Page 67 - 1961-12
P. 67

Nr 2173                                                                                                                           DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                               pag. 3

                                                                                                                                                                                                                          assoswwajr»»wr*».ABKiHBK&s&KaavetacKŞUFmmvmaattacrQâa^aacftiftţtfMfiiix^^

                                                                                      ara                                                                                                                                 <J> -O-O*<Q> - <$>--«*7                     O-

                                           tovarăşei Ana Şincu                                                                    au contribuit la obţinerea unor rezul­       Curteni, la fiecare 100 hectare de te­     cheiată. Ceea ce caracterizează stadiul      documentaţia tehnică pentru cca'. 50.000
                                                                                                                                  tate bune. Astfel, în II luni, gospo­        ren agricol revin 360.000 lei, din care    actual al construcţiei socialiste în sa­    ha., au fost deschise şantiere pentru
              ( U rmare din pag. 2-a)      manuală. Această lucrare am termina­       faţă cultivată cu porumb în cadrul          dăria colectivă din Mitreşti, a obţinut      126.000 lei provin din sectorul zoo­       tele regiunii este faptul că pe baza         combaterea eroziunii solului pe păşuni
                                           t-o într-o singură zi. Cînd plantele       brigăzii noastre. Pe această suprafaţă      2.425 litri de lapte de la fiecare vacă      tehnic.                                    rezultatelor obţinute de gospodăriile       comunale pe o suprafaţă de 3.000 ha.,
plante. Pentru floarea-soarelui am ales    aveau 4-6 frunze, am aplicat cea de-a      au fost executate arături la 30-33 cm.      furajată, cea din Pănet — 2.300 litri                                                   colective fruntaşe, pe zi ce trece tot      s-au amenajat şi plantat pomi pe o su­
un teren care s-a arat la o adîncimc       doua praşilă manuală pe rînd, iar prin­    adîncime şi totodată am încorporat în       cea din lernut — 2.270 litri, cea din           Ocupîndu-se de problema asigurăm        mai mulţi ţăruiii întovărăşiţi se în­        prafaţă de 1.700 de ha., s-au pregătit
de 26-28 cm. Pînă la însătuînţare am       tre rînduri am trecut cu prăşitoarea.      sol cîte 20-25 tone gunoi de grajd la       Sîntimbru — 2.200 litri. Pînă la             furajelor, vorbitorul a sublimat în­       dreaptă cu încredere spre gospodăria         780 ha. pentru plantări de vie, iar prin
întreţinut acest teren aplicîndu-i două    Tot atunci ani aplicat şi răritul, asi-    hectar.                                     sfîrşitul anului, în aceste gospodării       semnătatea folosirii raţionale a păşu­     colectivă. Tot mai multe întovărăşiri        mobilizarea tinerelului s-au efectuat
grăpâri cu grapa reglabilă.                gurînd o densitate de 45.000—50.000                                                    colective producţia medie va ajunge la       nilor şi fîneţelor naturale din regiune.   agricole se transformă şi se unifică în      plantaţii silvice pe terenuri complet ne­
                                           plante la hectar, Am mai aplicat în           De la această consfătuire am să ca­      2.500—2.700 litri de lapte de la fie­                                                   gospodării colective mari şi puternice.      productive pe o supralaţâ de 466 ha.
   Cu ocazia primei grăpări am aplicat     continuare încă două prăşite manuale       păt învăţăminte preţioase. Oind am să       care vacă furajată.                             Sub îndrumarea organelor de partid      Ca urmare, sectorul colectivist este în
şi cite 250 kg. superfosfat şi 150 kg.     pe rînd şi cu prăşitoarea între rînduri.   ajung în Tia Mare am să împărtăşesc,                                                     şi ale sfaturilor populare — a spus        prezent preponderent atît ca supra­             In anul viitor se vor întocmi pro­
azotat de amoniu la hectar. Cu două-       La recoltare am avut o satisfacţie deo­    colectiviştilor aceste învăţăminte şi vă       Dacă dezvoltarea sectorului bovin a       el în continuare — gospodăriile co­        faţă cît şi ca producţie. El cuprinde        iecte de organizare a teritoriului şi de
trei zile înainte de însămînţarc am lu­    sebită. Obţinusem 2.000 kg. de pe fie­     asigur, dragi tovarăşi, că la fel cum       stat mai mult în centrul preocupări­         lective au însilozat anul acesta în        57,1 la sută din suprafaţa agricolă eo-      combatere a eroziunii solului pe o su­
crat terenul cu cultivatorul ca să dis­    care hectar.                               sînteţi şi dv. hotărîţi. tot aşa şi noi     lor noastre, trebuie să recunoaştem          amestec cu melasă mari cantităţi de        lectivizabilă şi 55 la sută din numărul      prafaţă de 117.000 de ha. Se vor ame­
