Page 68 - 1961-12

7
pagf.
ULTIMELE Ş T IR I
D eclaraţia guvernului
R. P. B u lgaria
în problem a încetării
exp erien ţelo r cu arm a
n u c le a ră
SOFIA 19 (Agerpres). — Agen­
ţia BTA a transm is declaraţia
guvernului Republicii Populare
Bulgaria în problema încetării
experienţelor cu arma nucleară.
Guvernul R.P. Bulgaria se so­
lidarizează întru totul cu pro­
punerile guvernului sovietic in
legătură cu reluarea tratativ e­
lor cu privire la încetarea ex­
perienţelor cu arma nucleara.
Guvernul Republicii Populare
Bulgaria nădăjduieşte că sta­
tele occidentale vor aborda cu
seriozitatea necesară noile pro­
puneri ale Uniunii Sovietice cu
privire la realizarea unui acord
privitor la încetarea experienţe­
lor cu arm a nucleară şi că acest
acord va constitui o contribu­
ţie substanţială la interzicerea
definitivă a armei nucleare ca
mijloc de exterm inare în masă
a oamenilor, la dezarmarea ge­
nerală şi totală,
AuforifăSiie franceze au
interzis organizarea Zilei
efe luptă împotriva O .A.S.
!FAR1S. 19 (A gerpres). —
M inisterul Afacerilor Interne
al Franţei a interzis organiza­
re a Z'ilei de lu p tă îm potriva
O.A.S. („O rganizaţia a rm atei se­
cretă“ ) şi p en tru pace în Alge­
ria fix ată p e n tru 19 decembrie. ale Laosului, a declarat G. Ai.
O serie de partide politice fra n ­ Puşkin, reprezentantul U.R.S.S.,
ceze, organizaţii sindicale ‘şi
obşteşti şi-au făcut cunoscută
intenţia de a organiza în acea­
stă zi dem onstraţii îm potriva
prim ejdiei fascism ului şi pentru
pace în A lgeria. •••¦ :
Aspect din cursul unei recente dem onstraţii pentru pace în
Algeria, în faţa prim ăriei din Paris.
D «H i îDfrôffiK a
Seasrt d o cu m en ta r d esp re
Eliberarea coloniilor portughe­
ze Goa, Daman, Diu, a devenit
fap t îm plinit. In noaptea de 17
spre 18 decem brie a început să
se prăbuşească dominaţia secu­
lară a Portugaliei asupra popu­
laţiei indiene din aceste teri­
torii.
Goa, Dam an şi Diu sint situ a­
te în' sud-vestul peninsulei in­
diene. Ele au in total o supra­
ofaţă de 3.370 km. p ă tra ţi şi
populaţie de circa 650.000 de
oameni. Centrul administrativ
al teritoriului Goa este oraşul
Panjim , cunoscut şi sub numele
de Nova Goa. Goa s e află la
400 de km. sud de Bombay şi
cuprinde zece localităţi. Daman
şi Diu se află respectiv la 100
km. nord şi la 250 km. nord-est
de Bombay. Diu este o insulă
cu o su p ra fa ţă de 32 km. p ă ­
traţi, situată în golful Combay.
Cele trei teritorii sint înapo­
iate din punct de vedere econo­
mic. în cei 500 de ani de stă-
pînire portugheză, nu s-a con­
stru it nici m ăcar o fabrică de
prelucrare a produselor locale.
Ocupaţia principală a populaţiei
este agricultura. Goa are un sol
fertil şi bogate zăcăm inte m i­
nerale. Dar produsele subsolului,
minereu de m angan şi fier, sare,
ca şi produsele agricole, nuci de
cocs, m irodenii, fructe, sint
exportate în Portugalia. Colo­
nialiştii puseseră mina pe cele
mai bune păminturi, stăpînii
plantaţiilor fiind portughezii.
Redacţia si administraţia ^farului- str fi Marfîe nr. 9. Telefon: 158; 189; 75 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" ¦— Deva
ULTIMELE Ş TIR I
Lucrările Conferinţei
1 nternaţionale pentru Laos
GENEVA 19 (Agerpres).
