcţii, bază
De multe ori şi, în mod insistent gospodăriile colective, faţă de cele de vaci. nentizarea unor grupe de tractoare po obţinute de unele brigăzi din gospodă furajeră, oameni pricepuţi, pentru a
lingă brigăzile de cîmp. Astăzi gospodăria noastră cuprinde ria noastră dovedesc marile rezerve obţine rezultate şl mal bune. In ceea
eonducerea partidului şi statului nos existente la sfîrşitul anului 1959, sînt Pentru grăbirea ritmului de îmbună ir.treg satul. Ge a însemnat gospodăria de care dispunem în mărirea produc ce priveşte baza furajeră, avem asigu
tru a atras atenţia că noile plantaţii tăţire a raselor de animale în ultimii Merită să subliniem exemplul go?- în viaţa satului, Î11 viaţa noastră ? O ţiei de porumb la hectar. Pentru anul rate cantităţile necesare de fînuri, gro
de 4 ori mai mari la taurine, de 4,4 ani s-au introdus însămînţările artifi podăriilor colective din raionul Negru spun cifrele. Peste 200 de colectivişti viitor am luat şi luăm în continuare siere, concentrate, precum şi 7.000
de vii şi pomi să se iacă numai pe ciale la vaci şi oi. Avînd Î11 vedere Vodă, regiunea Dobrogea, în care adu şi-au construit case noi. Dacă la în măsuri pentru a obţine pe întreaga tone porumb siloz şi 6.000 tone porumb
ori la vaci, de aproape 3 ori la por importanţa zootehnică a acestei meto- nările generale au ales In consiliile ceputul colectivizării aproape 6 0 la sulă suprafaţă ce o cultivăm cu porumb, masă verde, obţinute în cultura dublă,
terenuri în pantă. Deşi în această pri r- s-a dezvoltat o reţea de însămînţări de conducere pe şefii brigăzilor de din case erau învelite cu paie sau stut, adică pe 1.000 ha., cîte 5.000 kg. la în urma secarei furajere, a orzului,
cine şi de 2 ori la ovine. artificiale în activitatea căreia s-au ob tractoare, care sînt şi membri al gos acum toate sînt acoperite cu ţiglă sau ha. Anul acesta am depăşit produc rapiţei şi chiar a griului. O asemenea
vinţă există normative stabilite, mai ţinut unele realizări. podăriei, au creat condiţiile necesare tablă. Aproape 200 colectivişti şi-au ţia planificată de porumb cu 73 va bază furajeră dă posiblitatea ca in^
In cursul anului 1961 numărul tauri adăpostirii şi executării reparaţiilor cumpărat aparate de radio, 350 şi-au goane, am vîndut statului Î11 plus faţă anul viitor să ridicăm producţia pe
au loc încă unele abateri de la indi nelor şi al scroafelor aproape s-a du Referindu-se la sarcina asigurării curente la tractoarele şi maşinile agri cumpărat biciclete, motorete, motoci de cit contractasem la început de an cap de vacă furajată la peste 2 .0 0 0
blat faţă de 1960, cel al vacilor a cres bazei furajere vorbitorul a spus: Pose cole. clete, alţi 120 şi-au cumpărat mobilă, — 150 tone porumb, adică în total litri lapte şi să obţinem cantităţi spo
caţiile date, plantîndu-se vii şi pomi pe cut cu peste 60 la sută, al ovinelor cu dăm o imensă rezervă pe care o re maşini de cusut. De curînd în comună 550 tone. Anul viitor vom vinde sta rite de lînă şi lapte de oaie.
40 la sută. prezintă cele peste 4.000.000 ha. pă In continuare vorbitorul a spus : O s-a aprins şi becul electric. tului şi mai mult.
