Page 70 - 1961-12

pag. 2
CoesfsMiiirea; pe
<><»>¦»¦o <t
Cuvîrdul tovarăşului Petre Blajovici
prim-secretar al Comitetului regional Banat al P. M. R.
După ce. a subliniat importanţa deo­
sebită a Consfătuirii colectiviştilor vor­
bitorul s-a ocupat de situaţia agricul­
turii din regiune. In prezent — a spus
el — gospodăriile colective din regiu­
nea noastră deţin 90 la sută din supra­
faţa arabilă colectivizabilă a regiunii.
Un număr de 5 raioane din zona cerea­
lieră a regiunii sînt în linii generale
colectivizate, iar în celelalte raioane
procesul de colectivizare este avansat.
Pe_Jbaza muncii politice desfăşurate
de organele şi organizaţiile de partid,
de sfaturile populare şi cunoscînd in­
fluenţa puternică pe care o exercită
?h nodurile ţărănimii rezultatele bune
obţinute de gospodăriile colective frun­
taşe, Comitetul regional de partid şi
Comitetul executiv al Sfatului popular
regional apreciază că exisiă condiţii ca
pînă în primăvara anului viitor să fie
cuprinse în sectorul coleclivist şi ce­
le 40.000 ha. care au mai rămas, înche-
îndu-se astfel procesul de colectivizare
în regiunea noastră. Pentru aceasta
comitetele raionale şi organizaţiile de
partid, sfaturile populare, organizaţiile
de masă, desfăşoară în prezent o lar­
gă muncă politică de masă şi veghea­
ză la respectarea'cu stricteţe a liberu­
lui consimţănunt şi a tuturor indica­
ţiilor date de conducerea partidului.
Odaia cu lărgirea sectorului socia­
list, gospodăriile colective din regiune
merg pe o linie ascendentă de dezvol­
tare şi consolidare economico-organi-
zatorică, obţinînd rezultate tot mai bu­
ne. Ele au adăugat în anul 1961 la
fondul de bază pesie 84 milioane lei.
Aceasta a permis ca investiţiile din
fonduri proprii şi prin credite să creas­
că în acest an la aproape 2 2 2 milioa­
ne leî.
In ultimii ani, G. A. G. s-au orien­
tat mai bine în folosirea acestor fon­
duri, îndreptîndu-le în cea mai mare
parte spre sectoarele productive.
Ne însuşim critica făcută de iov.
Gozma. ministrul Agriculturii, în le­
gătură cu faptul că unele G. A. G. au
folosit neraţional fondurile de inves­
tiţii.
In continuare vorbitorul s-a ocupat
de problema creşterii producţiei agri­
cole din regiune. Caracteristic — a
spus el — este faptul că a crescut an
de an numărul gospodăriilor colective
care obţin producţii ridicate de pe su­
prafeţe tot mai mari. Deşi condiţiile
climaterice din acest an n-au fost su­
ficient de favorabile în regiune, totuşi
producţia globală de cereale a crescut
cu 8 la sută faţă de anul trecut, din
care la grîu creşterea este de 24 la
sută, ceea ce a permis ca volumul
producţiei-marfă vîudută statului în a-
cesf an să crească cu 20 la sută.
Gospodăriile colective din regiune au
reuşit să sporească veniturile băneşii
la peste 620 milioane lei, revenind în
medie 110.000 lei la suta de hectare
teren agricol. Multe gospodării colective
au obţinut venituri de peste 300.000
Iei la suta de hectare.
Viaţa nouă statornicită astăzi în
patria noastră a schimbat şi înfăţi­
şarea satelor din regiune. Traiul ţăra­
nilor este tot mai bun. Este semnifi­
cativă o singură cifră. Numai în acest
an valoarea totală a produselor indus­
triale cumpărate de colectivişti depă­
şeşte suină de 1.400 milioane Iei, adi­
că este cu 44 la sută mai mare decît
În 1959, ceea ce dovedeşte creşterea
continuă a nivelului lor de trai.
Pentru creşterea continuă a produc­
ţiei agricole, comitetul regional de
partid şi comitetul executiv al sfatu­
lui popular regional şi-au îndreptat e-
forturile spre ridicarea producţiei de
cereale şi lichidarea rămînerii în urmă
a creşterii animalelor. La rezolvarea
acestor probleme a fost atras un larg
activ de cadre de conducere, din cei
mai buni specialişti din agricultură,
fruntaşi în producţie care au studiat
posibilităţile de dezvoltare a fiecărei
1 gospodării colective şi au ajutat consi­
liile de conducere să stabilească direc-
Cuvîntul tovarăşului Simion Uscat
mulgător la G.A.C. din comuna Cîlnic, regiunea Hunedoara
Vreau să vă arăt în cîteva cuvinte
rezultatele obţinute de gospodărie în
creşterea animalelor şi de mine per­
sonal la vacile pe care le îngrijesc.
