Page 71 - 1961-12

Nr. 2174 DHL' M UL SO C iA U SM U L U î pâ-gc 3

nnpxoaaxxxixr.mras

€ # m sfă t iiir e a ; p e f ă r ă a ţ ă r a n ilo r c o le c tiv iş ti

»¦ - o » . «»¦o <!y-<»- j ţ > < ^ > - - < a > * - - X ' n > o > « > " < » < î > <<>*&¦¦<p - ^ *

Cuvîntultovarăşului trimise da organele Ministerului Agri­ a prepus să se fixeze proiectanţilor un tim drag că vom munci ca toate sar­ pînă la intrarea lor în producţie, deci Să dau numai un exemplu: Vaca
culturii, în care un grajd de 100 de plafon la preţul de cost al acestor con­ cinile stabilite de noi în planul de am pregătit şi crescut eu însumi va­ „Paraschiva", cînd primea pînă la
IonMănescu capete ajunge la 120-160.1)00 lei, in strucţii de 400-500 tei de cap de vită, perspectivă al gospodării să Îs rea­ cile pe care !le îngrijesc în prezent. 3 kg. concentrate a urcat producţia
timp ce gospodăria din Tihneam a ¦cu unele depăşiri, acolo unde sînt greu­ lizăm şi să le 'depăşim, devenind o gos­ In 1957, am preluat un lot 'de viţele de lapte, iar de aici în sus, cu toate
tăţi cu .asigurarea adăpării. podărie agricolă colectivă fruntaşă pe înţărcate care au crescut în tabăra de că a consumat mai multe concen­
realizat grajduri bune cu aceeaşi capa­ Iară. vară tot timpul pâşunatului. trate, şi-a menţinut aceeaşi produc­
citate cu numai 37.000 lei, vorbitorul Asigurăm conducerea partidului nos­ ţie de lapte de aproape 26 litri zil­
De primăvara timpuriu şi pînă nic.
directorul Uzinei de maşini agricole Cuvîntul tovarăşului Aurel toamna târziu, viţelele şi juntncile au
„Semănătoarea“ din Bucureşti fost ţinute pe o păşune naturală, care Vaca „Pupi" a urcat producţia şi
s-a completat cu nutreţuri din con- atunci cînd a consumai 5 kg. con­
După ce a arătat că pentru co­ combina noastră printre cele mai directorul S.M.T. Topraisar, regiunea Dobrogea veierul verde. centrate. De aici am tras următoa­
lectivul uzinei, consfătuirea este încă bune combine pentru recoltat cerea­ rea concluzie:. La o producţie între
un prilej de a primi aprecieri şi su­ le existente în prezent. De aseme­ Staţiunea de maşini şi tractoare To- care să ducă la rezolvarea sarcinilor. In ultimii ani S.M.T. au primit trac­ In timpul iernii, baza raţiei a con­ 24—28 litri lapte, in laetaţia a Il-a,
gestii cu privire la felul cum func­ nea. cositoarea purtată pe tractor praisar din raionul Negru Vodă. re-' Ga urmare a închegării legăturilor din­ toare şi maşini agricole modârne cu stituit-o silozul de bună calitate, la vaca „Paraschiva“ are nevoie de 3
ţionează maşinile pe care le fabrică, a fost modificată radical, obţinîndu- giunea Dobrogea, dispune de 136 trac­ tre brigada de tractoare şi G.A.G. s-a indici lehiiico-econoiniei superiori, care •care s-a adăiigat un supliment de kg. concentrate, pe cînd „Pupi“ pre­
.ttţu vorbitorul a spus : se o reducere a greutăţii de circa 30 toare, 50 semănători pentru porumb, reuşit pînă în prezent ca Ia sediul a ne dau posibilitatea să executăm lu­ fin şi coceni de porumb. Viţelelor în tinde 5 kg. Dacă aş ti dat o canti­
la sută, o maşină cu rezultate su­ 48 semănători păioase, 83 combine şi 4 brigăzi permanente să se amenajeze crările la timp şi de mai bună cali­ vîrsiă de la 10 ta 12 luni ii s-a ad­ tate mai mică decît acest barem sta­
De la înfiinţare pînă în prezent, perioare şi cu un coeficient de sigu­ alte maşini şi utilaje şi deserveşte t! de către G.A.G. cite o remiză-atelier tate. ministrat şi un tain de 1—1,5 kg. bilit pentru fiecare vacă individual,