trugem buruienile care începuseră că                                                  vom depune toate eforturile pentru în­      că nu în aceeaşi măsură ne-am ocu­           coceni de porumb şi folosesc mai bine      familiilor ţărăneşti. In raionul 13iriad     liora păşunile erodate pe suprafaţa de
răsară. Semănatul s-a făcut cu sămîn-         La porumb, pe suprafaţa de 57 ha.       florirea gospodăriei noastre.               pat de creşterea porcinelor în gospo­        tăieţeii de sfeclă de zahăr. Se simte      procesul de colectivizare în Imn ge­         6 .0 0 0 ha., se vor amenaja terenurile
ţă din soiul Vniimk-8931 în cantitate de   repartizate brigăzii noastre, am obţinut                                               dăriile colective. Abia din anul 1961        însă insuficienţa furajelor bogate în      nerale se apropie de încheiere, iar in       pentru plantări de pomi pe cca. 2.509
2 0 kg. la hectar şi la 60 cm. distanţă    o producţie de 3.800 kg. boabe la hectar.     Mulţumim din inimă partidului pen­       s-a pus un accent mai marc pe dez­           proteină. Această problemă o vom re­       raioanele Unşi, Vaslui şi Negreşti, co­      de ha. iar 1.130 ha. vor fi pregătite
între rînduri.                                                                        tru grija părintească ce ne-o poartă,       voltarea acestui sector şi rezultatele       zolva prin extinderea plantelor legu­      lectivizarea e te mult avansată.             pentru plantări de vii
                                              Noi am pregătit terenul pentru ca       înţelegînd că tot sprijinul pe care ni-1    preocupărilor nu întîrzie să se arate.       minoase (trifoi, lucernă, mazăre) şi
   După răsărire, cînd plantele aveau      în anul viitor să obţinem 5.000 kg.        dă este pentru înflorirea patriei, pen­     Astfel, numărul porcinelor s-a dublat        prin ridicarea producţiei la hectar.          Măreţul program expus de tovarăşul           Noi am F putut efectua lucrări uc
2-3 frunze, am aplicat prima praşilă       boabe la heciar dc pe întreaga supra-      tru fericirea poporului.                    in 1961.                                                                                Gheorghe Gheorghm-Dej, în faţa ac­           combatere a eroziunii solului pe supra­
                                                                                                                                                                                  Sîntem conştienţi de importanţa sar­    tivului de partid, cu prilejul vizitei       feţe niai mari dacă şi Ministerul Agri­
Cuoîntul tovarăşului                                                                  Cotea                                          Prin creşterea animalelor, gospodă­       cinilor mari ce ne stau în faţă cu pri­    sale în regiunea noastră, a fost primit     culturii şi-ar fi materializat promisiu­
                                                                                                                                  riile colective îşi măresc mult veni­        vire la colectivizarea agriculturii şi     cu mare entuziasm, bucurie şi cu le­         nea printr-un ajutor concret acordat
preşedintele gospodăriei agricole colective din satul Pribeşti                                                                    turile băneşti şi contribuie în acelaşi      întărirea permanentă economico-orga-       gitimă mîndrie patriotică de fiecare         regiunii Iaşi, dar de la dezbaterea sar­
                               regiunea Iaşi                                                                                      timp cu mari cantităţi de lapte şi           nizatorică a gospodăriilor existente.      om al muncii.                               cinilor puse de Plenara Comitetului
                                                                                                                                  carne Ia fondul centralizat al statului.     Organele şi organizaţiile de partid,                                                    Central din iunie—iulie au trecut 4 luni
    Gospodăria colectivă din Pribeşti a    din cheresteaua pentru şarpantă. Am        25.000 de Iei şi nu 310.000 lei cum         Dacă în anul 1960 veniturile băneşti         sfaturile populare din regiunea Mureş-        De la această vizită, s-au mai con­      şi practic tovarăşii de la Ministerul
luat fiinţă în anul 1949. Astăzi ea cu­    renunţat şi la chirpici şi am trecut la    prevedea proiectul pe care l-am primit      obţinute din creşterea animalelor re­        Autonomă Maghiară vor depune tot           stituit în regiune 35 dc gospodării          Agriculturii nu au întreprins mai ni­
prinde 357 de familii cu o suprafaţă       construirea pereţilor din ceamur. Pă-      de la Ministerul Agriculturii.              prezentau 21 la sută din venitul total       efortul pentru perfecţionarea continuă     agricole colective şi au intrat în gos­      mic în această direcţie.