Gospodăria noastră are în momen­
tul de faţă 346 bovine din care 120
vaci, peste 600 oi cu lină semifină şi
115 porcine, din care 34 de scroafe. In
anul 1959 s-a realizat o producţie me­
die de 2.700 litri de lapte de fiecare
vacă furajată, de la 32 de vaci. Anul
acesta producţia medie va fi de 3.000
litri.
La suta de ha. teren agricol, re­
vine pe gospodărie o încărcătură de
41 bovine, din care 14 vaci. Sporind
producţia medie ani putut livra sta­
tului pe bază de contract, în acest
an. peste 26 vagoane lapte.
Ca urmare a dezvoltării sectorului
zootehnic am realizat venituri băneşti
în valoare de peste 514.000 lei. Re­
zultatele obţinute se daioresc unor mă­
suri tehnico-organizatorice luate în
gospodărie cum ar f i : însămînţarea
artificială la vaci şi la oi, creşterea
tineretului şi împărţirea lui pe grupe,
după scopul pe care îl urmărim, adi­
că pentru prăsilă sau pentru carne,
»-»-»•<;*¦.«>¦•»¦-s><>-». «a»- » <»
ţiile de dezvoltare in perspectivă. Pe
baza acestor studii, s-au întocmit pro­
iecte ş: schiţe de organizarea terito­
riului pentru toate gospodăriile colec­
tive. Un număr de 26 gospodării colec­
tive din jurul oraşelor Arad şi Timişoa­
ra au fost profilate pentru producţia
de lapte, carne, ouă şi legume.
In prezent ne preocupăm să dăm o
folosire cit mai raţională pămîntufui.
Deşi în perioada anilor 1955-1960, su­
prafaţa arabilă a regiunii a crescut cu
peste 30.000 ha. trebuie să arătăm că
nu am epuizat nici pe departe posibi­
lităţile de creştere a acestora. Luptind
pentru a traduce în viaţă sarcinile tra­
sate de partid am !mobilizat forţe
însemnate pentru defrişarea mărăcini-
şurifor, tufărişurilor şi pilcurilor de ar- De asemenea gospodăriile colective au
horete. S-a desfiinţat un însemnat nu­
măr de drumuri inutile, s-au luat mă­
suri de reducere a suprafeţelor destina­
te pentru amplasarea construcţiilor gos­
podăreşti.
Gontinuînd această acţiune vom pu­
tea mări suprafaţa arabilă pînă în 1965.
cu aproximativ 28.000 de ha.
In regiunea Banat, pe lîngă solurile
fertile, avem peste 40 la sută din su­
prafaţă cu soluri podzolice, sărace. O
preocupare deosebită pe care o are co­
mitetul regional de partid şi comitetul
executiv al sfatului popular regional
este de a spori continuu fertilitatea
acestor soluri.
Gomiietul regional de partid a îndru­
mat gospodăriile colective să treacă Ia
folosirea unor cantităţi din ce în ce
mai mari de gunoi de grajd, să orga­
nizeze colectarea şi folosirea mustului
de grajd. In acest fel am reuşit
să încorporăm în sol în acest an cu
202.090 tone îngrăşăminte organice mai
mult decît în anul trecut, să fertilizăm
cu peste 10.000 de hectare mai mult.
După ce a citat exemplul pozitiv al
cîtorva G. A. O., vorbitorul a sp u s:
Trebuie să arătăm că deşi avem îu
regiune peste 450.000 de hectare tere­
nuri acide, iar rezervele de piatră de
var sînt inepuizabile, amendamentele
calcaroase s-au aplicai pînă acum pe
suprafeţe neînsemnate. în mod spora­
dic şi neorganizat.
Iu problema producţiei de cereale, în
regiunea Banat s-au făcut progrese
însemnate. Primind ajutor din partea
conducerii partidului, am reuşii să sta­
bilim în condiţiile regiunii cîteva so­
iuri de grîu şi de porumb care asigu­
ră producţii mari şi constante. Ga ur­
mare a acestor măsuri, chiar în con­
diţiile nefavorabile din acest an, gos­
podăriile colective au obţinut de pe
78.000 de hectare cîţe 1.850 kg. griu .
la hectar, iar 17 gospodării colective,,
au obţinut producţii medii de pe.sie
2 .0 0 0 kg. la hectar.
In toamna acestui an, din întreaga
suprafaţă însămînfafă cu grîu, în gos­
podăriile colective 6 6 la sută o repre­
zintă soiurile de mare productivitate,
iar în gospodăriile de stat 98 Ia sută.
ceea ee va permite să obţinem în anul
viitor o producţie sporită.
