Page 7 - 1961-12
P. 7
Nr. 2158 DRUMU'D SOCIALISMULUI pag. 3
yTTT/TiT'T. ir-cr&Tzzzzuxssos&i
Îndeplinirea planului P E URMELE MATERIALELOR
şi a angajamentelor — chestiune ~PUBLICATE ummi
de onoare Au fost luate m ăsuri corespunzătoare DREI» T
Gu cîtva timp in urmă a fost pu sancţionare a locutarilor. Keleritor la
(Urmare din pag. bă), lectiv să poată încheia bilanţul blicat în ziarul nostru un articol in blocul 132, unde a fost spart un pe ANITA M. NASCHITZ, INNA
pe anul 1961 cu rezultate care titulat „Gospodari şi... „gospodari”, care rete pentru introducerea în apartament
s-au ocupat de rezolvarea aces să-i facă cinste. trata tnodul cum sînt întreţinute unele a unui dulap, au (ost luate măsuri de FODOR — Rolul practi
tor sarcini şi conducerile altor blocuri şi apartamente din oraşul Hu reparare a acestuia, în prezent tiemai- cii judiciare în formarea
Zilele acestea în toate între nedoara. Răspunzînd ziarului, Sfatul existînd nici o defecţiune. La blocul şi perfecţionarea norme
întreprinderi ca, I, M. Ghelar şi popular al oraşului regional Hunedoa ur. 78 a fost schimbată administra lor dreptului socialist 304
Teliuc, Crişana Brad, „Victoria“ prinderile din regiune se dez ra arată printre altele : toarea. Propunerea de a organiza o pag. — 11,20 iei (carto
Călan, Teracota Deva, „Ardelea bat de către masa largă a mun
na“ Alba lulia, care nu-şi rea citorilor sarcinile de plan şi se
fac pregătiri intense în vederea
lizează planul de producţie la îmbunătăţirii activităţii în pro „Cele relatate în articol sînt juste. întrecere între comitetele de blocuri este
nat).
toţi indicii în mod ritmic. ducţie pe anul viitor. Prin apli S-au luat măsuri dc reparare a detec- bună. Comitetul executiv a luat mă Ed. Academiei R.P.R,
Astfel de lipsuri cauzează carea în viaţă a propunerilor fă ţiunilor arătate. Acolo unde a lost gă suri ca în cel mai scurt timp să Ite
cute de muncitori, prin înlătu sită murdărie s-au luat măsuri dc organizată o asemenea întrecere”. PEDAGOGIE
mari greutăţi în activitatea altor
rarea lipsurilor scoase la iveală *¦&* — Culegere de articole
întreprinderi, aduc prejudicii cu acest prilej, pot fi îndreptate
multe stări de lucruri necores „Constructorilor, materiale de bună cu privire la învăţămin-
economiei naţionale. Multe greu punzătoare, se mai poate face calitate“
încă mult pentru îndeplinirea tul profesional şi tehnic
tăţi se crează în activitatea In urma apariţiei în ziar a artico Cu acest prilej au fost analizate a-
C.S.H. prin nelivrarea ritmică angajamentelor şi în colectivele 204 pag. — 9,40 Ici (car- f
în cantităţile şi sortimentele ce tonat). |
rute a minereului de fier de că
mănunţit unele lipsuri care se mani
tre 1. M. Teliuc şi Ghelar. La rămase în urmă.’ Organizaţiile lului „Constructorilor materiale de bu Ed. de stat didactică şi j
rîmlul său C.S.H. produce greu de partid sînt chemate să asi nă calitate". în care era criticat faptul festă, luindu-se măsuri corespunzătoa pedagogică.
tăţi unor întreprinderi din afa gure ca în fiecare întreprindere că unele materiale livrate de 1.1.L. re".