de 1.460 ha., adică întreg satul. Gos­     mîntul pe care l-am scos de la teme­                                                   al gospodăriilor colective, în 1961 aces­    a metodelor de îndrumare a gospo­          podăriile agricole colective existente
podăria noastră s-a întărit, datorită      lie l-am udat, l-am amestecat bine            Astfel, am ajuns să avem azi 8           te venituri vor fi cu mult mai mari.         dăriilor colective, astfel ca obiectivele  şi nou create un număr de 16.300 de            Este necesar ca Ministerul Agricul­
faptului că consiliul de conducere, cu     cu paie şi pleavă şi l-am pus direct în    grajduri cu o capacitate de 50 taurine      De pildă, în gospodăria colectivă din        măreţe care ne stau în faţă să fie         familii cu aproape 37.000 de hectare.       turi' să acorde un ajutor mai concret
ajutorul organizaţiei de partid, a dat     pereţi. In acest fel, ultimele patru       fiecare, o maternitate pentru scroafe                                                    duse la îndeplinire cu succes.                                                         regiunii şi prin dotarea unor brigăzi
şi dă atenţie dezvoltării multilaterale    grajduri, tot pentru cîte 50 de tau­       cu 64 de boxe, o îngrăşătorie pentru                                                                                                In crearea noilor gospodării colective      S.M.T. cu utilaj specializat. Tot în legătu­
a producţiei.                              rine fiecare, ne-au costat numai 35.000    100 de porci, un coteţ pentru 1.000 dc      Cuuînlul tovarăşului                                                                    ne-am călăuzit după indicaţia dată de       ră cu combaterea eroziunii, ar fi bine ca
                                           lei. La fiecare grajd am economisit        păsări, un saivan pentru 500 de oi.                                                                                                 conducerea partidului dc a uni şi            Ministerul Agriculturii, împreună cu
   La noi, creşterea animalelor pro­       astfel cîte 10—15.000 lei, cu care ne-atn  Pe lîngă aceste adăposturi pentru ani­      Zaharia Ganea,                                                                          transforma mai multe întovărăşiri            Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor
prietate obştească se bucură de toată      putut cumpăra mai mul le animale.          male, noi am mai construit magazii                                                                                                  agricole într-o puternică gospodărie        de Maşini să studieze posibilitatea
preţuirea colectiviştilor. De aceea, sec­                                             şt pătule de cereale.                       preşedintele gospodăriei agricole colective                                             colectivă.                                   pentru a se produce pluguri reversibile
torul zootehnic al gospodăriei numără         Făcînd socoteala ce venituri obţi­                                                   din satul Viişoara regiunea Dobrogea                                                                                                cu tracţiune animală care sînt absolut
iu momentul de faţă 2 0 0 de vaci cu       nem de la fiecare vacă, a rezultat că         In următorii ani, sectorul zootehnic                                                                                                Vorbitorul a înfăţişat apoi metodele     necesare pentru terenurile nemecaniza-
lapte, adică 15 vaci la 100 ha. de         numai în nouă luni de zile, banii care     al gospodăriei noastre va creşte şi mai        Mergîntl pe linia indicată de parti­      de 4.355 kg. pormnD boabe la nectar,       folosite de organizaţiile de partid în
teren, 150 capete de tineret bovin, 60     !•am cheltuit pentru fiecare grajd pot     mult. In anul 1962 ue-am propus să          dul nostru, într-un timp relativ scurt       cu 1.155 kg. mai inuit dectt produc­       munca pjlitică pentru colectivizarea        bile. Numai în regiunea noastră sînt
de boi de muncă, 350 de oi, 320 de         fi amortizaţi. Dacă ne gîndim că aces­     construim o îngrăşătorie de porci cu        am reuşit ca dintr-o gospodărie mică,        ţia medie realizată pe gospodărie. In      agriculturii, pentru întărirea economi-
porci, din care 40 de scroafe şi 800       te grajduri ţin 20—25 de ani, înseanv      o capacitate de 300 de capete, o ma­        cu mijloace de producţie puţine, să fa­      cadrul acestei brigăzi, echipa condusă     că-organizatorică a gospodăriilor agri­      necesare aproape 8 000 asemenea plu­
de păsări-matcă.                           nă că amortizarea unui grajd se face       gazie pentru furajele animalelor, un        cem o gospodărie puternică, dezvoltată       de Lica Butea a obţinut de pe 59           cole colective. In continuare el a spus :   guri.
                                           numai din venitul de la două vaci.         atelier de fierărie şi de lemnărie, o       multilateral, o gospodărie milionară.        heciare, cite 5.099 kg. porumb boabe       Ga urmare a măsurilor luate, gospo­
   Vorbitorul a arătat în continuare                                                  remiză pentru atelaje şi altele. Şi la                                                   la heciar. Această echipă a realizat       dăriile agricole colective din regiune'a       In continuare vorbitorul s-a ocupat