sub conducerea organizaţiei de partid. ranţă mărit. G.A.C. cu o suprafaţă de 20.468 hectare. şi ,.,:n depozit de carburanţi şi lubre- foraje concentrate, iar de la vîrsta înseamnă că nu foloseam întreaga
Uzina „Semănătoarea“ a fabricat şi fianţi. Sînt create condiţii ca în anul In continuare vorbitorul a făcut une­ de 1— 2 ani, aceste furaje au fost capacitate de producţie a animalului,
livrat agriculturii peste 47.000 ma­ Dat fiind că în prezent se pune Este cunoscut că factorul principal viitor să se amenajeze asemenea con­ le observaţii şi propuneri pentru ridi­ scoase din raţie. Cu această între­ iar dacă aş îi dat mai multe con­
şini agricole, din ce în ce mai per­ un accent deosebit şi pe creşterea care pune în practică toate măsurile strucţii şi la celelalte gospodării. carea calităţii la diferite piese pentru ţinere şi îngrijire atu reuşit să cresc centrate decît acest barem, era un
fecţionate şi mai complexe şi de mare producţiei animaliere şi deci a ba­ agrotehnice îl constituie omul, cadrele tractoarele şi maşinile agricole ce se un tineret taurin bine dezvoltat. La consuni zadarnic.
însemnătate pentru mecanizarea mun­ zei furajere, la indicaţiile conducerii şi gradul lor de calificare. O preocu­ In privinţa eficienţei acestui lucru livrează. vîrsta de 24 luni tineretul taurin fe­
cilor agricole. de partid şi de stat, în anul 1961 pare importantă pe care a avut-o sta­ vreau să arăt următorul exemplu: Bri­ mei atingea greutatea de 470 kg. Iată numai citeva aspecte care con­
am trecut la fabricarea în serie a gada de tractoare nr, 9, care lucrează Pentru îmbunătăţirea calităţii piese­ firmă necesitatea cunoaşterii fiecărui
Prin grija partidului şi guvernului combinei universale pentru recoltat ţiunea noastră a fost asigurarea ca­ la G.n.C. Lanurile de peste 4 ani, prin lor — a subliniat vorbitorul — consi­ La începutul activităţii mele mi s-a animal pe un timp îndelungat.
uzina noastră s-a dezvoltat an de furaje de însilozare. In campania din drelor xle mecanizatori. Dacă pînă în îmbunătăţirea an de an a calităţii lu­ derăm că este necesar că uzinele con­ părut c i toate vitele se aseamănă
an, şi astăzi dispunem de un parc de acest an au intrat în funcţiune 20 0 crărilor, a contribuit ia obţinerea unor structoare să ţină seama de sugestiile între d e. Treptat, am observat insă Nu există nici o meserie mai fru­
maşini-unelte de mare productivitate combine, iar pînă la sfîrşiiul anului anul 1957 în staţiunea noastră circa 15 producţii clin ce în ce mai mari. Ast­ noastre, deoarece asemenea deficienţe că deşi înfăţişarea exterioară nu di­ moasă decît aceea pe care o îndră­
şi înaltă precizie; numeroase tehno- vom realiza primele 500 de combi­ la sulă din mecanizatori erau din afa­ fel, în perioada anilor 1959-1961 gos­ feră mult, iohişî există mari diferen­ geşti. Alături de mine muncesc şi alţi
toga de execuţie sînt mecanizate sau ne pentru dotarea agriculturii. ra razei noastre de activitate, ani reu­ podăria Lanurile a sporit producţiile au mai fost semnalate şi in alte oca­ ţieri de la un animal la altul. tovarăşi, care de asemenea, au re­
în curs de mecanizare. Ga rezultat, şit ca începind cu anul 1958 toţi m e­ medii la hectar la griu de la 1.630 la zii fără a se lua in toate cazurile mă­ zultate frumoase. De exemplu: tov.