In ce priveşte porumbul hibrid, vă-
zînd rezultatele obţinute, toate gospo­
dăriile colective au hotărît ca în anul
viitor să folosească pe întreaga supra­
faţă cultivată cu porumb numai să-
mînţă dublu hibrid.
Sarcina trasată de conducerea parti­
dului de a obţine în 1962 de pe supra­
feţe fot mai mari o producţie de 5.000
kg. porumb boabe la hectar în teren
neirigat a devenit o preocupare im­
portantă a tuturor comitetelor raiona­
le de partid, a organizaţiilor de bază,
a sfaturilor populare şi a tuturor oame­
nilor muncii din agricultură. In fieca­
re gospodărie de stat şi gospodărie co­
lectivă loturile destinate obţinerii de
5.000 kg. porumb boabe Ia ha. au fost
date în răspunderea inginerilor şi bri­
gadierilor care se preocupă de buna
pregătire şi îngrăşare a terenurilor. Ex­
perienţa din anul acesta a uivr
gospodării colective, ca cele din
Şandra, Nerău, Grabaţ şi a altor
6 6 de gospodării colective şi gos- de-al lll.lea Congres al partidului.
furajarea animalelor îu mod diferen­
ţiat după producţia pe care o dau, in­
troducerea controlului producţiei de
lapte la fiecare mulsoare, evidenţa
montei şi fătărilor, evidenţa creştem
în greutate a tineretului, înscrierea în
registrul genealogic. Furajele de bază
care se dau în hrana vacilor de lapte
în gospodăria noastră sînt porumbul
siloz şi alte furaje suculente, fînuri-
le naturale de trifoi, lucerna şi bor-
ceag.
In gospodăria noastră au fost aleşi
ca mulgători cei mai buni colecti­
vişti. Mulgătorii au fost calificaţi la
locul de muncă prin cursurile zooteh­
nice ţinute în cadrul gospodăriei. Pen­
tru cointeresarea materială a mulgă­
torilor s-a aplicat retribuţia după pro­
ducţie.
Aş vrea să subliniez că membrii
grupei de partid din sectorul zooteh­
nic au fost în fruntea acţiunilor, rea-
lizînd cele mai mari producţii pe gos­
podărie.
In continuare vorbitorul a arătat a-
mănunţit o serie de metode folosite în
gospodărie ca organizarea selecţiei va­
cilor, aplicarea metodei însămînţării
.»v-»»1
podarii de stat, care au obţinut pro­
ducţii între 4.000 — şi 5.000 kg. po­
rumb boabe la hectar arată că aseme­
nea producţii sînt pe deplin realizabile.
După ce s-a referit la problema cul­
tivării legumelor, vorbitorul s-a ocupat
de creşterea animalelor. In această
privinţă regiunea noastră — a spus
el — a fost mult rămasă în urmă.
Directivele Gongresuluî al II 1-lea al
P.M.R. şi ajutorul primit din partea
partidului şi sfatului au dus la dezvol­
tarea acestei ramuri aducătoare de
mari venituri, in urma măsurilor lua­
te în gospodăriile colective, faţă de
anul 1958 efectivul de taurine a cres­
cut de 8 ori şi al vacilor de 7,5 ori.
de 4 ori mai multe porcine, de 2,5 ori
mai multe oi şi de 10 ori mai multe
păsări decit în 1958. Densitatea ani­
malelor proprietate obştească la 100 de
hectare a crescut cu 18,8 taurine, şi
8,2 vaci în anul 1961 faţă de 1958.
Un număr tot mai mare de gospodă­
rii livrează peste 5.000 kg. carne Ia
100 de hectare, în care scop reţin şi
batalizează întregul efectiv de berbc-
cuţi şi cresc mii de porci şi zeci de
mii de păsări.
Trebuie să arătăm însă că deşi e-
fectivele de animale au crescut sim­
ţitor faţă de anii trecuţi, totuşi unele
gospodării colective din regiune nu şi-
au realizat planul de cumpărări la a-
niniale şi în special la viţele. Vorbito­
rul a arătat că paralel cu creşterea
numărului de animale în gospodăriile
colective, există 6 preocupare deose­
bită pentru asigurarea furajelor nece­
sare.
In condiţiile actuale, cînd sectorul
socialist al agriculturii a devenit pre­
ponderent în regiune se ridică nume­
roase probleme de economie agrară,
de organizare a muncii, iar organelor
şi organizaţiilor de partid le revin
sarcini multiple. Gomiietul regional de
partid se preocupă de întărirea orga­
nizaţiilor de partid, de îmbunătăţirea
activităţii consiliilor de conducere din
gospodăriile colective. Pentru creşte­
rea competenţei organelor raionale şi
a organizaţiilor de partid, în prezent,
muncim spre a ridica nivelul activi­
tăţii instructorilor de partid, atît sui)
aspectul metodelor şi stilului de mun­
că',' cîf'şi "al pregătirii lor' politice şi
profesionale. ......î- 1“ .......... .