cum s-au ocupat colectiviştii de con.         Pe baza unui studiu făcut la con­       aceste construcţii ne vom strădui să           Gospodăria noastră a luat fiinţă în       un spor de producţie de 75.909 kg. po­     Iaşi au obţinut cu 20 la sută mai            de problema creşterii animalelor. Efec­
struirea adăposturilor pentru animale      strucţia unui grajd, s-a fixat o retri­    nu facem cheltuială mare, să ne ba­         anul 1950. De la 18 boi şi 52 cai, cit       rumb boabe. Pe baza retribuţiei mun­       mult grîu la hectar decît anul trecut,      tivele de animale au crescut, a spus ei,
folosind condiţiile locale.                buţie de o sută de zile-muncă pentru       zăm pe puterile noastre şi pe mate­         aveam atunci, azi avem in proprietate        cii şi după producţia obţinută, echipa     cu 42 la sută mai mult porumb, cu           şi ca urmare a unei îngrijiri şi furajări
                                           scosul pietrei, 126 de zile-muncă pen­     rialele care le avem la îndemînă.           obştească 474 taurine din care 215           a primit in bani 30 la sută din va­        31 la sută mai multă floarea-soare-         mai raţionale, gospodăriile colective
   Primele patru grajduri — a spus (?¦     tru ridicatul pereţilor din ceamur, 120                                                vaci şi juninci, 2.800 oi, 520 porci,        loarea recoltei obţinute peste plan.       lui, cu 19 la sută mai mult la sfecla       obţin producţii mai tnari. In acest an
— le-am construit cu temelie de pia­       de zile-muncă pentru manopera lemnă­          In încheiere, vorbitorul a spus : Pen­   peste 2.500 păsări, precum şi 60 co­         Asemenea exemple noi avem multe în         de zahăr.                                    producţia medie de lapte pe fiecare
tră, cu pereţi din chirpici şi acoperite   riei şi 30 de zile-muncă pentru lipit şi   tru noi, colectiviştii din Pribeşti, vi­    lonii de albine. Pentru adăpostirea          gospodăria noastră. Ele stimulează pe                                                  vacă furajată pînă la data de 1 decem­
cu ţiglă. In medie ne-au costat            văruit.                                    zita pe care ne-a făcut-o în luna sep­      animalelor in condiţii bune, am con­         colectivişti ca să muncească mai bme,         Pentru a se asigura producţii spo­       brie era cu 10 la sută mai mare faţă
cite 50.000 Ici fiecare. Nevoia de a                                                  tembrie tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-       struit 7 grajduri de cîte 100 taurine,       mai calificat. In felul acesta gospo­      rite în anul viitor, Comitetul regional     de aceeaşi per'.iadă a anului trecut, iar
construi alte grajduri, pentru că nu­         Normarea bună a muncii colectiviş­      Dej şi alţi conducători de partid şi dc     3 saivane a cîte 1.000 oi, două mater­       dăria noastră se întăreşte economic.       de partid a luat măsuri pentru extin­       la lapie de oaie şi lină a fost depăşită
mărul de animale creştea, a făcut să       tilor din echipa de construcţie a în­      sfat a înseninat o marc cinste şi un        nităţi a cîte 100 scroafe, două îngră-       Iu 1961, gospodăria a realizat peste       derea suprafeţelor cultivate cu soiuri      cu 18 la sută şi respectiv 6,7 la sută.
ne gîndim la folosirea altor materia­      tărit disciplina şi răspunderea lor.       prilej de multe învăţăminte.                şătorii de 300 porci fiecare şi 5 coteţe     plan 160.900 kg. de porumb.
le şi mai ieftine. In acest scop am        Dacă înainte construirea unui grajd                                                    pentru cîte LOGO păsări. De asemenea,,                                                  de mai mare productivitate, însăinîn.           Deşi 1a majoritatea gospodăriilor
mobilizat pe toţi colectiviştii să par­    dura pînă Ia un au de zile. anul              Colectiviştii din Pribeşti tn-au dele­   am construit o magazie pentru ce­               La ferma de vaci retribuţia se face     ţîndu-se peste 90 ta sută din suprafaţa     s-au obţinut sporuri însemnate în pro­
ticipe la scoaterea pietrei din carieră,   acesta au fost ridicate şi date în folo­   gat ca, în numele lor, să transmit          reale, o casă-laborator şi locuinţe pen­     după cantitatea de lapte muls, după        planificată cu asemenea soiuri.             ducţia de lapte, sînt încă gospodării
la transportul ei, la confecţionarea       sinţă două grajduri cu pereţi din ceă-     conducerii partidului, personal dum­        tru inginerii gospodăriei, un atelier,       numărul de viţei născuţi şi înţărcaţi                                                  agricole colective care obţin producţii
                                           muf în numai trei luni.                    neavoastră, tovarăşe Gheorghe Gheor-        un garaj pentru cele patru autoeam.-         şi după starea sănătăţii animalelor.          Pe baza indicaţiilor date de condu­      încă slabe datorită unei îngrijiri şi fu­
fafeilof “şi căpriorilor, la pregătirea                                               ghiu-Dej, că sînt profund recunos­          oanc şi alte obiective.                      Atunci cînd se aplică just principiul      cerea partidului, de tovarăşul Gheor­        rajări neraţionale.