Uzinele „Semănătoarea" — Bucureşti Vorbitorul a subliniat că pentru ca canizatorii să .provină din G A G pe 1.905 kg-, la porumb de la 2.609 kg. Ia surile necesare. Astfel jumnea „Rupi“, în prezent Ganea Gheorghe a obţinut în acest
p o t asigura în întregime nevoile a- maşinile ce se fabrică să răspundă care le deservim. Pentru asigurarea 4.290 kg., iar la floarea-soarelui de la vacă, la a treia lactaţie în lotul an o producţie medie de peste 5.900
griculturii noastre socialiste cu ma­ exigenţelor mereu crescînde ale a- cadrelor de mecanizatori ir, următorii 1.450 la 1.840 kg. Deosebit de aceas­ In afară de cele arătate în înche­ meu. pornea întotdeauna prima la litri lapte.
şini agricole de recoltat şi în special grîculturii este necesar ca şi Minis­ ani, în cadrul staţiunii noastre am în­ iere aş vrea să spun că noi simţim păscut şî se întorcea cap de coloană.
combine pentru recoltat cereale. terul Agriculturii să indice mai din fiinţat o şcoală profesională în care ta, brigada a realizat şi importante nevoia să fim dotaţi cu mai multe Ea nu este pretenţioasă şi are o In fiecare gospodărie, la fiecare
vreme linia de perspectivă în asimi­ învaţă 103 elevi, recrutaţi tot din ca­ economii la preţul de cost (în anul grape stelate, grape cu discuri, cu mai mare capacitate de consum. Cînd pă­ lot şi chiar la fiecare vacă există
An de an s-au adus modificări larea de maşini de recoltat pentru drul acestor gospodării colertUe. 1961. peste 60.900 lei). multe sape rotative, cositori mecanice şuna pe trifoişte sau pe lucemieră, o sene de rezerve interne pentru
constructive şi îmbunătăţiri care au produsele de bază, orientîndu-se du­ şi tăvătuge, şi dacă se poate înlocui­ „Pupi" se întorcea întotdeauna să­ mărirea producţiei de lapte. Depinde
făcut ca utilizarea combinelor de ce­ pă sarcina pusă de partid în ce pri­ Staţiunea noastră a acordai o aten­ Pentiu a efectua în acelaşi timp în­ rea grapelor cu colţi cu grape mai tulă. In schimb vacilor „Paraschiva" numai de noi toţi, cu cită dragoste
reale să crească de Ia 3 ore' din 8 veşte mecanizarea completă a mun­ ţie deosebită şi permanentizării meca­ tregul ciclu de lucrări agricole în cursul grele. şi „Radna" trebuia întotdeauna să le şi cu cît simţ de răspundere căutăm
ore în 1957, restul fiind opriri da­ cilor agricole. nizatorilor în G.A.G. din care aceştia uiiui an, colectivul de inuucă al staţi­ dau încă un supliment de masă ver­ să te descoperim şi să le folosim.
torite unor defecţiuni — la 7 orc din Pentru am»! viitor staţiunea de ma­ de la iesle.