TASS transm ite :
La şedinţa din 18 decembrie,
particip an ţii ia conferinţa in te r­ Uniunii Sovietice a fost sp riji­ loc Ia D jokjakarta (Java Cen­ Indonezia va fi nevoită să re­
naţională p e n tru reglem entarea nită de asemenea de reprezen­ tra lă), preşedintele Indoneziei curgă la forţă pentru a elibera m ină şi au num eroase ocazii de sesc în min. 52 să înscrie prin
problemei laoţiene, au aprobai ta n ţii Poloniei şi R.D. Vietnam, Sukarnc . a chem at poporul in­ Irianul de vest de colonialiştii a înscrie pe care însă le r a te a ­ B urtea. Din m in. 70 m etalurgiş-
în unanim itate proiectul de m e­
saj al celor doi preşedinţi al
conferinţei către conducătorii
celor trei forţe politice, din Laos.
D upă aceea, la şedinţă au ţiunile acestei grupări din Laos, gitime, poporul indonezian se punzind Ia o scrisoare a lui
început discuţiile. Preşedintele care a zădărnicit intîlnirea celor bucură de sim patia lagărului Kennedy în care acesta cerea troşani).
Cambodgiei a sprijinit- cu căldu­ trei prinţi şi form area unui g u ­ socialist şi a ţărilor Asiei şi „rezolvarea paşnică“ a proble­
ră ideea mesajului, declarind că
aceasta trebuie să contribuie la
reglem entarea problemei form ă­
rii unui guvern naţional al Lao-
sului. R eprezentantul Birmaniei
a declarat că şi el aprobă în-
trutotul mesajul care urmăreşte
accelerarea formării unui guvern
naţional al Laosului şi consti­
tuirea unei delegaţii unice care
să fie trim isă la- Geneva.
Vina pentru tergiversarea r e ­
glementării problemelor interne
o poartă ca şi pină acum, for­
ţele grupate în jurul lui Nosa-
van şi care se bucură de sim pa­
tia şi sprijinul anum itor cercuri
străine care nu doresc pace în
Laos.
Cuvîntarea Iui G. M. Puşkin a
fost sprijinită cu căldură'de re­
prezentantul Republicii Popu­
la re Chin*ezce. El a con'da:mf n'¦at respondentul din Delhi al agen­
intenţia Statelor Unite, de a in­
stitui un controi asupra reor­
ganizării arm atei Laosului, ceea
ce este echivalent cu un ames­
= î*sa>
Totodată, colonialiştii portu­
ghezi au transform at aceste te ­
ritorii în baze m ilitare ale
blocurilor imperialiste. Nu în­
tâm plător P ortugalia se bucură
în problema acestor teritorii de
sprijinul to tal al S.U.A. şi ce­
lorlalţi aliaţi ai săi din N.A.T.O.
Aceste baze m ilitare au consti­
tuit o ameninţare permanentă
nu num ai pentru India, ci şi
pentru alte state iubitoare de
pace din bazinul Oceanului In­
dian.
Goa a fost cotropită de colo­
nialiştii portughezi la începu­
tul secolului al XVl-lea. Ei au
instaurat în acest teritoriu o
cruntă teroare. Populaţia din
Goa s-a ridicat in mal multe
rlnduri la luptă îm potriva ju ­
gului portughez. Una clintre cele
mai m ari răscoale ale populaţiei
goaneze a fost cea din 1871.
M işcarea de eliberare a cres­
cut in intensitate după al doi­
lea război , mondial. Patrioţii au
organizat sute ele acţiuni cie ne­
supunere şi sabotaj. D etaşam en­
te miei de partizani au atacat
posturile de poliţie şi pe agen­
ţii Gestapoului portughez, Pide.
Au avut loc numeroase dem on­
straţii.
in august 1954 patrioţii in ­
dieni au. organizat un m arş paş­
nic în Goa. Colonialiştii i-au în­
tâmpinat pe participanţii la
m arş cu rafale de m itralieră.