                                              Problema apei am rezolvat-o prin        cători pentru grija ce o purtaţi între­                                                  retribuţiei după producţie se obţin re­    ghe Gheorghiu-Dej, personal, în pri­
pămîntului pentru construirea pereţilor.   săparea a două fîntîni unde am insta­      gului popor, ţăranilor colectivişti şi         In cursul celor 11 ani, noi am pri­       zultate frumoase. Astfel, colectivistul    măvara acestui an vor fi însămînţate           Deşi în acest an prin folosirea cre­
Piatra din carieră am scos-o în lunile     lat o pompă cu motor care împinge          ne angajăm să muncim cu şi mai              mit din partea statului credite pe ter­      Evadula Sucuri care în 1958 cînd era       la noi în regiune 2 0 .0 0 0 de hectare cu  ditelor acordate de stal şi a fondurilor
ianuarie şi februarie, cînd nu aveam       apa într-un bazin construit mai la         mult spor şi pricepere pentru înflori­      men lung în valoare de 750.000 Ici,          retribuit cu zile fixe a realizat o pro­                                               proprii ale gospodăriilor colective efec­
de muncit la cîmp. Geamurile şi uşile      deal de sectorul zootehnic, de unde        rea gospodăriei noastre colective, pen­     cu care am cumpărat animale dc pro­          ducţie medie de numai 1.600 litri lapte    porumb din soiuri de cea mai mare           tivul dc animale a crescut, numărul lor la
s-au făcut în gospodărie şi am cum­        vine apoi printr-o ţeavă la grajduri.      tru continua dezvoltare a agriculturii      ducţie, seminţe de soi, materiale de         de Ia fiecare vacă, obţine anul acesta     productivitate, pentru a se obţine o
părat numai cărămida pentru pardo­         Toată lucrarea ne-a costat numai           patriei noastre.                            construcţie, material săditor şi altele,     de la lotul de vaci pe care-1 are in       recoltă de 5.000 kg. porumb boabe la        100 de ha. este încă mic. Aceasta se
seală, ţigla pentru acoperiş .şi o parte                                                                                          ceea ce a permis gospodăriei noastre         primire peste 2.600 litri lapte. In 1958   hectar pe terenuri neirigate, urinînd       datoreşte faptului că In anii trecuţi,
                                                                                                                                  colective să-şi dezvolte producţia. Tot­     ci a primit pentru îngrijirea lotului de   ca în anii viitori aceste suprafeţe să      comitetul regional, comitetele raionale
Cuvîntul tovarăşului                                                                                                              odată, prin munca desfăşurată de             vaci numai 360 de zile muncă. In           fie tot mai mult extinse.                   de partid şi sfaturile populare, nu au
                                                                                                                                  S.M.T. Gobadin, care deserveşte gos­         1961 primeşte 580 zile-inuncă, plus                                                    acordat atenţia cuvenită creşterii ani­
preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular                                                                             podăria, am reuşit să organizăm mai          premiul calculat la sfîrşitul anului în       O mare atenţie acordăm profilări'        malelor din prăsilă proprie, consîderînd
         al regiunii Mureş-Autonomă Maghiară                                                                                      bine procesul de producţie, să facem         raport cu producţia obţinută.              în prezent a unor gospodării de stat        că singura cale de dezvoltare a secto­
                                                                                                                                  la timp şi în bune condiţii lucrările                                                   şi gospodării colective din zonele pre­     rului zootehnic este cumpărarea de ani­
   In numele Gomitefuhii regional de       care comună sau sat, comuniştii pă­        încă din anii trecuţi măsuri menite         agricole cerute de fiecare cultură, să          Producţia medie de lapte de la fie­     orăşeneşti, pentru ca acestea să pro­       male. Totodată a existat tendinţa de
partid şi a Sfatului popular regional,     şesc în fruntea luptei pentru tradu­       să ducă la o creştere considerabilă a       uşurăm munca colectiviştilor. S-a            care vacă furajată a crescut de la         ducă cantităţi tot mai mari de legume       a se neglija materialul autohton şi chiar
al oamenilor muncii romîni, maghiari,      cerea în viaţă a politicii partidului.     numărului de animale în gospodăriile        îmbunătăţit şi calitatea lucrărilor.         1.601 litri cit era în 1958, la 2.509                                                  de a-1 sacrifica pe considerentul că
germani şi de alte naţionalităţi din                                                  colective. Măsurile luate au fost larg      Acest fapt este oglindit de producţiile      litri cît s-a realizat pînă în prezent în  şi zarzavaturi, tructe, să crească toi
regiunea Mureş-Autonomă Maghiară,             Gu toate rezultatele obţinute, re­      popularizate în rîndurile colectiviştilor.  obţinute în acest a n : 3.200 kg. po­        acest an.                                  mai multe păsări, pentru a asigura          vacile din rasa „sură de stepă“ sînt
mulţumesc Comitetului Central al           giunea noastră este încă rămasă în         Majoritatea gospodăriilor au înţeles        rumb, 1.520 kg. grîu, 1.733 kg. floarea-                                                o mai bună aprovizionare a oraşelor         slab productive.
P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheor-        urmă cu colectivizarea agriculturii.       necesitatea dezvoltării rapide a şepte-     soarelui, la hectar, cu toate condiţiile        Creşterea producţiilor medii la cul­    şi în mod deosebit a centrelor mun­
ghiu-Dej personal, pentru grija pe care    Avem convingerea că, aplicînd cu           lului, care este o sursă sigură de ve­      de secetă care au fost la noi.               tura cerealelor şi în sectorul zooteh­     citoreşti.                                     Experienţă gospodăriei colective din
0 poartă partidul şi statul nostru dez­    consecvenţă linia politică a partidu­      nituri băneşti şi de ridicare a bunei-                                                   nic a însemnat pentru gospodăria noa­                                                  Moţca, raionul Paşcani, care în primele
voltării continue a regiunii noastre.      lui nostru, folosind experienţa pozi­      stări a colectiviştilor.                       Consiliul de conducere a pus un ac­       stră venituri tot mai mari. Fondul de         Trebuie să arăt însă că mai               II luni ale acestui an a obţinut 2 .3 7 0
                                           tivă cîştigată pînă acum, rezultatele                                                  cent deosebit pe ridicarea calificării       bază al gospodăriei a ajuns la             sînt unele gospodării colective             litri de lapte pe fiecare vacă furajată
   Consfătuirile raionale ale colectiviş­  vor fi din ce în ce mai bune.                 In legătură cu rezultatele măsurilor     profesionale a colectiviştilor, ştiut fiind  4.364.580 lei. Valoarea zilei muncă va     care nu respectă regulile agrotehnice,      printr-o îngrijire şi furajare raţională
tilor fruntaşi care au avut loc în luna                                               luate pentru creşterea numărului de         faptul că de felul cum munceşte omul,        fi de 33 lei din care în numerar           nu execută lucrările la timp şi de bună     dovedeşte că producţia de lapte de la
decembrie, au analizat munca de co­           Vorbitorul s-a ocupat apoi de pro­      animale în gospodăriile colective, vor­     de interesul pe care îl depune fiecare,      14—15 lei. Peste 120 de colectivişti       calitate şi ca urinare obţin producţii      vacile „sură de stepă" poate fi spo­
lectivizare a agriculturii şi de conso­    blema întăririi economico-organizatori-    bitorul a spus, printre altele: dacă        depinde în mare măsură creşterea pro­        şi-au făcut case noi, spaţioase şi şi-au   slabe. Una din cauzele principale ale       rită considerabil.