terenuri arabile. <5 5 şuni şi fineţe naturale, care au însă un pîrghie importantă în creşterea pro In creşterea porcilor, obiectivele prin
In acest an, un număr de peste randament scăzut fiindcă le gospodă ducţiei agricole o constituie folosirea Colectiviştii noştri se îmbracă astăzi La început gospodăria noastră se cipale pe care le-am urmărit au fost
In strînsă legătură cu sporirea pro 2.400 gospodării au realizat încărcă rim încă slab. sistemului avantajos de contractare cu mai bine. se hrănesc mai bine, trăiesc dezvolta unilateral. Produceam mai sporirea din prăsilă a unor scrofiţe
tura prevăzută pentru anul 1965 de 22 statul a produselor agro-alimentare. mai bine. Pentru tot ce am făcut, pen ales grîu şi porumb. înfăptuind sar care să asigure la două fătări pe an
ducţiei vegetale sînt măsurile ce tre taurine la 100 ha. Dintre acestea, 409 Alături de porumbul siloz tre In acest scop să se dea o mal marc tru tot ce vom realiza de acum îna cinile trasate de partid cu privire la 12—14 purcei înţărcaţi, precum şi rea
de gospodării au realizat încărcătura atenţie sistemului de contraotare Ia inte, pentru viaţa noastră nouă, mul dezvoltarea multilaterală a gospodă lizarea unor sporuri mari de creştere
buie luate pentru apărarea culturilor de 40 taurine la 100 ha. buie să producem — a spus în toate produsele de bază pe o durată ţumim din inimă partidului care ne-a riilor colective, am crescut an de an, în greutate cu consum cît mai mic
mai lungă de timp, ceea ce stimu îndrumat paşii spre belşug. iot mai multe animale. Faţă de 16 boi de concentrate. Am căutat de aseme
agricole de atacul diferiţilor dăunători Gu toate acestea mai sînt încă gos continuare vorbitorul — cit mai multă lează extinderea culturilor intensive şl şi cai cît aveam la început, am ajuns nea să procurăm şi să creştem rasa
podării colective în care producţia pe sporirea producţiei vegetale şi anima In activitatea noastră, am simţit zi să avem astăzi Î11 proprietate obşteas precoce pentru carne.
şi al bolilor. ** ,> cap de animal continuă să fie destul mazăre, soia, trifoi, lucernă şi alte le. creînd totodată pentru colectivişti de zi sprijinul partidului şi statului. că 900 taurine, din care 350 vaci şi
de scăzută. Cauza producţiilor scăzute o bază sigură de venituri în tot L-am simţit prin tractoarele şi maşi juninci, 2 .1 0 0 oi cu lînă fină şi semt- Tovarăşi, dezvoltînd sectorul zooteh
Trebuie să remarcăm în aiceăstă pri nu trebuie să fie pusă pe seama rase furaje bogate în proteină. In fiecare cursul anului. nile care lucrează pe ogoarele noastre, fină, 816 porci şi peste 1.300 păsări. nic, noi am putut să contractăm cu
lor de animale, ci mai ales pe îngriji prin creditele acordate, prin tehnicie Numai din sectorul zootehnic obţinem statul cantităţi mari de produse ani
vinţă sprijinul primit din partea in rea şi furajarea lor necorespunzătoa gospodărie colectivă trebuie să orga Una din condiţiile de bază ale dez nii şi inginerii care ne ajută, prin în un venit bănesc în valoare de male şi să obţinem pe această cale
re. Considerăm că Ministerul Agricul nizăm loturi semincere care să asigure voltării agriculturii este asigurarea e' drumarea pe care o primim zi de zi. 1.400.000 Ici. venituri mari. Pentru a obţine astfel
dustriei chimice care a livrat cantităţi turii şi organele agricole trebuie să cu cadre bine pregătite, capabile să Tocmai datorită acestui ajutor noi am de venituri mari, ain vîndut statului
din ce în ce mai maride produse fito* facă mai mult pentru popularizarea ex producerea întregii cantităţi de semin aplice în producţie cuceririle ştiinţei reuşit să obţinem rezultate tot mai Acum, atenţia noastră principală 385.000 litri lapte de vacă şi oaie,
perienţei gospodăriilor colective care şi a experienţei înaintate, să organi bune, să ne ridicăm nivelul de viaţă. este îndreptată spre sporirea produc 4.100 kg. lînă, 450 porci graşi. Anul
iarmaceutice. \, au obţinut producţii mari de lapte şi ţe de furaje necesare ca : lucernă, tri zeze şi să conducă cu priceperi ma An de an, ani obţinut producţii bune ţiei pe cap de animal. In acest scop, viitor vom contracta 1.200 porci graşi,
să generalizeze metodele folosite. rile gospodării socialiste. în sectorul vegetal şi în sectorul ani ne-am orientat şi ne orientăm spre se ceea ce ne va aduce venituri de peste
Pentru obţinerea unor rezultate şi foi, mazăre, soia şi sfecla de zahăr. mal. La porumb, de pildă, pe 1.100 lecţionarea animalelor, spre crearea 1.0 0 0 .0 0 0 Iei.