ra regiunii prin nelivrarea la să se ia cele mai corespunzătoa „Economica" Sebeş, sînt necorespunză
termen a unor produse. toare, Comitetul raional de partid 3 DECEA4HR1E 1961
re măsuri în vederea îmbunătă Sebeş ne răspunde următoarele:
Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Atelierele Centrale Mai sînt încă unele colective ţirii procesului de producţie, să PROGRAMUL I 6,00 Mu ră rominească; 19,30 Teatru la
Alba lulia şi-a luat angajamentul să realizeze planul anual de producţie îna care în întrecerea socialistă mobilizeze pe toţi muncitorii, „Biroul Comitetului raional de zică populară rominească şi a microfon premiera „Cind Înflo
inte de termen. nu acordă atenţia cuvenită inginerii şi tehnicienii, ca încă partid Sebeş a organizat o consfă minorităţilor naţionale; 8,00 resc migdalii“ ; 21,08 Muzică de
de pe acum în întreprinderi să tuire de producţie la secţia binale un Şcoala şi viaţa ; 9,30 Teatru la
In foto: Mecanicii Iulian Kiss, Victor Tecşa şi Nicolae Jiboteanu, îmbunătăţirii calităţii produse se obţină realizări- la nivelul de a fost prelucrat articolul apărut microfon pentru copii: „Mugu dans.
discutînd despre felul cum îşi vor duce la îndeplinire acest angajament. lor si care se mulţumesc să dea sarcinilor stabilite pe anul 1962, în ziar. Io t la această secţie au tost rii“ scenariu radiofonic de Şte PROGRAMUL I I : 7,00 Muzică
unele sortimente de produse luate măsuri de organizare a între fan Tita : 10,30 Muzică uşoa
sub nivelul cerinţelor de calitate. Luptind cu entuziasm pentru cerii socialiste, de îmbunătăţire a agita ră de compozitori romîni ; 11,30 de estrad ă ; 8,30 Clubul voio
îndeplinirea angajamentelor ţiei vizuale etc. In ziua de 8 noiem şiei ; 9,30 Concursul „Cine ştie
La C.S.H. se trece adeseori cu brie, la sediul întreprinderii „Econo ne scrie“ etapa a IH -a ; 10,30
vederea peste unele încălcări ale luate în întrecerea socialistă, mica“ a fost convocată o şedinţă la
normelor tehnice care duc la ne- oamenii muncii din regiunea care au participat şefii de secţii, pre
respectarea calităţii unor sorti cum şi numeroşi mţuştri şi muncitori.
mente de oţel ; lasă în multe ca noastră, vor crea o bază solidă
zuri de dorit calitatea lingotie- pentru a obţine noi succese în
relor şi radiatoarelor produse anul viitor, îşi vor spori contri
la uzina „Victoria“ Călan, a buţia la lupta pe care o duce
întregul popor pentru desăvîr
mobilei executate în unele între şirca construcţiei socialiste.
prinderi de industrie locală, a
E x p e r ie n ţa fru n ta ş ilo r Vorbeşte Moscova ; 12,00 Mu
»reduselor lactate de la I.C.T.L. zică din operete ; 13,10 De toa Revista presei străine ; 14,30
b u n al tu turor Simeria, a unor lucrări executate te pentru to ţi; 14,05 „Vitrina Cine ştie cîştigă ; 16,00 Oameni
de cooperaţia meşteşugărească. cu noutăţi de muzică uşoară; şi fapte ; 19,00 Emisiune pentru
( U rm are Un pag. l - a ) capete, 8 magazii, 15 pătule, 28 15,50 Melodii populare romî- m arinari; 20,05 Muzică de dans ;
saivane şi maternităţi. Conducerile întreprinderilor, neşti interpretate de Benone Si- 21,15 Pagini alese. Artistul po
cumpărări de animale şi sume nulescu şi Pavel Tornea ; 16.30 porului George Calboreanu ci
din fondurile proprii. Gospodă Un accent deosebit s-a pus organizaţiile de partid şi sindi teşte versuri de George Coşbuc;
ria agricolă colectivă din Grind la consfătuire pe întărirea eco- cale din aceste întreprinderi
a realizat la suta de hectare nomico-organizatorică a gospo trebuie să ia toate măsurile
teren 68,4 capete bovine, cea din dăriilor agricole colective prin pentru a întări răspunderea
Ohaba 55,7 capete, iar G.A.C. obţinerea unor cantităţi mai
din Mintia 51 capete. Odată cu mari de produse agricole în pentru calitatea produselor, Estrada melodiilor ; 17,00 La 21,30 Album de romanţe; 23,10-
creşterea efectivelor de animale, anul viitor. Colectiviştii Romu şezătoare ; 17,40 Cîntă Maria Lă- 24.00 Muzică de dans.