8 în anul 1961. Vorbitorul a arătat că uzina a se­ provin. Aproape 70 la sută din totalul unii noastre in colaborare' cu consi­ şini şi tractoare Topraisar, sub condu­ Pentru munca şi aportul nostru
sizat cu întîrziere defecţiunile ce se de mecanizatori au vechime în S.M T. liile de conducere au repartizat grupe O altă deosebire pe care am ob­ partidul se îngrijeşte să ne răsplă­
Paralel, prin aceste îmbunătăţiri produceau destul de frecvent la două şi lucrează în aceleaşi gospodării de permanente de tractoare şi maşini pen­ cerea urgauelor şi organizaţiilor de servat-o intre vacile „Pupi" şi „Ruja" tească. Eu am luat în acest an
constructive s-au redus şi pierderile piese ale combinelor, defecţiuni la a 8-9 ani, iar restul de cîte 3-4 ani. tru fiecare brigadă de cîmp în parte pe de o parte şr „Paraschiva" şi un salariu mediu lunar de
de boabe de la 5,6 la sută de com­ căror remediere s-a trecut abia în Acest lucru a dat posibilitatea fiecărei partid, se anagajează ca în activitatea „Radna" pe de altă parte, a fost pre­ peste 1.200 lei la care se mai adaugă
bină în 1957, la 1,7 pe combină în anul 1961. Pentru o mai bună colaborare între iei inţa faţă de apă. Dacă pe timp şi peste 6.900 lei premii pentru depă­
campania agricolă a anului 1961. S.M.T. şi G.A.G. trebuie să arăt că în brigăzi de cîmp să-şi execute lucră­ sa să lupte c»i mai multă perseverenţă de ploaie se formau bălţi în jurul şirea planului de lapte.
Totuşi trebuie să arătăm că pe noi Colectivul de muncitori, ingineri, consiliile de conducere ale celor 11 rile în epoca optimă şi de bună cali­ jgheaburilor, „Pupi“ şi „Ruja" tre­
constructorii de maşini agricole încă tehnicieni şi funcţionari al Uzinei G.A.G. din raza noastră au fost aleşi pentru întărirea econmnico-organizata- ceau nestmgherite prin bălţi şi beau Eu sînt adine recunoscător parti­
nu ne mulţumesc aceste rezultate. „Semănătoarea", sub conducerea or­ 7 şef' de brigadă şi 4 tractorişti. Acest tate, imprimimiu-se totodată un simţ apă, în schimb „Paraschiva“ şi dului nostru iubit pentru că nu-a
ganizaţiei de partid, conştient de ro­ fapt a creat posibilitatea ca problemele de răspundere mai ridicat mecanizato­ rică a gospodăriilor agricole colective „Radna" preferau să sufere de sete creat condiţii ca dintr-un muncitor
Mergînd consecvenţi 'pe linia îm­ lul important ce îi revine în mărea­ rilor. pentru realizarea şi depăşirea decît să treacă prin bălţi. Cită pier­ necalificat să devin astăzi un mun­
bunătăţirii calităţii produselor noas­ ţa operă de mecanizare a agricul­ organizatorice şî de producţie să fie pe care ie deserveşte, pentru traduce­ dere de lapte aş fi avut de la aceste citor fruntaş bine calificat, într.o me­
tre, la combina de cereale în anul producţiei planificate în brigada de două vaci dacă n-aş fi observat acest serie frumoasă.
turii, asigură conducerea partidului analizate în comun în consiliile ele. con­ rea în viaţă a Directivelor celui de-al amănunt şi nu le-aşi fi dat apă ta
1962 se vor introduce în continuare ducere şi să se poată stabili măsuri cîmp la care lucrează. grajd ? Faţă de toate acestea eu făgăduiesc
şi guvernului că va munci cu elan Ill-lea Congres al P.M.R şi a sarci­ să lupt în anul 1962 pentru obţine­
o serie de modernizări, care vor învăţături preţioase am dobindit şi rea unei producţii n>edii de 7.099 |i-
şi dragoste pentru realizarea tuturor nilor izvorite din Plenara G. C. al prin aplicarea unei furajări diferen­ iri lapte pe fiecare vacă furajată $i
duce la creşterea coeficientului de si­ ţiate pe fiecare vacă în funcţie de mă angajez să împărtăşesc din ex­
sarcinilor ce i se va încredinţa, dînd P.M.R. din 30 iunie—1 iulie. producţie, perioada de lactaţie sau perienţa şi metodele mele de muncă
guranţă în exploatare pînă la 0,93 gestaţie, starea de întreţinere, precum tuturor mulgătorilor din gospodăriile
agriculturii maşini din ce în ce mai Cuvîntul tovarăşei Argint şi 'de anumite însuşiri fiziologice. colective din apropierea gospodăriei
şi la o productivitate de aproape
multe, mai ieftine şi de bună calitate. brigadieiă ia G.A.C. „Unirea“, comuna Vuleşcoiii, de stat Şandra, unde muncesc.