Cunoscînd rentabilitatea creşterii oi Numai în ultimii doi ani au absol ha. am obţinut în acest an cîte 3.170 unui nucleu matcă de prăsită de cît
mai bune în prevenirea şi combaterea lor un număr de 1.630 de gospodării vit facultăţile sau şcoille 2.570 ingineri kg. boabe la hectar. Cinci c- mai bună calitate, spre asigurarea Gontractînd cu statul cantităţi mari
colective au depăşit încărcătura de oi şi medici veterinari, 1.785 tehnicieni, chipe din cadrul gospodăriei construcţiilor necesare, a bazei furaje de produse vegetale şl animale, noi
bolilor şi dăunătorilor, este însă nece la 100 ha., prevăzută pentru anul 13.800 muncitor! calificaţi, din care noastre au obţinut pe 125 ha. re, spre îngrijirea raţională a anima am reuşit să ne sporim averea obşteas
1965. In 1961 gospodăriile colective au 8.900 mecanizatori. cîte 5.000 şi peste 5.000 kg. po lelor. In sectorul zootehnic am reuşit că pînă la 8.000.000 lei. Au crescut
sar ca industria chimică să lărgească livrat statului cantitatea de peste rumb boabe la ha. Dacă ne gîndim că să repartizăm şi să permanentizăm nu totodată şi veniturile băneşti Ia suta
4.800 tone lînă, din care 3.800 tone In aceeaşi perioadă au lost pregă înainte de a se forma gospodăria co mai oameni harnici, pricepuţi, cu dra de hectare, ajungînd în anul acesta la
sortimentul produselor şi să îmbunătă de lînă fină şî semifină, ceea ce re tiţi prin cursuri de 3—10 luni 12.000 lectivă, cel mai bun teren de abia pro goste de muncă, mulţi dintre ei mem 210.000 lei fală de numai 32.000 lei
prezintă o creştere de 2 ,2 ori în com cadre de conducere pentru gospodăriile ducea 1.700—1.800 kg. porumb Ia ha., bri şi candidaţi de partid. Respectînd cît era în 1955. Producţiile mari ob
ţească calitatea, şi să urgenteze intro paraţie cu anul 1959. colective, din care 4.800 preşedinţi şi ne dăm seama ce progrese mari am cu stricteţe programul de grajd, fu ţinute la cultura cerealelor şi venitu
făcut. Obţinerea producţiilor despre rajarea după producţie, am reuşit să rile din sectorul zootehnic au făcut
ducerea în fabricaţie a noilor produse Gu toate că avem o bogată tradiţie Pentru continua întărire ecouomico- brigadieri şi 4.700 contabili socotitori. care am vorbit a fost posibilă dato obţinem de la fiecare vacă furajată posibilă ridicarea valorii unei zile-
şi condiţii prielnice, producţia medie organizatorică a gospodăriilor colecti A luat o extindere tot mal mare tn- rită arăturii adînci de toamnă, exe cîte 1.760 litri lapte, iar de la fie muncă la 34 Iei.
care au fost sintetizate c a : antimă- pe ţară de 2 ,2 l;g. lină pe cap de oaie ve, partidul nostru ne-a atras atenţia văţămîntul agrozootehnic de masă. cutată Ia o adîncime de 30 cm., dato care oaie cîte 36 litri lapte şi cîte
este mult sub posibilităţi. Aceasta se să 11c îndreptăm toate eforturile spre rită însămînţării la timp, folosirii unei 2,700 kg. lînă. Pentru combaterea ste EJrmînd îndemnul partidului, noi am
lurice, carbadin şi altele. f datoreşte în principal slabei furajări a dezvoltarea permanentă a proprietăţii Ţinînd seama de sarcinile sporite seminţe dublu hibrid de înaltă pro rilităţii la bovine şi asigurarea unei reuşit să sporim rodnicia pămîntului,
oilor. Este necesar ca gospodăriile co obşteşti. Gospodăriile colective, folo care revin Ministerului Agriculturii Iii ductivitate, întreţinerii în bune con- perioade normale de lactaţie, aplicăm să dezvoltăm multilateral producţia,
In continuare vorbitorul a subliniat lective, în special din zonele mai se sind cu multă chibzuinţă ajutorul pri diţiuni a culturilor. Pe la noi prin cu rezultate foarte hune însămînţările să ne facem viaţa mai frumoasă, mai
cetoase, să fie îndrumate să comple mit din partea statului şi mijloacele pregătirea cadrelor, conducerea Partí, gospodărie se spune „nici o buruiană artificiale şi hrănirea în funcţie de îmbelşugată. In numele colectiviştilor