colectiviştii au îmbunătăţit şi lus Albu, Tovică Manea, Olivia pentru a lichida încălcările dis tă re ţu : 19,05 „Melodii... melo
furajarea lor. Urmînd sfaturile Tudor şi alţii au arătat în cu- ciplinei tehnologice, pentru a o- dii“, emisiune de muzică usoa- BULETINE DE ŞTIRI : 7,00 ;
inginerilor zootehnişti, colecti vîntul lor metodele folosite de pri ca pe poarta fabricilor şi u- !3,00; 19,00; 22,00; 23,52 —
viştii au îmbunătăţit calitativ membrii gospodăriilor colective zinelor să mai iasă produse de
raţiile de furaje reuşind in fe din care fac parte pentru ca în
lul acesta să sporească şi pro anul viitor să obţină producţii calitate necorespunzătoare. 23,55 (programul I) 7,50 ; 14,00;
ducţia de lapte. La gospodăriile ridicate. Astfel, pentru cultura
agricole colective clin Ilia, Lă- porumbului ei au efectuat ară Multe rezerve sînt încă nefo 18.00 ; 23,00 (programul II).
puşnic şi Grind producţia de turi de toamnă şi au încorporat
lapte pe cap de vacă furajată in sol îngrăşăminte organice. losite în ceea ce priveşte redu
depăşeşte 1.400 litri. In cuvîn-
tul lor, vorbitorii au scos in e- ? cerea preţului de cost. Manifes-
videnţă preocuparea colectiviş
tilor pentru asigurarea unor a- Multiple au fost problemele tînd un slab spirit gospodăresc,
dăposturi trainice şi ieftine. Fo discutate de colectivişti la con
losind pe scară largă materia sfătuire. Cu acest prilej ei şi-au o răspundere scăzută pentru fo
lele din resurse locale şi mun împărtăşit unii altora experien
ca patriotică, s-a scurtat te r ţa în muncă şi au chibzuit asu losirea fondurilor băneşti, ma 3 DECEMBRIE 1961 . j J M v ţ h u &n »1i m j I c
menul de dare în folosinţă şi a pra măsurilor ce vor trebui lua
scăzut preţul de cost al unui te în viitor pentru continua dez teriilor prime, materialelor şi DEV A : Spectatori in ofsaid ;
grajd de la 192.000 lei cit se voltare şi întărire a gospodă energiei, unele întreprinderi cum HUNEDOARA : Andreica : PE
prevede în deviz la 62.000 lei, riilor colective. Consfătuirea a
realizîndu-se astfel economii desemnat apoi 7 colectivişti sînt „Victoria“ Călan. T.îî.C.H.,
de 1.640.000 lei. In acest an fruntaşi: Iulius Zasloţi, Lucre-
ţia Costa, Ludovic Cercea, Ioa- D. B.E.F. şi altele au depăşit cu TROŞANI: Genevieve; SEBEŞ: PENTRU 24 ORE
gospodăriile agricole colective chim Mica, loan Suciu, Octavian
Goţu şi Filimon Munteanu pen mult cheltuielile de producţie Aproape de soare ; ALBA lULIA: Vreme nestabilă, cu cerul variabil
din raionul Ilia au dat în fo tru a participa la consfătuirea învierea, seria l - a ; Neînfrica- temporar noros. Vor cădea ploi slabe
pe ţară a ţăranilor colectivişti diminuînd realizările obţinute pe ta ; SIMERIA : Alba Regia; locale. In munţi lapoviţă şi ninsoar<ţ
losinţă 15 grajduri pentru 1.200 fruntaşi. HAŢEG : Ker Oglî ; LONEA Temperatura aerului în scădere, ziua
regiune în lupta pentru realiza Războiul vesel ; TEIUŞ : Mama va li cuprinsă între 6 şi 11 grade, iar
india : BRAD: Avionul pleacă noaptea între 0 şi 6 grade. Vînt mo
rea de economii. la ora 9; ZLATNA: Pescuitori derat din sectorul vest şi nord vest.
in ape tulburi; ILIA : Fi aten
Cele mai multe din deficienţele ü feftw ik tă bunicuţo ; APOLDUL DE PENTRU URMĂTOARELE
SUS: Aveau 19 ani. TREI ZILE
arătate puteau fi evitate dacă Elevul Herban Străjărel di n clasa Vll-a B a Şcolii me'dll
întreprinderile amintite, condu Vrenie schimbătoare cu temperatura
cerile administrative, organiza „Decebal“ din Deva, pe care îl puteţi vedea in fotografic, se la început în scădere, apoi staţionară.