La sfirşitul anului 1959 to ate
partidele şi organizaţiile politice
DRUMUL SOCIALISM ULUI
v!ga?>rwmiaKB.xL3ssBtaauBtt :
ULTIMELE Ş T IR I
tec în treburile interne ale Lao­
sului.
C uvîntarea reprezentantului brie la un m iting care a avut şedintele S.U.A., Kennedy, că (min. 39).
precum şî de reprezentanţii for­
ţelor patriotice din Laos.
R eprezentantul clicii lui Bonn
Oum a încercat să justifice ac­
vern naţional unic al Laosului.
Reprezentantul indiei a spri­
jinit întrutotul mesajul adresat
de cei doi preşedinţi celor trei TASS transm ite :
prinţi din Laos.
Goa, D a m a n şi Diu au
fost eliberate complet
DELIII 19 (A gerpres). — Opinia
publică m ondială pogresistă ur­
măreşte cu simpatie desfăşura­
rea cu succes a acţiunilor for­
ţelor indiene de lichidare a ul­
timelor răm ăşiţe ale colonialis­
m ului de pe teritoriul Indiei.
Agenţiile de presă relatează
că unităţi ale forţelor arm ate
indiene înaintează adine în in­
teriorul terito riu lu i Goa şi alu n ­
gă autorităţile colonialiste. Co­
ţiei France 'Presse tran sm ite că
în se a ra zilei de 18 decembrie
forţele indiene venind de la
nord şi sud au încercuit şi apoi
aa eliberat oraşul Panjim , ca­
pitala teritoriului Goa.
D upă ce forţele m aritim e in­
diene au scos din luptă fregata
„A lbuquerque“ de 2.400 tone,
alte cîteva fregate portugheze
au fost cap tu rate. De ase­
m enea după ce un vas de
pescuit indian a fost m itra­
liat de către un vas m ili­
tar portughez, unităţile forţelor
navale indiene au luat toate
m ăsurile pentru a pune în im­
posibilitate de atac vasele m ili­
tare,.ale. colonialiştilor portu­
ghezi.
Potrivit ştirilor din Belgaum
şi Bombay, forţele Indiene în-
tîm pină rezistenţă din partea
trupelor colonialiste portughe­
ze. care nu se re tra g f ă r ă luptă.
Autorităţile colonialiste por­
tugheze renunţă cu greu la
acest teritoriu care devenise în
realitate un punct de sprijin al
Consiliul de Securitate
deabate ,,plîngerea“ Portugaliei
NEW YORK 19 (Agerpres). —
La 18 decembrie, preşedintele Consi­ în legătură cu „agresiunea indiană
liului de Securitate l.utfi (R.A.U.) a
convocat o şedinţă a consiliului pen-
D am an şî Diu -
din Goa, Daman şi Diu au for­
mat un front unit. In Goa au
început să emită două posturi
de radio patriotice — „Glasul li­
bertăţii“ şi „Radio Goa liberă“.
P e n tru a frlna m işcarea de
eliberare, colonialiştii portughezi
au recurs la cele mai sălbatice
represiuni. Sute de patrioţi au
fost arestaţi, deportaţi in Afri­
ca sau Portugalia, închişi in
tem niţe sau chiar împuşcaţi,
în ultima vreme pentru fiecare
locuitor din Goa a existat eite
un agent portughez. Totodată
colonialiştii portughezi au or­
ganizat provocări militare îm ­
potriva Indiei, au trimis spioni
şi diversionisţi pe teritoriul in­
dian. Aceste acţiuni au dat naş­
tere unei puternice m işcări de
protest a tit în India cit şi în
întreaga lume.
India a Încercat nu odată să
rezolve în mod paşnic problema
teritoriilor Goa, Dam an şi Diu.
Dar colonialiştii portughezi nu
num ai că nu au mers in întîm -
pinarea eforturilor Indiei, ci au
intensificat pregătirile militare
şi provocările la graniţa cu In ­
dia, bucurindu-se rle sprijinul
aliaţilor săi imperialişti. Acţiu­
nea întreprinsă de arm ata in­
diană este o urmare firească a
evoluţiei evenimentelor în Goa
şi celelalte teritorii. . .