că pehitru a avea o evidenţă clară a proprii, au reuşit să dezvolte proprie dului a indicat luarea de măsuri pen în terenul încredinţat echipei mele". stadiul de lactaţie. Iu fiecare lună din Stoicăneşti, mulţumesc încă o dată
teze hrana oilor cu furaje din conve- tatea obştească de la 3.370.000.000 Ici tru mărirea însemnată a pianului de S-a pornit „război“ împotriva buruie vacile sînt controlate de medic. partidului şi guvernului pentru ajutorul
pămîutu.lui, pînă în prezent s-au întoc erul verde şi cu siloz, ceea ce alături în anul 1959, la peste 7 miliarde lei şcolarizare, îmbunătăţirea substanţia nilor. pe care ni l-a acordat şi asigurăm
de o îngrijire mai atentă va asigura în 1961. Trăgînd învăţăminte din documen partidul că vom face totul pentru ca
mit planurile topografice pe o supra în următorii doi ani un spor însem lă a conţinutului învăţămîntului şl a Un alt factor care ne-a ajutat să tele plenarei G.G. al P.M.R. din 30 pe viitor să obţinem rezultate şi mai
nat de producţie. Ministerul Agriculturii şi sfaturile practicii elevilor şl studenţilor etc. obţinem producţii mari la porumb a iunie — 1 iulie a.c„ pentru a obţine
faţă de 2 1 .2 0 0 .0 0 0 ha. l^-in introdu populare au îndrumat gospodăriile co fost după părerea mea, respectarea lînă mai multă şi de mai bună cali
In domeniul creşterii păsărilor. Mi lective să folosească atît ajutorul dat Partidul şi guvernul au acordat şl densităţii la ha. In trecut, cînd oame tate, am batalizat 50 de berbeci. Pe
cerea tehnicii moderne pe bază de fo- nisterul Agriculturii pe drept cuvînt a de stat prin credite, cit şl resursele acordă o permanentă grijă dezvoltării nii arau cu plugul tras de vaci, prin viitor vom bataliza şi mai mulţi. Şi
fost criticai pentru încărcătura de pă proprii pentru investirea lor numai în în ţara noastră a muncii de cercetare părţile noastre se spunea: „Rarul um totuşi trebuie să spun că rezultatele
togrametrie, măsurătorile topografice sări extrem de redusă la 100 hectare scopuri productive. Considerăm că nu ple carul". Greşită vorbă. Nu „rarul
teren şi pentru producţia nesatisfăcă este justă atitudinea comitetului exe ştiinţifică.
se vor termina în: anul 1962. toare de ouă şi carne de pasăre. Ga In încheiere, vorbitorul a spus ca
o măsură de îmbunătăţire a situaţiei
Pentru organizarea măi bună a pro existente în creşterea păsărilor, ne Ministerul Agriculturii va studia cu
cea mai mare atenţie toate propunerile
cesului de producţie în unităţile agri propunem ca în anul 1962 să ajutăm şi sugestiile pe care le vor face parti
gospodăriile colective să înfiinţeze în
cole socialiste — a spus vorbitorul — fiecare regiune un număr de 2-3 fer cipanţii la consfătuire.
me mari de creştere a păsărilor, ur- Vă asigurăm, dragi tovarăşi, că nu
se pune sar.cHţa de a coiinasa terenu piînd ca această acţiune să fie ex
tinsă. vom precupeţi nici un efort pentru
rile dispersate în trupurile mici, cu traducerea în viaţă a indicaţiilor date
Creşterea păsărilor — a spus în con de conducerea partidului, de tovarăşul
forme neregulate şi pe care nu se pot tinuare vorbitorul — se poate dez
volta foarte repede dacă ţinem cont Gheorghe Gheorghiu-Dej personal,
folosi cu randamevn-, t tra"cvt.oa/rele / şi ma- de posibilitatea lor de înmulţire. Noi pentru ridicarea continuă a agricul
şinile agricole. . ^ J. putem produce pe an peste 15 milioane turii socialiste a ţării noastre.
de pui de o zi prin incubatoarele care
Directivele Gongresiulut al llt-lea al sînt la gospodăriile de stat, la sfatu cutiv al Sfatului popular din raionul
rile populare şi chiar la gospodării
P.M.R. şi indicaţiile Plenarei G.G. al Sînicolatil Mare, care în timp ce n-o
le agricole colective.