ţiile de partid şi sindicat ar fi pregăteşte temeinic. Vrea să oh ţină la teze numai note foarte
acordat toată atenţia îndeplini
rii sarcinilor de plan la toţi in hune. FOTO : T. ILEANA
dicii şi dacă ar fi privit cu toată
răspunderea sarcina creării de
condiţii ca toţi muncitorii să-şi
îndeplinească în întregime an DIN POŞTA REDACŢIEI S-pitaluf. u n ific a t rO eA H i
gajamentele luate în întrecerea
socialistă. Este necesar ca în pe
rioada cave a mai rămas pînă la o Printre angajamentele luate de de 30 m. şi va adăposti var, ciment, ars vacante yrmăfloareSe posturi :
sfîrşitul anului. în aceste între către muncitorii I.G.O. Orăştie a fost cherestea, ţiglă etc. La această lucra
prinderi să se ia sub îndrumarea şi acela de a construi un şopron, prin re s-au economisit peste 8000 lei (T. — două posturi de fochişti autori
organizaţiilor de partid toate muncă patriotică şi din materiale eco t.ăzărescu Orăştie). zaţi pentru cazane stabile, trebuind să
nomisite. Şopronul, care a fost gata aibă actele respective de calificare;
măsurile pentru recuperarea ră- numai în cîteva săptămîni, este lung ® In şcoala noastră se desfăşoară
inînerilor în urmă, ca fiecare co- o intensă muncă de educarea elevilor
în spiritul realizării de economii. Da
Intrecerea între G . A . C . problema îndiguirii păşunii, pentru a torită acestui fapt în anul şcolar 1960- — un post de intendent, care va tre
nu mai fi inundată, parcelării ei şi (901 un număr de 56 elevi, cu bani bui să aibă şcoala medie;
NU NUMAI INCÂRCÂTURA, păşunării (în vară) cît mai raţional. economisiţi la G.E.G.. au făcut o ex
Brigadierul zootehnic, împreună cu teh — două posturi surori medicale cu
CI Şl PRO DU CŢIE RIDICATĂ nicianul agronom va trebui să întoc cursie în centrele industriale din re diplomă eliberată de Ministerul Sănă
mească deîndată raţii de furajare pen giunea noastră. In anul acesta numă
tru fiecare vacă, în funcţie de producţia
dată, avîndu-se în vedere ca valoarea rul elevilor depunători la C.E.G. este
nutritivă a furajelor să fie ridicată de 181. Gu banii economisiţi vor face
prin administrarea concentratelor. AAâ-
In activitatea lor, membrii gospodă 875 litri lapte pe cap de vacă fura îngrijire, pentru că el a fost sin sura care s-a luat de curînd, ca pe o excursie în ţară, vor procura unifor tăţii şi Prevederilor Sociale>
riei agricole colective „Mureşul“ din jată. Analizînd cauzele pentru care s-a gurul care a cerut să lucreze aici. Cei lingă alte furaje, să se ames me şcolare şi echipament sportiv, (Şte
satul Gclmar, raionul Orăştie, au în ajuns la această stare de lucruri se lalţi 3 au fost numiţi de către con tece coceni tocaţi, sfeclă furajeră fan Bonta, profesor la şcoala de 7 ani rziiz.'Kncxma«aMBamnasMag
registrat o seamă de succese demne de poate trage concluzia că termei de ducerea gospodăriei colective. Şi atunci şi melasă, este bună. Ea trebuie con Şugag).