7 ha./lO ore, fapt care încadrează raionul Focşani

Cuvîntul tovarăşului l.a începutul acestui ari a luat fiin­ s-au lăsat corzile şi cepii necesari turii, în gospodăria noastră s-au luat
ţă prin unificarea celor două gospo­ in raport cu vigoarea butucului. în­ măsuri ca supraleţele de vii, care au
Gheorghe Mafiei dării colective din comuna Vîrteşcoiu, dată după ce am terminat tăiatul, provenit din defrişarea viilor bătrine Cuvîntul tovarăşului
raionul Focşani, regiunea Galaţi, gos­ via s-a ridicat şi legat, după care să fie desfundate pentru plantările dm
preşedintele G.A.C. din comuna Ţibucatii, podăria colectivă „Unirea“, care cu­ s-a arat şi săpat. In timpul verii s-au primăvară. Gospodăria va planta in Gheorghe
prinde un număr de 726 familii. Gos­ mai dat două praşile, s-a stropit con­ primăvară (o ha. cu vie.
regiunea Bacău podăria noastră, are un caracter vi­ tra nunei cu ^zeamă bordeleză, de secretar al Comitetului regional
ticol. Din cele 633 ha., 325 sînt ocu­ 6 ori, la indicaţiile staţiunii de aver­ Pentru a spori producţia este ne­ Oltenia al P.M.R,
Călăuziţi de Directivele celui de-al lei. Valoarea zilei-muncă a ajuns la 33 pate de vii altoite. tizare a manei din Odobeşti. cesar să se organizeze un . atelier
Ill-lea Congres al Partidului Muncito­ de lei. pentru fabricarea bulumacilor din be­
In anul acesta, folosind mai bine O grijă mai mare am dat decît în ton şi să fim ajutaţi cu îngrăşăminte
resc Romîn, consiliul de conducere al Noi am căutat ca în fiecare an să resursele, locale din gospodărie şi anii trecuţi lucrărilor în verde c a : chimice. Ministerul Agriculturii să do­
făcînd Ia timp şi de bună calitate lu­ legatul lăstarilor, copilitul, cîrmtul teze S.M.T.-urile din preajma podgo­
. gospodăriei colective „Drumul lui Le­ dăm la fondul de bază nu 15 Ia sută, crările agricole, am obţinut rezultate etc. riilor cu tractoare grele pentru des­ Condiţiile naturale bune de care pus un accent mai mare în ultimii
mn" din comuna Ţitucani, raionul Tg. aşa cum arată statutul, ci am dat cîte mai bune decît în anii trecuţi. Prin fundări necesare plantării de terenuri dispune regiunea Oltenia, avantajele ani pe valorificarea terenurilor nisi­
depăşirea producţiilor planificate Ia Culesul strugurilor l-am făcut la cu vii. create de agricultura socialistă, hăr­ poase. Preocuparea noastră a lost să
Neamţ, regiunea Bacău, şi-a pus ca o 30-40 Ia sută. Anul acesta am adău­ principalele culturi au crescut atit timp şi fără pierderi. Producţia de nicia ţăranilor colectivişti, încrede­ cunoaştem proprietăţile nisipurilor şi
veniturile gospodăriei „cît şi ale mem­ struguri de masă, precum şi vinul Tovarăşi, în cadrul gospodăriei rea şi ataşamentul lor faţă de poli­ plantele cu care să le valorificăm,
sarcină principală dezvoltarea multila­ gat la fondul de bază 650.000 de lei, brilor colectivişti. Valoarea zilei-mun­ s-au valorificat, pe bază de contract noastre, multe femei au ajuns să exe­ tica partidului ne dau convingerea pentru ca şi gospodăriile colective
că. în acest an, la noi în gospodă­ cu statul. cute lucrări care odinioară se cre­ că putem să îndeplinim şi chiar să din această zonă să poată obţine ve­
terală a gospodăriei. ceea ce duce la întărirea economico- rie, este de 44 lei, faţă de 35 lei cit dea că numai bărbaţii le pot tace. depăşim sarcinile puse de Congresul nituri cît mai mari.