P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie 1961, stabi realizat sarcinile de cumpărare a ani
Organizarea reproducţiei are un rol
lesc sarcini importante pentru prevenirea liotărîtor pentru înmulţirea şi îmbună
tăţirea efectivelor de animale. In acest
şi combaterea eroziunii solului. Pen malelor şi de construire a grajdurilor
scop. în regiunile Iaşi, Suceava, Ga
tru a acorda gospodăriilor colective necesare solicitînd credite suplimentare,
laţi, Dobrogea, Oltenia şi altele unde
asistenţa tehnică necesară punerii în a dat indicaţii în scris gospodăriilor
este necesară ameliorarea şeptelului
valoare a terenurilor erodate, au luat colective din raion prin secţia de dru
local s-au introdus tauri din rasele bru
fiinţă 13 centre de combatere a ero muri, să vireze 1.600.000 Iei pentru
nă şi roşie.
ziunii solului şi 27 brigăzi speciale în Din controalele efectuate în unele modernizarea unor drumuri raionale.
S./WT. \ ' e . .ur . K- comune şi gospodării colective s-a
Este necesar ca rezultatele bune ob Permanentizarea brigăzilor de trac
ţinute de către aceste centre să fie toare în gospodăriile colective a con
aplicate şi generalizate în toate gos tribuit la creşterea răspunderii meca ^tine- mnoqeimu tu
podăriile colective care posedă terenuri întors în gospodărie Tp a spus vor-->
nizatorilor pentru producţiile obţinute bitorul în încheiere — voi împărtăşi
erodate şi care dispun de suficiente în gospodăriile deservite. Pînă acum, experienţa cîştigată a c i: voi munci
mijloace pentru amenajarea lor. au fost permanentizate 1.800 brigăzi fără preget pentru înfăptuirea hotă,
Pe baza planului întocmit de Minis rîrilor care se vor adopta.
terul Agriculturii, în anul 1962 se vor cu un număr de aproape 2 0 .0 0 0 trac
amenda peste 1 00.000 ha. şi începînd toare. Aceasta însă nu este suficient.
cu anul 1965 se vor produce amen Trebuie să ne ocupăm mai mult. Cuvîntul tovarăşului Nicolae Munteanu
pentru ca pe măsura terminării colec
damentele necesare pentru o suprafaţă
de peste 100.000 ha. anual. Aceasta tivizării într-un sat, să se asigure bri inginer agronom la gospodăria agricolă colectivă Plopu
regiunea Galaţi
este o acţiune de mare importanţă în gada permanentă care să rămînă de-
sporirea eficacităţii îngrăşămintelor şi
în crearea condiţiilor necesare dezvol finitivă cu aceeaşi brigadieri şi trac
tării plantelor pe solurile podzolice, torişti şi să contribuie alături de colec Gospodăria colectivă „Drum Nou“ le-am încorporat în sol o dată cu ară şile mecanice şi trei manuale pe rind.
tivişti la creşterea continuă a produc din comuna Plopu, raionul Făurei, re tura adîncă. La noi la Plopu era în Densitatea Ia hectar a fost de 28—
care în ţară noastră ocupă peste giunea Galaţi, unde muncesc eu, este cetăţenită părerea că arăturile adînci 30.000 plante la hectar. Aplicînd între
situată în gura Bărăganului. Avem de toamnă nu sînt necesare şi chiar gul complex de lucrări agrotehnice, în
3.000.000 ha. ţiei agricole. - dacă în mod sporadic se făceau, tere acest an, am reuşit să obţinem pe în
soluri fertile; cernoziomuri cu poten nurile respective erau arate din nou în treaga suprafaţă cultivată cu porumb
O importanţă deosebită prezintă Pentru a creşte răspunderea meca ţial de producţie foarte mare. Singurul primăvară. Prin loturile demonstrative o producţie medie de 5.044 kg. la hec*
factor deficitar e apa. şi prin cursurile agrozootehnice ţinute tar.