In lupta pentru eliberarea în­
tregului său teritoriu, poporul
indian se bucură de sprijinul ţ ă ­
rilor iubitoare de pace şi al opi­
niei publice internaţionale.
Wr. ?173
tcar&anssnsBst* ¦.¦¦¦-¦tf-taamws«*»•¦ KflBMnRasSMItf
SPORT ®SP OR T » S P O RT » S P O R
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş TIR I CUPÂ R.P.R. LA FOTBAL
R eteza tu l H aţeg — seama de ora la care era pro­
gram at meciul. Din această cau­
M in e r u l D e v a 0 - 4 ( 0 — 3 ) ză oaspeţii fac greşeli tehnice
Meciul s-a desfăşurat in con­ elem entare şi m ai mult, in min.
diţii grele : frig, vînt rece în 10 ratează un 11 m etri prin
rafale iar terenul complet În­ Munteanu. Gazdele pun stăpâ­
gheţat. Acestea au in flu en ţat nire pe joc şi tim p de peste 30
Colonialiştii olandezi vor îi m ult d esfăşurarea norm ală a ele m inute joacă num ai în p a r ­
jocului. In prim a parte a în- tea de teren a oaspeţilor. Sco­
izgoniţi din Manul de vest tîlnirii oaspeţii, acomodîndu-se rul este deschis însă abia in re ­
mai repede cu condiţiile de joc, priza a doua. in m inutul 47
DJAKARTA 19 (Agerpres). — York, preşedintele Indoneziei, reuşesc să înscrie de trei ori Huzum este fa u lta t in careu.
prin M arin (min. 12), En- Se acordă 11 m etri po care to t
Luind cuvintul la 19 decem ­ Sukarno, l-a inform at pe p re­ derle (min. 30) şi Bueiuceanu Huzum il tra n s fo rm ă : 1-0.
Oaspeţii au apoi o uşoară re­
In repriza a doua gazdele do­ venire, forţează egalarea şi iscu­
donezian să fie g ata să elibe­ olandezi, dacă aceştia din urmă ză. Cei care înscriu sînt to t oas­ tii răm în in 10 oam eni, Dum i­
reze Irianul de vest de colonia­ nu vor înceta provocările împo­ peţii. La un contraatac în m i­ tru fiind elim inat pentru henjţ
liştii olandezi. El a subliniat că triva poporului indonezian. Răs- nutul 63, Enderle stabileşte sco­ voluntar repetat. Gazdele profi­
în apărarea drepturilor sale le­ rul f in a l: 4-0. tă de această situaţie şi reu ­
A arb itrat slab I. Dobrin (Pe­ şesc să m ai înscrie un gol în
min. 81 prin Homor.
N. S B U C H E A A arbitrat atent şi autoritar
Africii. mei Irianului de vest, Sukarno corespondent Coşeriu (Alba Iulia).
k avertizează că indonezia nu poa­
Sebeşul Sebeş — D. LÂDARU
NEV/ YORK 19 (Agerpres). —
' corespondent
te răm îne indiferentă fa ţă de M etalurgistul Cugir C onstructorul jL.
încercările Olandei de a-şi m en­ 2 -1 (0 -0 )
Potrivit ştirilor sosite la New ţine dominaţia în această parte H unedoara — C .F .R .
inalienabilă a teritoriului Indo­ Cu to t tim pul friguros, meciul
ţg == Sim eria 1—4 (1— 0)
neziei. a fost deosebit ca spectacol şi In ciuda faptului că intîlnirea
s-a desfăşurat pe un tim p ex*
- 0- puţinii amatori care au înfrun­ trem de friguros, jocul a îos.t
tat intemperiile naturii, au ple­ foarte disputat. Simerienii aii
fnireruperea ses unii cat m ulţum iţi' şi de meci şi de ciştigat datorită faptului că au
rezultat. Metalurgistul începe ştiu t să insiste m ai m ult lâ
blocurilor agresive occidentale Ac'unarii Generale minge, au luptat cu mai m ultă
N.A.T.O. şi S.E.A.T.O. slab întâlnirea, aceasta d ato rită dîrzenie, creîndu-şi situaţii fa ­
a O. N. U. faptului că ei nu au făcut în­
•k călzirea necesară deoarece au vorabile de gol.