lidare economico-organizatorică a gos­     ce a gospodăriilor colective. Ocupîn-      la începutul anului 1961 gospodăriile       ducţiei şi productivităţii muncii.           instalat lumină electrică, iar alţi 150
podăriilor colective existente în regiu­   du-ne îndeaproape de organizarea pro­      colective din regiunea noastră aveau                                                     şi-au cumpărat mobilă şi aparate de        producţiilor scăzute in unele gospoda­         După ce s-a referit la construcţiile
nea noastră. In anul 1961, numărul co­     ducţiei în gospodăriile colective şi da­   la suta de hectare teren agricol un            Trebuie să arăt că acum 5-6 ani,          radio.                                     rii colective, o constituie slaba preo­     pentru animale, vorbitorul a continuat:
lectiviştilor a crescut cu încă 2 0 .UUU   torită creşterii nivelului de mecani­      număr de 2 0 ,8 bovine, din care 9, 1       unii colectivişti prăşeau într-o zi                                                     cupare pentru fertilizarea solului in       Pentru a ilustra ce rezultate aduce co­
de familii, iar terenul gospodăriilor      zare — a arătat el — lucrările agri­       vaci, în momentul de faţă ele deţin         6-7.000 m.p. De calitatea lucrărilor nu         Analizînd condiţiile create şi posibi­  timp ce în multe sate. cantităţi în­        interesarea materială a colectiviştilor
colective, cu o suprafaţă de 62.200 de     cole au fost executate mai rapid şi la     30,0 bovine, din care 12,8 vaci de          vă mai spun. Gospodăria obţinea doar         lităţile existente ale gospodăriei, co­    semnate de gunoi mai rănim încă ne-         este suficient să arătăm experienţa
hectare. Numai în ultimele trei luni şi    un nivel agrotehnic superior faţă de       lapte şi juninci gestante.                  1.0 0 0 —1.200 kg. porumb Ia hectar.         lectiviştii din Viişoara îşi propun să     folosite.                                   gospodăriei agricole colective Sîrbi din
jumătate au fost inaugurate 51 de gos­     anii precedenţi. Aceasta a avut o in­                                                  Asemenea aspecte se manifestau şi în         realizeze în anul 1962 producţii me­                                                   raionul Bîrlad — preşedinte tov. Go-
podării colective.                         fluenţă pozitivă în creşterea recoltelor      Experienţa unor gospodării colec         sectorul creşterii animalelor, cînd şi       dii la hectar de peste 1.800 kg. grîu         La adunarea activului de partid din      dreanu Ştefan — unde de mai mulţi
                                           la hectar. Astfel, gospodăria colectivă    tive arată că există largi posibilităţi     îngrijitorii erau retribuiţi cu zile fixe.   şi 3.500 kg. porumb, iar de pe o su­       regiunea iaşi, tovarăşul Gheorghe           ani se aplică principiul retribuţiei şi
   Vorbitorul a arătat că în munca po­     din satul Topfija, raionul Giuc, a rea­    pentru creşterea animalelor. Sînt însă      Treptat a început să se încetăţenească       prafaţă de 400 hectare de cel puţin        Gheorghiu-Dej a arătat că una dm            după producţie. '
litică de masă desfăşurată pentru co­      lizat 2.800 kg. de grîu la hectar, cea     şi gospodării colective, în special în      tot mai mult aplicarea retribuirii mun­      5.000 kg. porumb boabe la hectar. Ne       sarcinile cele mai importante ale or­
lectivizarea agriculturii s-au folosit     din Vrabia — 3.140 kg. de secară la        raioanele Odorhei, Tîrnăveni şi Luduş,      cii şi după producţie.                       propunem să mărim efectivul de ani­        ganelor de partid şi de stat din re­            In 1961, la această gospodărie parti­
unele metode care au dat rezultate         hectar, cea din Dîmbău — 3.170 kg.         care nu şi-au realizat sarcinile cu pri­                                                 male. Vom aloca la fondul de bază          giune este organizarea unei largi ac­       ciparea la muncă a colectiviştilor a