sporirea continuă a efectivelor de ani nizatorilor faţă de calitatea lucrări în perioada de iarnă, noi am convins
Sprijiniţi în permanenţă de organi pe colectivişti de importanţa acestei lu Pentru asigurarea unei producţii cît
male proprietate obştească şi creşte zaţia de partid, colectiviştii s-au stră crări, reuşind ca pe întreaga suprafaţă mai mari de porumb boabe la hectar în
duit să traducă în practică indicaţiile destinată culturii porumbului să facem anul 1962, noi am luat încă de pe acum
rea productivităţii lor. lor efectuate şi faţă de producţiile ce date de partid în vederea obţinerii unor arături la adîncimea de 30-35 cm. Pen o serie de măsuri. întreaga suprafaţă
producţii mari de porumb la hectar. In tru menţinerea apei în sol am întreţi a fost arată la 33-35 cm. adîncime cu
Cuvîntul tovarăşului Em il gospodăria noastră producţia de po nut arătura prin grăpare şi discuite. plugul cu scormonitor. Pe o suprafaţă de
rumb la hectar a crescut simţitor în In primăvară, imediat ce timpul a per
( U rm are 'lin pag. l- a ) 3 sate apropiate, a reuşit Î11 acest an dăruie colective pe care mulţi întovă cală s-au luat măsuri pentru produce fiecare an. Astfel, de la 2.865 kg. po mis, am grăpat terenul, împiedicînd 100 de hectare s-au încorporat cîte 30
răşiţi le-au constatat cu ocazia vizite rea prafului de calcar necesar. rumb boabe la" hectar cît am obţinut astfel evaporarea apei din sol. Pînă la tone de gunoi la hectar. O dată cu ară
nimb la hectar. In raionul Botoşani ca din veniturile obţinute să reparti lor făcute, au avut uri rol hotăritor in în anul 1960, am ajuns anul acesta să însămînţare am lucrat terenul de două tura adîncă am mai dat îil medie la
două gospodării colective vecine — convingerea unui număr tot mai mare Staţiunea experimentală agricolă Su obţinem 5.044 kg. porumb boabe la ori cu cultivatorul urmat de grapă, ul hectar cîte 2 0 0 kg. de superîosfat, pe
Dnbuleşti şi Romîneşti (ultima pînă în zeze la ziua-muncă cîte 40 lei din ca de familii de a păşi pe calea G. A. C. ceava nu s-a preocupat din timp de hectar de pe suprafaţa de 640 hectare, tima cultivaţie făcîndu-se la adîncimea o suprafaţă de 300 de hectare. întrea
1961 era gospodărie slabă) — au rea experimentarea celor mai potrivite so adică pe întreaga suprafaţă cultivată de însămînţare. Semănatul s-a făcut ga suprafaţă a fost repartizată pe bri
lizat 5.590 leg. şi respectiv 5.250 kg. re cîte 16 lei îu numerar. De la 1 ianuarie 1961 pînă în pre iuri de porumb pentru regiunea noas- cu porumb. Această sporire importan cînd în sol temperatura a ajuns la 8 -1 0 găzi şi echipe.
de porumb boabe la hectar pe supra zent s-au constituit un număr de 177 iră, unde perioada călduroasă este tă a producţiei demonstrează că în con grade Gelsius. Am folosit numai să-
feţe mari. După ce a arătat că pînă în acest gospodării colective. Numărul familii scurtă şi avem nevoie de soiuri sau diţiile climaterice de la noi se pot ob mîntă de porumb dublu hibrid genera Un factor hotăritor în obţinerea de
an regiunea Suceava a avut rezultate lor intrate în G.A.G. a crescut în a- hibrizi precoci şi productivi. Staţiuni ţine 5.000 şi chiar peste 5.000 kg. po ţia 1 care a dat cele mai bune rezul producţii inari îl constituie aplicarea re
Datorită condiţiilor bune create şi slabe în muncă de colectivi care a re ceastă perioadă cu circa 47.000, iar le de cercetări n-au fost suficient le rumb boabe la hectar Î11 cultură neiri tribuţiei muncii şi după producţie. I11
a măsurilor luate şi producţia sectorului giunii, vorbitorul a spus : Comitetul gate de gospodăriile de stat şi cele gată cu condiţia să se aplice întregul tate în raionul nostru. acest fel colectiviştii sînt cointeresaţi
zootehnic este, de asemenea, în con regional de partid, comitetele raionale suprafaţa de teren agricol cu 121.000 colective, neavînd puncte de sprijin in complex de lucrări agrotehnice. să aplice regulile agrotehnice pentru
tinuă creştere. de partid şi la indicaţia (ar sfaturile hectare. aceste unităţi. Ele nu sînt îndrumate Din experienţă proprie ani constatat
populare, au luat o serie de măsuri suficient în această direcţie de forul In continuare vreau să arăt consfă că introducerea în cultură a hibrizilor sporirea continuă ă producţiei.