NEW YORK 19 (Agerpres). — ajuns la stadion după ce se flu ­
DELHI 19 (A gerpres). — TASS transm ite : ierase începutul întâlnirii, ţinînd
Agenţia France Presse rela­
tează că la Delhi s-a anunţat La 18 decembrie, Com itetul In Cupa „30 Decembrie“
oficial că forţele portugheze au general a adoptat hotărîrea de
capitulat Ia Panjim , capitala a întrerupe la 20 decembrie cea Minerul Lupeni — 0. S. 0„ teSţa 2-2 (1-2)
teritoriul Goa, D am an şi Diu. de-a 16-a sesiune a Adunării
Astfel au luat sfîrşit operaţiu­ G enerale a O N.U. şi de a relua Cu toate că timpul a fost ne­ Grigore au ratat situaţii favo­
nile întreprinse de a rm ata in­ lucrările ei la 15 ianuarie. După favorabil iar terenul foarte alu­ rabile.
diană, pentru eliberarea aces­ reluarea sesiunii, în afara şe­ necos, cei 22 de ju căto ri s-au
tor teritorii indiene. dinţelor plenare ale Adunării străduit şi au reuşit în parte să Intîlnirea a fost bine condusă
Corespondentul agenţiei Asso­ Generale îşi vor continua lu­ arate spectatorilor un joc fru­ de arbitrul Alexandru Ene (Cra­
ciated Press din Delhi transm i­ crările şi Com itetul Politic şi mos, cu faze spectaculoase. In iova). D e-a lungul celor 90 m ij
te că m inistrul Apărării al In­ Comitetul pentru problemele de prima repriză, Minerul Lupeni
diei, K rishna Menon, l-a num it tutelă. Celelalte comitete au a aliniat o form aţie improviza­ nute de joc nu s-a sem nalat
pe generalul-maior Kennet Kan- epuizat ordinea lor de zi. tă în care a corespuns doar decit un singur fault.
deth în fu n cţia de guvernator
m ilitar în Goa. I. C I O R T E A
¦ corespondent
.
@ IR’IE SCUWY ®PE SCIfVaUlcaIţdieHşBUi efnuude a da t de loc satis­
N1AMEY. — La 18 decembrie an şi Teică. In acea­
superior din istoria Etiopiei — stă parte, jocul a fost oarecum
a avut loc în capitala Republi­ Univeristatea „Haile Selassie“. echilibrat. Deşi gazdele au avut C ititori!
cii Niger, Niarney, o ceremonie LONDRA. — Majoritatea po­ situaţii favorabile, nu au reuşit Pentru a vă asigura primirea
cu regularitate a ziarului
festivă cu prilejul primei ani­ porului englez se pronunţă îm ­ să m odifice scorul in favoa­
i
versări a proclamării indepen­ potriva politicii guvernului rea lor. In repriza a I-a au
Drumul
denţei. ____ Macmillan care caută să men­ înscris p en tru C.S.O. R eşiţa, Pă-
socialismului“
Luind cuvintul la această ce­ ţină regimul marionetă al lui traşcu de două ori şi pentru Mi­
reînnoiţi-vă din timp abona­
remonie, Hamani Diori, preşe­ Chorabe în provincia Katanga. nerul, Vlad. mentele pentru anul 1962!
dintele Republicii Niger, a che­ Potrivit datelor publicate de In repriza a doua, Minerul a Abonamentele se primesc pină
în ziua dc 29 decembrie a. c.
mat populaţia ţării la lupta îm­ ziar sondajul efectuat recent a alin iat aproape form aţia de prin factorii poştali şt difuzo-
rii voluntari din întreprinde­
potriva înapoierii economice, bo­ arătat că 60,6 la sută din opi­ cam pionat şi a reu şit astfel să
ri, instituţii şi de la sale.
lilor, a mizeriei şi ignoranţei. nia publică engleză consideră că domine m ajo ritate a tim pului.