Pe măsura dezvoltării gospodăriilor
colective — a spus vorbitorul — co­
mitetul regional acordă o atenţie deo­
sebită introducerii noilor forme de co­
interesare materială în mărirea pro­
ducţiei, îmbinînd cit mai just intere­
sele obşteşti cu cele personale ale co­
lectiviştilor. In acest scop au fost per­
manentizate brigăzile de producţie şl
s-a introdus în majoritatea gospodă­
riilor colective retribuirea muncii şi
după producţia obţinută. Aceste măsuri
au contribuit la creşterea participării
la lucru a colectiviştilor, au întărit
simţul tor de răspundere faţă de ca­
litatea lucrărilor executate.
In încheiere vorbitorul a sp u s: în­
sufleţiţi de măreţele perspective des­
chise de Congresul al 111-lea al Par­
tidului nostru, asigurăm Comitetul
Central al Partidului, pe tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, că
vom munci cu toată puterea şi price­
perea noastră pentru a pune în valoa­
re marile rezerve de care dispune a-
gricultura regiunii Banat. Avem în re­
giune colectivişti harnici, buni gospo­
dari, cadre de nădejde, hotărite să tra­
ducă în viaţă sarcinile stabilite de cel
artificiale, care au dus la rezultate
[.bune.
Vacile cu o producţie mai mare de
15 litri, le mulgem de trei ori pe zi, iar
cele care dau peste 25 litri lapte sînt
mulse de patru ori. In timpul verii,
cînd vacile se găsesc la păşune, facem
mulsul pe loc, pentru a nu le purta
de la păşune pînă la grajd. Gu timpul
vacile s-au obişnuit cu mulgătorii şi
cu programul şi stau la muls fără a
fi nevoie să, fie legate.
In anul acesta obţin de la grupa
•de vaci pe care o îngrijesc o. produc­
ţie medie de 4.200 litri lapte pe cap
de vacă furajată, iar de Ia unele vaci
5.000 — 6.009 litri lapte.
Eu în fiecare- an realizez între 450-
500 zile-mtincă. Din cîştigul rezultat
în urma muncii depuse’ în gospodărie,
mi-am construit casă, mi-am cumpărat
maşină de cusut, aragaz, maşină de
spălat, bicicletă, iar îu cadrul unui
concurs regional am fost premiat cu
un aparat de radio şi un ceas.
In gospodăria noastră sînt condiţii
bune pentru dezvoltarea creşterii ani­
malelor şi mărirea producţiei acestora.
Pentru anul viitor ne-am propus ca
DRUMUL’ SOCIALISMULUI .'Jr. 2174
a ţăranilor colectivişti
-e- -oo<a><>- ¦»o - -o.<> «<>•»-¦<»^ <» .» -gt t > - o > *»--«s--a»< s > - « ' ¦ - « - o •
efectivul de taurine să crească la 350 pe care-1 îngrijesc să obţin o producţie în prezent, ţinind seama de experienţa mare şi firele mai lungi. O altă cale
din care 146 vaci de lapte, ăsigurînd medie de 4.500 litri lapte pe cap de acumulată de organizaţiile de partid, importantă pentru sporirea producţiei
o încărcătură la 100 ha. de 42,5 tau­ vacă furajată. Asigur consfătuirea de sfaturile populare, comitetul regio­ de lînă este batalizarea. Experienţa
rine, din care 18,5 vaci. noastră că-mi voi respecta acest anga­ nal de partid şi comitetul executiv al gospodăriilor din regiunea noastră a
jament. sfatului popular regional apreciază că demonstrat că bătălii au dat producţii
De asemenea, ne-am propus ca pro­ sint create toate condiţiile pentru cu­ de lină cu 15-20 la sută mai mari de­
ducţia medie de lapte pe cap de vacă Tovarăşi, eu, ca simplu membru al prinderea în scurt timp a tuturor raioa­ cit oile mamă.