In 1960, producţia de lapte pe cap pentru intensificarea muncii politice In continuare, vorbitorul a arătat că tutelar. tuirii noastre metodele folosite pentru dubli de porumb generaţia 1, alături In baza experienţei căpătate în acest
de vacă furajată a fost de 1.914 li şi culturale de masă în rîndurile ţă în regiune nu s-au dezvoltat creşterea obţinerea acestei recolte. In primul
tri, cu 791 litri mai mult ca în 1957, rănimii. porcilor şi păsărilor, grădinăritul, care Biroul Comitetului de partid regional rind, noi am repartizat pentru cultura de aplicarea întregului complex de mă an ia cultura porumbului, colectiviştii
iar în acest an vom ajunge la o pro ar spori şi mai mult veniturile gospo şl Comitetului executiv al Sfatului porumbului terenurile cele mai fertile. suri agrotehnice, constituie o cale si
ducţie de 2 .1 0 0 litri lapte pe cap de După Plenara Comitetului Central al dăriilor colective. popular regional vor acorda pe viitor O suprafaţă de 540 hectare a fost în gură de sporire a producţiei la hectar. din gospodăria noastră se angajează
vacă furajată. Avem multe gospodării P. M. R. din iunie-iulie a. c., s-a or un ajutor mai mare acestor staţiuni grăşată în ultimii trei ani cu 30 tone Pînă Ia răsărire am grăpat terenul cu
colective care an de an realizează ganizat dezbaterea raportului tovară Ne preocupăm de asigurarea condi pentru a se ocupa de problemele im de gunoi la hectar. In toamna anului grapa reglabilă, iar cînd plantele aveau ca în anul viitor, de pe întreaga supra
producţii superioare faţă de media pe şului Gheorghe Gheorghiu-Dej în foa ţiilor pentru o recoltă bogată în anul portante ale agriculturii din regiune: 1960 am îngrăşat alte 100 hectare cu două frunze am executat o praşilă cu
regiune. G.A.6 . Ştiubieni a realizat în ie organizaţiile de partid, în adunări viitor. In această toamnă însămînţări îmbunătăţirea raselor de animale, a 20-30 tone de gunoi la hectar pe care sapa rotativă. In total am dat trei pra- faţă de 800 ha. pe care o vom cultiva
acest an pînă la 30 noiembrie în me cu colectiviştii şi întovărăşiţ!i, la că le s-au realizat conform planului şi soiurilor de cereale şi de pomi precum
die 2.600 litri lapte pe cap de vacă minele culturale, la care au participat în condiţii tehnice corespunzătoare. şi extinderea lor. cu porumb, să obţină o producţie me
furajată. peste 136.000 de ţărani. O mare importan Planul de arături adînci de toamnă
s-a realizat în proporţie de 98 la sută, Pentru regiunea noastră o problemă die de 5.500 kg. de porumb boabe Ia
Practica gospodăriilor colective frun ţă s-a dat organizării vizitelor ţărani iar îngrăşămintele organice s-au apli tehnică la ordinea zilei este combate
taşe demonstrează că regiunea noas lor întovărăşiţi Ia gospodăriile colecti cat pe 80 la sută din suprafaţa pla rea eroziunii solului. Pentru anul vii hectar.
tră are mari posibilităţi de sporire, ve. In acest au 35.300 de ţărani înto nificată. Pentru obţinerea unei produc tor s-a prevăzut ca această lucrare să
continuă a producţiei agricole. Pro vărăşiţi au vizitat în mod organizat ţii de 5.000 kg. porumb boabe la hec se efectueze pe cel puţin 6 .0 0 0 de Cuvîntul tovarăşei Ana Şincu
ducţiile mari obţinute în sectorul vege gospodăriile colective fruntaşe şi circa tar îu condiţii de neirigare, colectiviş hectare.
tal şi animal au creat posibilitatea ca 900 colectivişti din cei mai huni au tii din regiunea noastră au pregătit cu brigadieră la gospodăria agricolă colectivă
veniturile gospodăriilor colective să mers în satele fără gospodării colec grijă suprafeţele prevăzute. In încheiere vorbitorul a exprimat din comuna Tia Mare, regiunea Oltenia
crească, iar valoarea zilei-muucă în tive şi le-au vorbit ţăranilor despre hotărîrea oamenilor muncii de pe 0 -
acest an să fie cu mult mai mare viaţa şi munca lor. Au fost tipărite Gu ajutorul filialei Academiei R.P.R. goarele regiunii Suceava de a munci Sînt colectivistă din anul 1952 şi lu ganizare şi cu bune rezultate în pro avem în gospodărie numai femei har
decît în anul trecut. Valoarea medie a broşuri şi pliante, foi volante. de Ia Iaşi s-a făcut analiza chimică pentru consolidarea economico-orga- crez ca brigadieră de cîmp la gospo ducţie. nice. A intrat în obişnuinţa noastră să
zilei-muncă pe regiune este de 29 lei ă soiului la 27 de G.A.G.-uri din re dăria agricolă colectivă din comuna ne urcăm în spatele semănătorii, să
faţă de 21 lei Î11 1960. In raionul Să- In căminele culturale se organizează giune şi s-au înfiinţat în 8 unităţi, nizatorică a gospodăriilor colective in Tia Mare, raionul Gorabia, regiunea In momentul în care am fost despăr controlăm adîncimea brazdei sau să or
veni valoarea medie a zilei-muncă seri de calcul, se pun întrebări şi se loturi demonstrative privind aplicarea scopul creării unui belşug de produse Oltenia. Am îndrăgit întotdeauna mun ţită de brigadă, mi-a părut rău ganizăm acţiuni de folosire cu chibzu
in cele 43 gospodării colective se ri- dau răspunsuri Î11 legătură cu preve amendamentelor. In această acţiune re agroalimentare care să contribuie la ca cîmputui şi m-am simţit fericită ială a gunoiului de grajd.