'ADDIS-ABEBA. — La 18 no­ Acest lucru este reflectat şi de
raportul de cornere 16-1 p en ­
iembrie a avut loc la Addis- politica guvernului faţă de Re­ tru Minerul. Gazdele insistă şi
Cucu reuşeşte să înscrie go­
Abeba inaugurarea oficială a publica Congo este o politică
„sterilă".
primei instituţii de învăţămint
lul egalizator. In această p arte
spectatorii au urm ărit un joc ®o •
frumos la care şi-au adus con­ Abonamentele se pot face
tribuţia ambele echipe şi în pe 1, 3, 6, 9 şi 12 luni.
mod deosebit Minerul. Cu to a ­
te acestea, ei nu au reuşit să Costul unui abonament este
majoreze scorul căci Cucu şi de 5 lei lunar.
tru a examina „plîiigerea“ Portugaliei teritoriului Indiei ? Cum poate Portu­
galia să vorbească despre aşa-zise în­ Iw v w
împotriva statului portughez“. Colonia­ călcări ale Cartei O.N.U. de către In­
liştii portughezi cer Consiliului de Se­ dia cînd ea însăşi o încalcă ? ANUNŢ
curitate să ordone forţelor armate alo
Portugalia a respins brutal toate Vă inform ăm asupra noilor produse de parfum erie createi
Indiei „să părăsească ncîutirziat“ Goa, ide fabrica „Macul Roşu“, care satisfac toate gusturile.
propunerile Indiei de a duce tratative
Damanul şi Diu. sub pretextul că teritoriile de care este > e P arfu m u l „A rteziana“, a re o m are p ersistenţă. Este in-1
Intr-o scrisoare adresată la IG de­ vorba ar constitui o parte a Portuga­ 'd ic a t p e n tru ţ i n u t a (de seară, rec e p ţii sau spectacole.
liei. Dacă Portugalia nu ar fi fost
cembrie. secretarului general provizo­ sprijinită de ţările N.A.T.O., ea nu ar > ® E senţa de p arfu m , p a rfu m u l şi apa de colonie „S an tal“ ,*
riu al O.N.U., IJ. Thant, primul minis­ fi avut în problema respectivă o atitu­ *cu m iros suav şi tineresc.
tru Nehru arăta Că „singura soluţie dine atît de provocatoare.
corespunzătoare principiilor şi ţelurilor >> 0 Apa de colonie „M iraj“ , are un m iros distins, apreciat.
Cartei, rezoluţiilor O.N.U. şi mersului Delegaţii S.U.A., Angliei şi Turciei
implacabil al istoriei este ca Portuga­ au sprijinit pretenţiile colonialiste ale * 9 Apa de colonie „H abanera“, cu miros floral.
lia să-şi părăsească coloniile din India Portugaliei declarind că Consiliul de
şi să dea populaţiei de pe aceste teri­ Securitate trebuie să ceară Ind'ei să-şi > 0 Apa de colonie „Lakrne“ . am inteşte m irosul florilor tro-<
torii posibilitatea de a se uni cu com­ evacueze trupele din Goa. Daman şi
patrioţii săi în condiţiile libertăţii şi Diu şi să consimtă să ducă tratative ^picale. 'L
democraţiei“. cu Portugalia
0 Apa de colonie „Lavanda am brată“ cu miros de lav a n d ă )
Delegatul Uniunii Sovietice, V, A. Delegaţii Ceylonului, Liberiei şi
Zorin a obiectat cu hotărîre împotriva R A.U. au obiectat împotriva acestor >şi paciuli, este d e stin a tă în sp e cia l b ărbaţilor. L
încercărilor guvernului Salazar de a afirmaţii.
transforma Consiliul de Securitate în- 9 Apa de colonie „Iucliten“, îm bină nota proaspătă a apei L
!•-un complice al colonialiştilor portu­ Delegatul Uniunii Sovietice V. A.