a fost anul trecut. Trebuie arătat însă că, după păre­ Propunem ca in viitor atit organele al Ill-lea al P.M.R., să obţinem an
Pe vremea Consfătuirii fruntaşilor Qrganizatorică a gospodăriei noastre. rea noastră, întreprinderea Vinalcool, de partid raionale cît şi comitetul ra­ de an producţii tot mai mari de ce­ In afară de viţă de vie, nisipurile
In continuare, vreau să arăt cum care a preluat strugurii pentru vin. ional al femeilor să ne viziteze mai reale, carne, lapte, legume. pot fi valorificate bine şi prin cul­
din agricultură care s-a ţinut la Con­ Toate acestea au făcut ca nivelul de a lucrat via brigada noastră. In pri­ n-a organizat munca în mod corespun­ des la locul de muncă, pentru a cu­ turi de fasole, care dau intre 800—
mul rînd, colectiviştii aplică in prac­ zător pentru a putea prelua în ter­ noaşte activitatea şi rezultatele ce Creşterea nivelului de mecanizare t.OtIO kg. la ha„ pepeni furajeri care
stanţa, gospodăria noastră cuprindea trai al colectiviştilor să crească de la tică lucrările recomandate de ştiinţă, men scurt producţia de struguri, ceea le-am obţinut, căci în felul acesta al lucrărilor agricole şi lărgirea r e ­ dau pînă la 60.000 kg. la ha., plan-
pentru cultura viţei de vie. Atenţia ce a dus la întîrzierea culesului. ne-ar putea da un mai mare ajutor torului socialist al agriculturii m re­ taţii de caişi, piersici şi nuci. Pe ni­
un număr de 220 de familii, cu 240 un an Ia altul. Colectiviştii şi-au con­ noastră cea mâi mare s-a îndreptat în munca noastră. giunea noastră au creat posibilitatea sipurile solificate se comportă bini­
asupra parcelelor cu vie mai bătrî- Dupâ ce a arătat realizările obţi­ aplicării pe scară mai largă a regu­ şor culturile de secară şi porumb.
de hectare teren agricol şi dispunea struit 368 de case noi, au cumpărat nă şi rară, cu 2 205 butuci la ha. nute în producţia de struguri, vorbi­ Membrii gospodăriei noastre colec­ lilor agrotehnice, ceea ce a dus la De aceea, noi am luat măsuri ca şt
Pentru a realiză o producţie bună de toarea a sp u s: O contribuţie impor­ realizarea unor producţii sporite la nisipurile să fie folosite in mod ra­
de un fond de bază de 2 .2 0 0 .0 0 0 lei. 767 aparate de radio, 476 biciclete, 16 struguri în aceste vii, trebuia să tantă la sporirea producţiei a avut-o tive îşi iau angajamentul în faţa con­ heclar. Anul acesta, gospodăriile co­ ţional.