' clică anul acesta la circa 37 iei din derile statutului G. A. G. şi alte pro giunea noastră dispune de însemnate ridicarea nivelului de trai a colectiviş cînd eforturile mele au fost încununate că mă despart de tovarăşii mei
care 13 lei în numerar. G.A.G. Ştui- bleme care interesează ţărănimea. resurse de calcar şi prin industria lo- tilor şi a întregului nostru popor. de roade. Antrenarea colectiviştilor la muncă nu
bieni din acest raion datorită dezvol de muncă. Dar gîndul că munceam
tării multilaterale şi obţinerii de pro Rezultatele bune obţinute de gospo- In brigada de cîmp pe care o con este cu putinţă fără o temeinică orga
ducţii mari va realiza valoarea zilei- duc, mai mult de jumătate din şefii mai departe în aceeaşi gospodărie, pen nizare a muncii în cadrul brigăzii. Eu
muncă la peste 41 lei din care 17 Cuvîntul tovarăşului Tudose de echipă sînt femei. Aş dori să fac în tru binele nostru, al tuturor, ni-a fă am grijă să ţin cu regularitate consfă
lei în numerar. în timp ce fondul faţa dv. o mărturisire. Pe la noi se cut să muncesc tot mai bine. tuiri cu şefii de echipe, să controlez
său de bază creşte Î11 acest an cu preşedintele gospodăriei agricole colective considera înainte că bărbaţii sînt mai cînd şi cum se face fiecare lucru, să
532 lei la hectar. G.A.G. Riplceni for din comuna Stoicăneşti, regiunea Argeş buni fa muncă decît femeile, dar noi Femeile de la Tia Mare nu prea ţin o cit mai justă evidenţă a muncii
mată din unificarea gospodăriilor dm am dovedit că ştim să muncim tot atît erau îngăduite acolo unde se înfiripau îiecărui colectivist, astfel ca fiecare
La numai citeva luni după istorica la început. Nici avere multă nu aveam. plină de sporuicie. Oameni care de de bine ca şi bărbaţii. Un singur exem discuţii despre probleme importante. dintre ei să fie stimulat să muncească
plenară a G.G, al P.M.R. din 3—5 Eram în schimb hotărîji să demon cînd se ştiau fuseseră slugi pe la m o plu: am muncit cu brigada nr. 1 din Să veniţi acum la cercul agrozootehnic cit mai bine.
martie 1949, 72 de familii din comuna străm tuturor că drumul pe care am şieri şi chiaburi şi umblau cu ciurul anul 1952 pînă în anul 1960 făcînd ca din comuna noastră să le vedeţi ce
noastră, Î11 frunte cu comuniştii, au pornit este cu adevărat drumul bel prin vecini, duceau acum acasă, care probleme ridică, cum îşi dau părerea Odată cu primirea cifrelor de plan,
şugului. Şi aşa a fost. Încă de la îm scîrţiind sub povara produselor primi această brigadă să ajungă fruntaşă. atunci cînd esie vorba despre măsu pe care le-am analizat împreună cu
întemeiat gospodăria colectivă „6 Mar părţirea produselor, în primul an, s-a te în gospodăria colectivă. Dar acesta rile ce trebuie luate. şefii de echipă, am trecut la repartiza
tie". Eram, după cit se vede, puţine văzut clar că munca unită este mai nu era decît începutul. In anii urmă De aceea, consiliul de conducere a ho-
La început multe din ele veneau cn rea culturilor pe cife 215 ha. alegînd
tărit să-mi dea o altă brigadă mai sla slială la muncă, dar discuţiile pe care
le-au purtat cu ele comuniştii, dorinţa lor terenul în funcţie de cerinţele fiecărei
bă că s-o aduc la acelaşi nivel de or-. de a-şî vedea casele îndestulate şi con
vingerea că această, îndestulare le-o dă (Continuare in pag. 3-a)
numai gospodăria colectiva, au făcut să