ghezi. După părerea delegaţiei sovieti­ Zorin care a luat cuvintul a doua oară ^de colonie cu m irosul aspru al pielei de iuft. Este o apă de co. >
ce. problema situaţiei de pe teritoriile a subliniat că problema prezentată de
care sînt o parte a unui stat suveran guvernul Portugaliei nu poate fi în nici uonie pentru bărbaţi. ^
nu pot constitui, conform Cartei O.N.U. un caz examinată în Consiliului de
un obiect de discuţie in vreun organ Secui itale. Dar, deoarece a fost pre­ 5 ° Parfum ul „Extaz“, dă un farm ec deosebit. Este prezentat >
al O.N.U. zentată. delegaţia sovetică consideră
necesar să declare că dacă Consiliul 'în sticlă originală, am balată într-o pungă din m aterial plastic, l
In cazul de faţă este vorba de o prn- de Securitate trebuie să examineze vreo
L.-miă care este xlusiv de competen­ <<p u ţin d fi p u rta t uşor în poşetă. S
ţa' internă a ¦Indiei deoarece Goa şi problemă aceasta este problema încăl­ V\/V"V- 2
c^elaiti cobii ii portugheze de pe te­ cării de către Portugalia a Declaraţiei
ritoriul Indici nu pot fi considerate v v A /v v -’*
altfel decit teritorii aflate temporar sub cu privire la acordarea independenţei
administraţia colonială . a Portugaliei. ţârilor şi popoarelor coloniale. O. C L ALIMENTARA
Aceste teritorii sînt legato de India
atit j:r -> poziţia lor geografică, cil si Atunci cînd Portugalia extermină HUNEDOARA
prin istoria, ciutură, limba, şi tradiţi­ zeci de mii de locuitori din Angola
ile lor. Ele au fost smulse sfatului in­ nici S.U.A nici Anglia nu o condam­ angajează;;
dian. De aceea delegaţia sovietică obi­ nă, nu şpti.ie că încalcă Carta O.N.U.
ectează împotriva aprobării ordinci de mi-i propun să înceteze focul în An­ — doi contabili,
zi în Urina în care a fost propusă. gola şi să-şi evacueze trupele din An­ — dos m e rc e o lo g i p rin c ip a li,
— un re vizo r gestiuni,
Ca urmare a poziţiei pe care s-au gola.'şi din alte colonii portugheze. — doi şoferi,
situat delegaţiile ţărilor Liceului occi­ Munci însă cînd esîe vorba de a a iuta — rem izieri,
dental, Consiliul de Securitate a apro­ la eliberarea popoarelor şi teritoriiio- — şase vînzăfori pentru noul m a-j
bat totuşi această ordine de zi. Au vo­ de sub dependenţa colonială încep să gazin din G he la r,
tat pentru aceasta 7 membri, ai Consi­ se audă fraze sforăitoare despre încăl­ — dos g e s tio n a ri.
liului de Securitate: S.U.A,, Anglia. carea Cartei O.N.U. cuvinte de con­ Ofertele se vor adresa serviciului cadre.
Franţa. Chile, Ecuador, Turcia si ?!au- damnare şi apeluri de încetare n focu­
knişistul. împotrivă au votat U.R.S.S. lui şi de evacuare a trupelor. S.U.A.
şi Ceylonul iar R.A.U. şi Liberia s-au şi Marea Britânie se solidarizează cu
abţinut de la vot.
aliata-lor din cadrul M.A.T.O.. cu pu­
Delegatul portughez a cerut ,.să fie terea colonială, Portugalia.
condamnate acţiunile Indiei“ şi să .'fie
evacuate trupele indiene din coloniile Delegaţia sovietică, a subliniat V.
portugheze. A. Zorin. se solidarizează cu poporul
Indiei.
Delegatul Indiei a pus reprezentan­
tului regimului salazarist o întrebare Trebuie să se sisteze imediat orice
ajutor acordat Portugaliei, să i se apli­
simplă şi clară: Cine a dat Portugaliei
ce sancţiunile prevăzute de Cartă şi
drepturi suverane asupra unei părţi a să fie determinată să traducă în viaţă
neîntîrziat Declaraţia cu privire la
acordarea independenţei ţa- ilor şi po­
poarelor coloniale, a subliniat V. A-
Zorin în încheiere.