bune cum este organizarea dc vizite        de orz la hectar. Gospodăria colectivă     vire la dezvoltarea şeptelului.                In 1959, primul an de aplicare a          al gospodăriei 750.000 lei, iar valoa­     ţiuni de combatere a eroziunii solu­        fost în general bună. Lucrările agri­
ale întovărăşiţilor la gospodăriile co­    din Goreni, raionul Reghin, a obţinut                                                  retribuţiei şi după producţie la cultu­      rea zilei-muncă va creşte la 35 de lei     lui, întrucît valorificarea raţională a     cole au fost de bună calitate, efectuate
lective fruntaşe. Aşa de pildă, înto-      de pe o suprafaţă însemnată peste             In munca noastră de sporire a efec­      rile prăşitoare, echipele au asigurat o      din care bani 16 lei.                      terenurilor erodate constituie o foarlc     în timpul optim, obţinindu-se produc­
vărăşiţii din comuna Suseni, raionul       5.000 kg. de porumb boabe la hectar.       tivelor de bovine in gospodăriile co­       densitate normală a plantelor la hec­                                                   mare rezervă pentru creşterea produc­       ţii mari. De exemplu, numai la porumb
Gheorghieni. vizitînd gospodăriile co­     O serie de gospodării colective din re­    lective ne-am orientat după indicaţia       tar, au aplicat mai multe îngrăşăminte          Ne luăm angajamentul să depăşim         ţiei agricole. Pentru aplicarea indica­     s-au realizat cca. 2.500 kg. boabe la
lective Vrabia, Tuşnad şi Sîntimbru        giune au dobîndit în medie la ha.          conducerii partidului, punînd accentul      şi au făcut lucrările mult mai bine.         sarcinile ce izvorăsc din Directivele      ţiilor date, Comitetul regional de          ha. de pe toată suprafaţa in condiţii
s-au convins de superioritatea muncii      peste 30.000 kg. de sfeclă de zahăr        principal pe păstrarea şi creşterea tu­     In acest an, brigada a doua condusă          celui de-al lll-lea Congres al parti­      partid a studiat şi a generalizat expe­     neirigate. Experienţa şi rezultatele
în gospodăria colectivă şi, ca urinare,    şi peste 2 0 .0 0 0 kg. de cartofi.        turor viţelelor provenite din prăsilă       de Gh. Nazîru a obţinut o producţie          dului.                                     rienţa gospodăriei agricole colective       acestei gospodării colective şi ale al­
940 de familii care formau cele 6 întovă­                                             proprie. Un mare ajutor au fost cre­                                                                                                Tîrzii din raionul Huşi. al cărui pre­      tora care au fost popularizate a făcut
răşiri s-au unit de bună voie într-o          Terenurile podzolice şi brune de pă­    ditele acordate de stat pe termen lung      Cu vîntul tovarăşuiui                                                                   şedinte e tovarăşul Mihalache Petru,        ca în acest an 105 gospodării colective
singură gospodărie colectivă. De ase­      dure din regiune nu pot asigura pro­       şi fără dobîndă. In anul acesta, gospo­                                                                                             unde s-au executat lucrări complexe         să aplice retribuţia după producţia ob­
menea, în raionul Tîrgu Mureş, de la       ducţii mari fără a fi fertilizate. Dacă    dăriile colective din regiunea noastră           U rgii Cazacii,                                                                    de combatere a eroziunii pe o supra­        ţinută. deşi în această privinţă trebuie.
1 septembrie au fost inaugurate 24         în raioanele Giuc şi Gheorghieni ob­       au primit din partea statului un cre­                                                                                               faţă de 1.300 dc hectare.                   că arătăm că noi avem încă foarte
de gospodării colective. In acest raion,   ţinem producţii bune la hectar, aceasta    dit de 32 milioane lei, pentru cumpă­       prim-secretar al Comitetului regional                                                                                               mult de făcut.