executăm lucrări în plus faţă de par­ aplicarea retribuţiei muncii şi după lective au obţinut, în medie pe regiu­
In prezent ea cuprinde 1.235 de fa­ motociclete, 285 de maşini de cusut, celele cu butuci mai mulţi. Astfel, rezultatele obţinute. Aceasta a stimu­ sfătuirii pe ţară a ţăranilor colec­ ne, cu 690 —700 kg. de griu şi cu In continuare, vorbitorul s-a ocu­
am aplicat tăieiea lungă cu braţe. La lat pe colectivişti în executarea cit 900—1.000 kg. de porumb mai mult pat de munca pentru întărirea econo-
milii ru 2.280 de hectare teren agricol. garnituri de mobilă: s-a introdus lumi­ această muncă am repartizat pe cei mal tivişti că îşi vor spori eforturile pen­ la hectar decît întovărăşirile agricole. mico-organizatorică a gospodăriilor
pricepuţi colectivişti. La fiecare butuc mai conştiincioasă a lucrărilor. colective şi a lărgirii sectorului so­
Avem un fond de bază de 4.710.000 na electrică in toate casele colectivişti­ tru traducerea în viaţă a sarcinilor Producţiile de 3—4 şi chiar 5.000 cialist al agriculturii. Pe baza indi­
In urma indicaţiilor partidului pri­ kg. de boabe la hectar obţinute în caţiilor date de conducerea partidu­
lei, ceea ce revine peste 2 0 0 .0 0 0 lei ia lor. vind refacerea şi dezvoltarea viticul­ trasate de partid, privind dezvoltarea acest an de unele gospodării colec­ lui de a ridica gospodăriile slabe
tive fruntaşe ne dau certitudinea că la nivelul celor fruntaşe, a spus el
suta de hectare. Aceste realizări — a spus vorbitorul viticulturii. poate fi realizată sarcina de a se — noi ne-am îngrijit de dezvoltarea
obţine 5,000 kg. porumb boabe la acestor unităţi prin primirea de noi
In vederea ridicării producţiei la — au fost posibile datorită faptului că ha. pe cele 8 8 .0 0 0 ha. planificate. familii, prin asigurarea cu cadre de
conducere competente, prin orientarea
hectar, gospodăria noastră a efectuat în fruntea tuturor acţiunilor au stat co­ Gospodăriile colective din regiunea spre o producţie multilaterală şi prin
noastră au obţinut rezultate bune şi acordarea unei asistenţe tehnice ca­
arături adînci de vară şi de toamnă muniştii. Sub îndrumarea organizaţiei în sectorul legumicol, crescînd an lificate.
do an atit suprafeţele cultivate cit
la o adîncime de 25-30 cm. Am îngră­ de partid, consiliul de conducere ana­ şi producţiile la hectar. S-au dezvol­ Sectorul colectivist al agriculturii
tat bazinele legumicole din jurul ora­ regiunii, cuprinde azi 52 la sută la
şat terenul cu cîte 25 tone gunoi de lizează in şedinţele sale activitatea bri­ şelor şi centrelor muncitoreşti, ajun- familii şi 51,6 la sută la supralaţă.
gînd să Satisfacă nu numai nevoile Dacă noi am fi folosit într-o măsură
grajd, la hectar. Am administrat în­ găzilor, a echipelor şi celorlalte sec­ Cuvîntultovarăşei Zidarii de aprovizionare ale regiunii, ci şi să şi mai mare condiţiile favorabile
trimită cantităţi însemnate de legu­ existente în satele regiunii, fără în­
grăşăminte chimice, cîte 300 kg. Ia toare. A intrat în practica consiliului me şi zarzavaturi în alte centre doială că rezultatele în munca fie
muncitoreşti. colectivizare puteau fi mai mari.