furajată să ajungă pe gospodărie la gospodăriei, îmi iau angajamentul aici nelor de şes în sectorul colectivist şi
3.500 1. La consfătuirea colectiviştilor in faţa. dumneavoastră, în faţa conslâ- pentru încheierea procesului de colec­ S-a acordat o atenţie mai mare şi
ttiirîi, că în amil 1965 voi ajunge la o tivizare în întreaga regiune cel tîrziu organizării îngrăşării viţeilor în gos­
fruntaşi ţinută în raionul nostru, eu producţie de 5.000 I. lapte pe cap de în anul 1063. podăriile colective. Multe gospodării
ni-ani angajat ca de la Iotul de vaci vacă furajată. cumpără de la colectivişti viţei ime­
Preocuparea faţă de gospodăriile co­ diat după naştere pentru a-i pune la
Cuvîntul tovarăşului lective s-a oglindit prin rezultatele mai îngrăşare. Considerăm importantă ex­
bune obţinute ia principalele culturi. tinderea acestei metode la toate gospo­
Ion Vineş dăriile şi mai ales la acelea care nu
Astfel la cultura griului. în 5961 s-a livrează lapte proaspăt pentru consum,
directorul gospodăriei de stat realizat o producţie medie dc 1.603 kg. prevenind astfel sacrificarea tinjpurie
„Scînteia“ din regiunea Crişana Ia ha., iar la porumb, cu toate condi­ a viţeilor.
ţiile nefavorabile, producţia a fost de
TOVARĂŞI, zarea unei producţii de 5.000 kg. boa­ 2.080 kg. porumb boabe Ia hectar. In continuare vorbitorul a făcut une­
be la ha. de pe 500 de ha. din cele le propuneţi, Este necesar — a spus
Aplicînd an de an complexul de 1.250 ha. destinate acestei culturi. Ast­ Multe gospodării colective au depă­ el — ca Ministerul Industriei Alimen­
măsuri agrozootehnice, folosind cu fel, după alegerea terenurilor potri­ şit simţitor producţiile medii realizate tare, să studieze posibilitatea de do­
chibzuinţă mijloacele de. producţie, lu­ vite în acest scop s-au făcut arături pe regiune, ca G.A.G. din Sîntion, care tare a gospodăriilor colective cu sepa­
crătorii gospodăriei noastre de stat, adinei pe întreaga suprafaţă la 28- a realizat 2500 kg. griu la hectar, sau ratoare pentru lapte şi restituirea lap­
sub îndrumarea organizaţiei de partid, 30 an., s-au aplicat îngrăşăminte chi­ G.A.G. „Viaţă Nouă" Sintana 2.260 kg. telui tras şi a zerului în raport cu can­
au obţinut rezultate din ce în ce mai mice pe suprafaţa de 154 ha., iar fer­ griu la ha. şi 5.437 kg. porumb la ha. titatea de lapte integral predată.
bune atît in sectorul producţiei vege­ tilizarea solului cu îngrăşăminte na­ şi G.A.G. Olari 5.000 kg. porumb la ba.
tale cit şi în cel al producţiei animale. turale continuă. In regiunea noastră sînt suprafeţe
Rezultatele obţinute de aceste gos­ mari de terenuri sărăturoase şi nisi­
In anul 1958 am cultivat cu grîu o Referindu-se la rezultatele obţinute podării şi de multe altele demonstrea­ puri. Ameliorarea şi redarea în folo­
suprafaţă de 319 ha., obţinînd în me­ în sectorul zootehnic, vorbitorul a a- ză rezervele mari de care dispunem sinţă a acestor terenuri nu este încă
die 1.885 kg. la ha. Atit suprafeţele răiat că pentru obţinerea lor s-a dus încă în regiune pentru sporirea pro­ rezolvată complet din punct d? vede­
cultivate cu grîu cit şi producţiile o muncă susţinută, dindu-se atenţia ducţiei agricole. re tehnic şi ştiinţific. Părerea noastră
realizate au sporit în fiecare au. In cuvenită furajării raţionale şi îngri­ este că Ministerul Agriculturii si in­
1961, deşi condiţiile climaterice nu au jirii deosebite a animalelor, selecţiei In dezvoltarea sectorului zootehnic, stitutele de cercetări agronomice s-au
(ost favorabile, am obţinut pe întrea­ şi reproducţiei lor. Totodată, pentru pe lîngă creşterea din prăsilă proprie ocupat puţin de terenurile sărăturoa'e
ga suprafaţă de 508 ha. cultivată cu ieftinirea producţiei s-a urmărit ca pe şi cumpărări din fondul propriu, un şi nisipuri. De aceea propunem ea acea­
grîu o producţie medie de 3.713 kg. la întreaga perioadă de păşunat să se ajutor preţios l-au constituit creditele stă problemă să fie introdusă în te­
ha. Pe anumite parcele am dobîndit asigure cunveerul verde, făcîndu-se o pe termen lung acordate de stat, care matica institutelor de cercetări agro­
peste 5.000 kg. la ha. Această creştere păşunare raţională pe parcele. au determinat o creştere rapidă a efec­ nomice.
a producţiei se datoreşte amplasăm tivului de animale.