colectivizarea a început să capete un      se datoreşte îngrăşării abundente a        rarea de vaci şi viţele. Pînă la 15                        Iaşi al P.M.R.                                                              In urma consfătuirii ţinută fa aceas­
caracter dc masă şi se poate conta         terenurilor cu gunoi de grajd. In ceea     decembrie, această sumă a fost chel­                                                                                                tă gospodărie, la care au participai           In continuare vorbitorul s-a ocupat
pe terminarea ei în curînd.                ce priveşte îmbunătăţirea solurilor cu     tuită aproape în întregime, însă nu­           După cc a subliniat însemnătatea          zent peste 3.000 de tractoare fizice,      peste 400 de lucrători in agricultură,      de creşterea şi pregătirea cadrelor pre­
                                           reacţii acide prin folosirea amenda­       mărul animalelor prevăzut de a se           consfătuiiii, vorbitorul s-a ocupat de       mai mult de jumătate din numărul to­       s-a întocmit un plan unic pe regiune,       cum şi de îndrumarea activităţii de
   In prezent, în regiunea noastră, 84,4   mentelor cu calcar, numai după Ple­        cumpăra nu a fost realizat. Am reuşit       rezultatele obţinute in regiunea Iaşi        tal al tractoarelor din vechea Rominie     la care sînt antrenate conducerile uni­     cercetări ştiinţifice. Comitetul regional
la sută din suprafaţa arabilă este         nara G.C. al P.M.R. din iunie—iulie        să cumpărăm numai 4.970 de vaci Şi          în munca pentru dezvoltarea sectoru­         burghezo-moşierească, precum şi alte       tăţilor socialiste, ţărani colectivişti şi  de partid — a spus el — a orientat
cooperativizată, iar procentul de colec­   1961 această problemă a început să         8.350 de viţele, pentru că în multe ca­     lui socialist la sate,’ pentru consoli­      maşini agricole. A crescut producţia       cadre tehnico-inginereşti.                  Institutul Agronomic, Institutele de
tivizare reprezintă 41,8 la sută din       preocupe organele şi organizaţiile         zuri, în loc să folosim creditele acor­     darea relaţiilor de producţie socialiste.                                                                                           Cercetări ca să se ocupe de problemele
totalul suprafeţei arabile şi 50,4 la      de partid, precum şi sfaturile popu­       date de stat pentru cumpărarea de           Baza tehnică a agriculturii — a spus         agricolă şi participarea regiunii la for­     Pînă în 1965 se vor executa lucrări      complexe pe care le ridică dezvoltarea
sută fără suprafaţa situată în loca­       lare din regiunea noastră. Trebuie să      viţele, am cumpărat juninci a căror                                                      marea fondului central.                    de combaterea eroziunii pe o supra­         agriculturii cum slut: corectarea soiu­
lităţile de munte. Comitetul regional      recunoaştem că, nici după această dată     preţ a fost mai ridicat.                    el — este în continuă dezvoltare în                                                     faţă de 250.000 de ha. Această acţiune      rilor podzolice, crearea de noi soiuri şî
de partid a îndrumat astfel comite­        nu au fost luate măsuri destul de                                                                                                      In regiunea noastră cooperativizarea    poate fi realizată cu succes numai          linii mai productive, ameliorarea rase­
tele raionale de partid şi sfaturile       eficace în această direcţie.                  Măsurile luate de majoritatea gos­       regiunea Iaşi, unde lucrează în pre-         agriculturii este în linii generale în­    prin mobilizarea largă a ţăranilor co­      lor de animale, creşterea fertilităţii şi
populare încît munca politică ce se                                                   podăriilor colective în vederea îngriji­                                                                                            lectivişti direct interesaţi în executa­    combaterea eroziunii solului, creşterea
desfăşoară la sate să se sprijine, în         Pornind de la indicaţiile conducerii    rii şi hrănirii corespunzătoare a va­                                                                                               rea lucrărilor, în creşterea pro­           productivităţii păşunilor şi altele.
primul rînd, pe forţele locale. In fie-    partidului, Comitetul regional dc partid   cilor de lapie, precum şi retribuirii                                                                                               ducţiei agricole şi pe această cale a
                                           şt Sfatul popular regional au stabilit     îngrijitorilor după producţia obţinută,                                                                                             propriilor lor vmituri.                        In prezent, cadrele tehnico-ingine-
                                                                                                                                                                                                                                                                      reşti şi cercetătorii ajută unităţile so­
                                                                                                                                                                                                                             S-a reuşit ca în acest an pe o supra­    cialiste la elaborarea planurilor de pro­
                                                                                                                                                                                                                          faţă de 133.000 ha. să se execute lu­       ducţie, la stabilirea celor mai corespun­
                                                                                                                                                                                                                          crări de curbă de nivel, s-a asigurat       zătoare măsuri care să asigure dezvol­
                                                                                                                                                                                                                                                                      tarea economică şi organizatorică a
                                                                                                                                                                                                                                                                      gospodăriilor agricole colective.

                                                                                                                                                                                                                                                                         Tovarăşi, in numele Comitetului re­
                                                                                                                                                                                                                                                                      gional de partid, al comuniştilor şi al
                                                                                                                                                                                                                                                                      tuturor oamenilor muncii din regiunea
                                                                                                                                                                                                                                                                      laşi, exprimăm profunda noastră recu­
                                                                                                                                                                                                                                                                      noştinţă şi aducem calde mulţumiri
                                                                                                                                                                                                                                                                      conducerii partidului, şi personal dv.,
                                                                                                                                                                                                                                                                      tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pen­
                                                                                                                                                                                                                                                                      tru ajutorul multilateral, permanent, pe
                                                                                                                                                                                                                                                                      care-1 primim. Ne angajăm să mobili­
                                                                                                                                                                                                                                                                      zăm activul de partid, conducerile orga­
                                                                                                                                                                                                                                                                      nizaţiilor de masă, pe toţi colectiviştii

                                                                                                                                                                                                                                                                      pentru a desfăşura pe un front tot mai
                                                                                                                                                                                                                                                                      larg tniiir.T politică în vederea colec­

                                                                                                                                                                                                                                                                      tivizării agriculturii în regiunea noa­

                                                                                                                                                                                                                                                                      stră înainte de termenul stabilit de

                                                                                                                                                                                                                                                                      Congresul al lll-lea al Partidului Mun­

                                                                                                                                                                                                                                                                      citoresc Romîu.
   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71   72