remarcat. Pe lingă faptul că s-au stră vaci nu i s-a acordat atenţia cuve de ce se mai miră oare membrii con tinuată. ‘O O V W O O O O iX X X K X X x s -''O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Ö O O O O O O O O '
duit să obţină sporuri de recolte, ei au nită. siliului de conducere cînd constată că
dezvoltat an de an şi sectorul zoo producţia de lapte este scăzută ? Nu trebuie uitat nici faptul că res ® îndrumat ui permanenţă de or I. R. T. A. HU NED O ARA
tehnic, aducător de mari venituri bă Directivele celui de al III-lca Gon- pectarea cu stricteţe a programului dc
neşti. Au fost construite deasemenea gres al partidului trasează sarcina ca Organizaţia de bază P.M.R. din gos grajd, urmărirea Iui îndeaproape, in ganizaţia de partid, colectivul fabricii cu secă.ui «n Deva, strada Cuza Vodă nr. 17
grajduri pentru bovine, o maternitate pînă în anul 1965 producţia actuală podăria colectivă cunoaşte această si fluenţează în bună măsură creşterea de mezeluri din Petroşani ob|ine pro
pentru scroafe şi o îngrăşătoric de de lapte pe ţară să se dubleze. Pe tuaţie. O cunoaşte dar n-a indicat nici producţiei dc lapte. N-ar fi rău de a- duse de calitate şi in cantităţi spo ANQ A lEAZi
drept cuvînt se poate pune întrebarea: o măsură consiliului de conducere semenca dacă conducerea gospodăriei
porci. există oare condiţii create în G.A.G. pentru îndreptarea lucrurilor. Din cei colective ar organiza cu îngrijitorii- rite. Numai in primele 10 luni ale anu g penîru autobazele: HiJtâEOOARÂ, ÖEVA, BRAD,
La începutul acestui an, cînd co din Gelmar pentru traducerea în viaţă 16 membri şi candidaţi de partid, li mulgători, (prin rotaţie) unele vizite lui au fost date peste plan 29.000 kg.
a acestei sarcini ? nul singur lucrează în sectorul zoo la G.A.G. din Spini, Pricaz ori la al-
lectiviştii din Gistei au lansat chema tehnic şi acela la tineretul bovin. le gospodării colective fruntaşe pen |mezeluri. De asemenea, planul pe luna PETROŞANI, SEBEŞ şi ALBA SOLIA,
rea la întrecere pentru dezvoltarea sec In momentul de faţă aceste condiţii tru a învăţa din experienţa acestor uni noiembrie a fost îndeplinit în 24 zile.
torului zootehnic, colectiviştii din Gcl există dar numai pe jumătate, pentru Organizaţia de bază nu s-a preocu tăţi.
mar deţineau 95 taurine din caic 54 că aici s-au asigurat spaţii de adă pat în suficientă măsură de ridicarea Beneficiile realizate la fabrica de me g c o n d u c ă t o r i a u t o , cars beneficiază
vaci, precum şi 16 porcine şi 16 gîştc. postim şi s-a întocmit un program conştiinţei oamenilor ce lucrează în Periodic, în cadrul şedinţelor consi
de grajd, dar nimic altceva. Vacile sectorul zootehnic, n-a analizat nici liului de conducere ori în adunările zeluri în acest an se ridică la suma de muncă m acord, sietem premial şi pentru $
In atenţia conducerii gospodăriei co sînt furajate la întîmplare, furajele odată într-o adunare generală munca generale ale colectiviştilor sc pot pre
lective a stat preocuparea pentru mări nu sînt asigurate în cantităţi sufi din acest sector. zenta scurte informări asupra felului 288.500 lei (Constantin Bădiiţă, Petru o autocoioane indemnizaţii de deplasare.
rea şeptelului, atît din cumpărări, cît ciente, iar la îngrijirea lor n-au test cum lucrează îngrijitori!-mulgători.
şi prin reţinerea din prăsilă proprie. atraşi să lucreze oamenii cei mai pri Să ne gîndim cu multă Găină — Petroşani).