culturii după bune plante premergă­ In 1961, în toate ramurile de pro­ Aş vrea să subliniez de asemenea
toare. aplicării fertilizării în raport cu ducţie, am reuşit să depăşim planul O specie de animale spre care se orien­ că lucrările de proiectare şi execuţie
reacţia solului şi soiurile cultivate, pe sortimente — a spus vorbitorul a alimentărilor cu apă sînt foarte cos­
adîucirii arăturii, alegerii celor mai în continuare. Preţul de cost a fost tează mult în ultimul timp gospodări­ tisitoare. fapt arătat şi de alţi tovarăşi
productive soiuri, executării tuturor lu­ redus faţă de cel planificat, contri­ ile colective din regiunea noastră sînt la discuţii- La G A.C. Şimand, de exem­
crărilor la timp şi de calitate supe­ buind astfel ta realizarea de venituri ovinele. Acordînd o atenţie deosebită
rioară. mari pe unitate de produs. O dată cu îmbunătăţirii calitative a efectivelor de plu, pe baza unui proiect întocmit de
aceasta a crescut şi rentabilitatea uni­ oi prin iherinozare, s-a reuşit ca din Ministerul Agriculturii, lucrarea se ri­
Am acordat o mare atenţie şi cul­ tăţii. In anul 1961 gospodăria de stat totalul de peste 146.000 capete ovine dică la o valoare de circa 890.000 Iei.
turii porumbului. Anul acesta am ob­ „Scînteia" va realiza un beneficiu de în gospodării colective, 6 6 la sută să Prin analizarea temeinică a acestei Iu*
ţinut în medie la ha. o cantitate de peste 2.000.000 lei. faţă de 750.000 lei i i oi cu lină fină. îmbunătăţirea ca­ c."ări de către proiectant, valoarea poa­
4.451 kg. de porumb boabe de pe în­ cit a fost planificat. litativă a efectivului a contribuit la te fi redusă la circa jumătate. Propu­
treaga suprafaţă cultivată de 647 ha. sporirea producţiei dc lină, realizîndu- nem ca proiectele să fie întocmite de
Am avut parcele cultivate cu porumb In încheiere, vorbitorul s-a referit se în 1961 o producţie medie de 3,92 către Oficiile regionale de îmbunătă­
de pe care s-au recoltat cîte (>.000 kg. la ajutorul acordat gospodăriilor co­ ţiri funciare, iar Ministerul Agricultu­
de boabe Ia ha. în condiţii de neiri- lective din jur: Sunând, Sintana. kg. lină pe fiecare oaie tunsă. Sînt rii şi Ministerul Industriei Grele să
gare. gospodării care obţin an de an produc­ studieze posibilitatea producerii pe sca­
Olari şi altele. Numai în acest an — ţii mari de lînă. De exemplu G . A . G . ră mai largă a utilajelor pentru foraj
Folosirea hibrizilor dubli dintre care Oauceu a obţinut de la 420 oi în medie şi dotarea cu asemenea utilaje a sfa­
cele mai bune rezultate Ie-a dat H.D. a spus el — am dat gospodăriilor co­ 6,5 kg. lînă: G. A. G. Şimand de Ia turilor populare regionale.
409, asigurarea unei densităţi cores­
punzătoare de plante la ha., aplicarea lective cantitatea de peste 1.000 tone 2.700 oi în medie 5,20 kg. lină. Propunem, de asemenea, ca organele
de 5 'prăşite mecanice şi 2 manuale centrale să studieze posibilitatea unei
şi în unele cazuri 3 , au cîntărit greu de grîu de sămînţă, 25 de tâuraşi de La îmbunătăţirea calitativă a efecti­ mai bune organizări a întreprinderilor
în balanţa recoltei de porumb. care contractează produse agricole,
reproducţie proveniţi din vaci. cu pro­ vului de ovine au contribuit în mod pentru a elibera un număr de ca'dre
Pentru anul viitor am luat o sc­ tehnice necesare producţiei şi a adure
rie de măsuri care să ducă la reali­ ducţii mari de lapte. I0 o de scroltţc, deosebit însămînţările artificiale, meto­ unele simplificări în ce priveşte înche­
ierea contractelor cu unităţile produ­
metişi şi alte produse. De asemenea, dă foarte eficace aplicată în majorita­
cătoare. Parte din sarcinile acestor în­
am sprijinit consiliile de conducere la tea gospodăriilor colective, prin folosi­
treprinderi ar putea fi preluată de că­
întocmirea planurilor de producţie rea unui număr mic de berbeci de mare
tre sfaturile populare prin întărirea
valoare zootehnică. Folosirea berbeci­
secţiunilor dc valorificări, iar unele de
lor de rasă Stavropol, importaţi din către cooperaţie;
Uniunea Sovietică în ultimii ani, a
dus ia creşterea greutăţii corporale a
ovinelor, corpul fiind mai bine îmbră­
cat cu lină decît la merinosul Transil-
vauia. iar densitatea linei fiind . mai
Cuvîntul tovarăşului
M ircea Angliei
Cuvîntul to preşedintele G.A.C. din comuna Grinda,
regiunea Bucureşti
B e jan Milmi
Anul acesta, gospodăria noastră a biţaşu Constantin, vicepreşedinte al
preşedintele G. A. C din comuna Bod, obţinut o producţie medie de 3.780 gospodăriei.
regiunea Braşov kg. porumb boabe, 2 0 0 kg. fasole,
cultură intercalată la ha. de pe o Ocupîndu-se de reducerea preţului
Gospodăria colectivă din comuna Iu continuare vorbitorul s-a ocupat suprafaţă de 1.235 h a .; peste 1.900 de cost al construcţiilor, prin folosi­
kg. floarea-soarelui la ha. pe o suprafa­ rea materialelor de construcţie din
Bod are în prezent 446 de familii şi de metodele prin care s-a ridicat pro­ ţă de 300 ha., 1.685 kg. griu, iar la resurse locale şi prin metoda execu­
sfecla de zahăr 28.000 kg. la ha. de tării tavanului grajdurilor direct
o suprafaţă agricolă de 1.939 hectare, ductivitatea muncii in gospodărie şi pe o suprafaţă de 400 ha. Din vîn- pe şarpantă, vorbitorul a sp u s:
zarea celor 1.105 vagoane de sfeclă
din care 1.228 hectare arabil. Profilul de construcţiile pentru animale. de zahăr, gospodăria noastră a rea­ Preţul de cost al construcţiei este
lizat uu venit bănesc de 4.582.000 lei de fiecare vacă de 780 lei faţă de
de producţie al gospodăriei noastre, pe Prin creşterea producţiei animale, a şi 70.000 kg. de zahăr. preţul de deviz de 1.160 lei. Astlel,
am obţinut o economic totală dc
baza planului de dezvoliare, este a- subliniat vorbitorul, am putut vinde Aceste rezultate le-am obţinut pe aproape 300.000 Ici numai la con­
baza practicii încetăţenite în gospo­ strucţiile executate in acest an.
grozootehnic. Principalele culturi slut : statului anul acesta 64 de vagoane de dăria noastră, de a ara terenurile
destinate culturilor de primăvară încă Creşterea producţiei vegetale şi ani­
griul, sfecla de zahăr, sfecla de zahăr lapte, 95.189 kg. carne, 65.000 bucăţi din vară şi toamnă, primăvara ur- male, valorificarea produselor pe bază
mînd să le grăpâm şi să le disciiim de contract au ridicat permanent Me­
pentru seminţe, cartofii şi plantele fu­ ouă, pfasb 4.000 kg. lină şi alte produse, pentru a le ţine curate pînă Ia în- niturile noastre. Veniturile băneşti aii
săminţare, crescut de la 7.780.000 lei în anul
rajere. obţinînd un venit de 1.530.000 lei. 1960, la 9.100.000 lei în anul 1061,
Vorbitorul s-a ocupat apoi de me­ din care, 7.050.000 lei au provenit
An de an gospodăria noastră obţine Aceasta a contribuit în mare măsură la todele folosite dc gospodărie pentru din cultura plantelor şi 1.500.000 lei
fertilizarea solului, de_ creşterea nu­ din creşterea animalelor. Din cele
producţii ridicate la hectar prin apli­ împărţirea trimestrială a avansurilor mărului de animale, sporirea produc­ 9.100.000 lei, 8.850.000 lei le-am rea­
ţiei animaliere şi valorificarea aces­ lizat din contractări.
carea asolamentului şi a măsurilor a- băneşti. In afară de produse vom da tor produse.