Preocuparea aceasta se concretizează cepuţi. Dc un real folos ar fi spre exem
prin faptul că la 23 noiembrie, la Gcl răspundere la viitor plu dacă s-ar invita îngrijitorii-mul- o Prin grija L’.R.G.Q. Orăştie multe
mar, exista o încărcătură de 43 capete Oamenii hotărăsc toiul gălori de Ia gospodăriile colective frun
bovine, din care 32 vaci, 33 porcine Ia De lipsurile existente la G.A.G. din taşe. pentru a împărtăşi gclmărenilor unităţi de desfacere din raion sînt do i r r •/— 4
fiecare 100 hectare teren arabil şi pes Eram de faţă la o vizită pe care Gelmar se face răspunzătoare atît or din experienţa lor. tate cu mobilier nou. Astfel, de cu- 4
te 100 păsări la fiecare 100 un grup de colectivişti din raionul ganizaţia de bază P.M.R, cît şi con rind magazinul de tricotaje al Coope I. i \ I. 1L_ _§ I M J E J ţ I I 3
ha. teren cultivat cu plante cerea Alba o făcea la ferma de vaci a co siliul de conducere al gospodăriei co O sarcină urgentă îi revine condu rativei Eiiimon Sirbti din Orăştie a fost
liere. Meritele colectiviştilor pentru in lectiviştilor din Gîlnic. Ingrijitorul- lective. cerii gospodăriei colective de a înce dotat cu mobilier nou de tip „Romar- a n g a je a ză de urgenţă
teresul ce l-au avut în realizarea ri mulgător Schuster Mihai (de la Gîl pe o riguroasă selecţie a vacilor de ta" (1. Liuaireşteauu — Orăştie).
nei încărcături mari de animale la nic) spunea atunci că oamenii hotă Este necesar ca în cel mai scurt lapte, deoarece in efectivul dc anima - un inginer tehnolog
suta de hectare, a fost recunoscut încă răsc totul, că de ci depinde în bună timp, organizaţia de bază şi consiliul le al colectivei există încă multe vaci
măsură dacă animalele vor da o pro de conducere să ia cele mai eficiente slab productive. Artişti amatori — un şeî serviciu plan şi organi
din anul 1950 chiar de Ministerul A- ducţie mai mare sau mai mică de măsuri care să ducă la îndreptarea stă zarea muncii
lapte. Bineînţeles că a venit imediat rii de lucruri. din Hunedoara, la Certej
griculturii, care Ic-a înmînat diploma — un sef compartiment !ah irafor
In primul rînd va fi nevoie să Zilele trecute, in sala cinema C.T.C.
tografului din Certej, raionul
Ilia, Teatrul muncitoresc „Siăe-
rurgistul“ din Hunedoara a pre
zentat drama „Nilu“ de A. sa-
linski. Spectacolul, in regia lui
de fruntaşi pe ţară (locul II). cu argumente, care i-au convins pe fie atraşi în munca de îngrijitori la In sprijinul gospodăriei din Gelmar Pavel Crişan, a fost jucat în — un şef serviciu producţie-tshnic]
vizitatori de adevărul celor spuse. ferma de vaci oamenii pricepuţi, buni poate veni şi Statul popular raional două reprezentaţii avind de fie
Producţia de lapte crescători de animale. Organizaţia de Orăştie, prin repartizarea unei pă care dată sala arhiplină. La { — doi contabili
este mică La Gelmar însă nu se poate vor bază va trebui să se îngrijească ca în şuni suficiente pe timpul verii, ţinîndu- sfîrşitul reprezentaţiilor, un
bi prea multe despre interesul depus sectorul zootehnic să fie repartizat se cont de faptul că încărcătura mare grup de mineri a mulţumit in | — un Mistrii utilaje
La G.A.G. din Gelmar producţia de în îngrijirea animalelor. Din cei 4 pentru a lucra şi un număr corcspun- de animale la suta dc hectare, necesită terpreţilor pentru spectacolul
lapte este însă destul de mică. La 1 îngrijitori-mulgători existenţi în pre zalor de comunişti. acest lucru. oferit. t Cu studii şi stagiu conform H.C.M. nr. 10531 1960}
noiembrie a.c., ea ajunsese abia la zent aici, numai loan Albu se intere
sează cu conştiinciozitate de buna lor Gliiar dc pe acum liebuic studiată A. DAVID -Ji—îuJ»•JwJ wJU—t UJ\ /u,1l_/i u
t v—i V—J I—l>_I\--/1,