Creşterea fondului de bază la 5
groiehmce avansate, pe baza cărora, la fiecare zi muncă cite 2 0 lei în nu­ Retribuţia după producţie — a spus milioane şi jumătate ue-a dat posibi­
el în continuare — care s-a aplicat litatea ca pe lingă investiţiile ce
în anul 1961 am obţinut la grîu o pro­ merar. valoarea zilei-muncă ajungînd începînd din acest an, a mărit co­ le-ain făcut pentru procurarea dc ani­
interesarea mulgătorilor, ceea ce a male de producţie şi pentru construc­
ducţie medie la hectar de 2.684 kg. pe între 31 şi 33 de lei. dus la creşterea producţiei medii de ţii să mai cumpărăm şi 5 au­
lapte. Astfel, mulgătorul loniţă Dra- tocamioane şi să electrificâin
260 na cullivate, 24.500 kg. sfeclă la La sfirşitul anului averea obştească gomir a obţinut în lt luni de la o centrul gospodăresc şi altele. Dez­
grupă de 12 vaci pe care o îngri­ voltarea multilaterală a gospodă­
ba. pe 231 ha., şi 19.449 kg. cartofi va depăşi 8 milioane lei. iar venitu­ jeşte o producţie medie de 2.500 li­ riei colective, creşterea fondului de
tri iapte de fiecare vacă furajată. bază au făcut ca nivelul de trai al
pe 135 ha. rile băneşti Ia 100 de hectare vor a- colectiviştilor să (ie an de an lot mai
Vorbind despre numărul mare de ridicat. Valoarea zilei-muncă in acest
Efectivul de animale pe care il are jinige la 363.800 lei. Pentru anul 1962, construcţii pentru protecţia animale­ an este de 30 tei, din care 14 lei nu­
lor pe care l-a realizat gospodăria, merar. Aceasta a făcut, ca membru
gospodăria noastră colectivă este de 670 ne-am propus să sporim efectivele de vorbitorul a sp u s: A fost nevoie de gospodăriei noastre să se îmbrace
o temeinică, organizare a muncii în şi să se hrătiească mai bine. In pe­
capete taurine, din care 336 vaci din animale la 820 taurine, din care 400 sectorul de construcţii. Astfel, au tost rioada 1959—1061 s-au construit 216
organizate echipe specializate după case şi s-au renovat alte 125, mem­
rasa Bălţată rominească. Mai avem vaci cu o producţie medie de 3.200 litri cum urmează: o echipă de tîinplari, brii gospodăriei şi-au cumpărat 126
una de cărămidari, două de zidar) garnituri de mobilă, 412 aragaze. 500
655 porcine din care 84 scroafe de lapte. Anul viitor vom îngrăşa şi vom şi una pentru confecţionarea plăcilor biciclete etc. Fiecare familie de co­
de paie termo-izolatoarc. In aceste lectivişti are difuzor sau aparat de
rasă marele alb şi Landras, 1.300 de vinde statului 1.050 porci. 70 de va­ echipe muncesc 90 de colectivişti. De radio. Căminul cultural este dotat cu
întreaga activitate a echipelor de aparat de proiecţie cinematografică,
ovine cu lină fină şi 1.500 păsări ouă- goane de lapte, 4.000 kg. lină şi alte construcţii răspunde comunistul Trîm- televizor, bibliotecă, devenind un fo­
car de cultură de care colectiviştii nu
toare. produse. se mai pot lipsi.
După ce a arătat succesele obţinute In legătură cu procurarea de diferite
în îngrijirea şi furajarea animalelor si utilaje, vorbitorul a propus ca Minis­
metodele folosite pentru sporirea nu­ terul Agriculturii să stabilească un sis­
mărului lor, vorbitorul a spus : tem unic de aprovizionare a gospo­
Geea ce a determinai permanentiza­ dăriilor colective cu diferite materiale.
rea şi creşterea interesului îngrijitori­ Dacă ar fi, de pildă, un depozit regio­
lor în soorirea producţiei esie aplica­ nal cu piese ,de schimb şi alte mate­
rea retribuţiei în funcţie de producţia riale ani putea să ne procurăm mai
realizată. Pentru depăşirile de produc­ uşor ceea ce ne este necesar.
ţie acordăm îngrijitorilor plată supli­ Ne-am convins tot mai mult — a
mentară. In anul 1961 fiecare îngriji- ¦ spus în încheiere vorbitorul — că tra-
tor a primit în medie, ca plată supli­ ducînd în viaţă sarcinile reieşite din
mentară între 1.300—1.500 lei. hotărîrile partidului şi guvernului cu
Asigurarea bazei furajere a avut o privire la creşterea animalelor, prin
iriare importanţă în obţinerea produc­ dezvoltarea multilaterală a gospodăriei,
ţiei sporite pe fiecare animal. Prin vom reuşi să producem mai mult, să
grăparea, supraînsămînţărea şi îngră- contribuim mai din plin la fondul cen­
şarea cu must de grajd a păşunilor s-a tralizat al statului şi la creşterea con­
obţinut o producţie medie de 16.000 tinuă a nivelului de trai al membrilor
kg. masă verde Ia ha. gospodăriei.
Cuvîntul tovarăşului
Iraian
preşedintele Comitetului executiv
al Sfatului popular al regiunii Crişana
In regiunea noastră, de la plenara După ce a arătat metodele folosite în
C.G. al P.M.R. din 30 iunie— 1 iulie m unca.de partid, vorbitorul a spus:
1961 şi pînă în prezent au toşt create Pînă Ia 15 decembrie s-a colectivizat
79 G.A.G. In acestea şi în cele existente 50,3 la sulă din suprafaţa agricolă
au intrat în acest timp peste 27.000 fa­ (fără satele de munte).
milii cu 70.866 ha.
Bazaţi pe rezultatele obţinute pînă