hectar şi am folosit seminţe de mare de conducere ca, atunci cînd se între­ preşedinta G.A.C. din comuna Păuleşti, regiunea Maramureş
In ultimul ttoip am reuşit să obţi­ Apreciind ca deosebit de pozitiv
productivitate. La cultura porumbului prind acţiuni mai importante în cadrul nem uncie rezultate bune şi în sec­ fenomenul trecerii unui număr tot
torul zootehnic. In anul 1061, com­ mai mare de ţărani întovărăşiţi la
noi am folosit ca sămînţă porumb du­ gospodăriei, să ceară părerea brigadie­ Subliniind că Congresul al 111-lea culturilor timpurii este repicarea ră­ parativ cu (960 numărul taurinelor gospodăria colectivă şi bazîndu-ne pe
al P.M.R. a arătat însemnătatea dez­ sadurilor în ghivece arse. confecţio­ proprietate obştească al gospodăriilor experienţa acumulată în ultimii am de
blu hibrid. Ga lucrări de întreţinere rilor, a şefilor de echipe şi a celorlalţi voltării producţiei de legume, mai ducţia realizată de pe întreaga su­ nate în gospodăria noastră. Un tapt colective a sporit cu 80 la sută, iar organele de partid şi de stat, socotim
ales în jurul oraşelor şi centrelor prafaţă cultivată cu legume a fost important care a ajutat la obţinerea Cel al porcinelor cu 81 la sută. că pînă în primăvara anului 1962 vor
am aplicat 3 şi 4 praşile la porumb, colectivişti fruntaşi. Şedinţele consiliu­ muncitoreşti, vorbitoarea s-a referit contractată şi valorificată prin Apro­ de producţii mari şî a îmbunătăţit ca­ Planul de cumpărări de animale cu fi cuprinse complet în sectorul colec­
la experienţa în acest domeniu a gos­ zar şi Agevăcop. Fiecare hectar cul­ litatea muncii a fost şi introducerea fonduri proprii şi credite de la stat tivist cele 6 raioane din partea de
tăvălugitul şi grăpatul păioaselor, în­ lui de conducere nu se ţin cu uşile podăriei Păuleşti. Anul acesta am tivat cu legume ue-â adus un venit retribuţiei după producţia obţinută. a fost îndeplinit, iar la vaci a fost şes a regiunii, care au pondeîea cea
cultivat legume şi zarzavaturi -pe o de 51.609 Iei.
grăşăminte suplimentare la griu, po­ închise, ci la ele sînt atraşi fruntaşii suprafaţă de 16 ba., urmînd ca în La succesele obţinute în dezvolta­ depăşit. Avem acum o încărcătură la mai mare în ce priveşte suprafeţele
anul viitor să extindem această su­ Vorbitoarea a subliniat că rezulta­ rea producţiei de legume o crmtr hu-
rumb şi sfeclă de zahăr, polenizarea din gospodărie, brigadierii şi alţi co­ pt afaţă la 20 ha. Prin nimica depusă tele obţinute se datoresc aplicării în ţîe însemnată au adus femeile din suta dc hectare de 30,9 taurine, din arabile şi producţia cerealieră, urmind
de colectivişti şi aplicarea metodelor bune condiţii a regulilor agrotehnice gospodărie, care reprezintă majorii-
artificială şi suplimentară la porumb. lectivişti. agrotehnice, am reuşit să obţinem înaintate, a folosirii de sămînţă de tatea braţelor de muncă in legumi­ care 8,7 vaci, 23,3 porcine şi 65,3 ca în întreaga regiune, procesul de
producţii mari. La roşiile timpurii am înaltă productivitate, fertilizării su­ cultura.
Apjicind acest complex de lucrări am Consiliul nostru de conducere, ocu- recoltat de pe 3 ha. cultivate 64.0110 lului, grijii cu care au fost făcute ovine. colectivizare să fie încheiat înainte
kg. la ha., iar de pe 6 ha. cultivate lucrările de întreţinere şi irigăm cul­ Pentru a uşura femeilor o scriă
reuşit ca în 1961 să realizăm pe su­ pîndu-se de dezvoltarea multilaterală cu varză de toamnă 50 000 kg. la ha. turilor prin aspersiune (ploaie arti­ de munci în gospodăria personală, In cadrul complexului de măsuri de termenul prevăzut de Directivele
ficială). gospodăria colectivă a organizat o
prafaţa de 360 hectare o producţie me­ a gospodăriei colective, n-a neglijat Pentru a folosi cît mai intensiv grădiniţă sezonieră şi a înfiinţat o pentru folosirea raţională a pămin- Congresului al 11 t-lea al parttdUltn
Pentru avansarea vegetaţiei, am brutărie.
die de 2.147 kg. grîu la hectar, iar pe nîcî munca de atragere în gospodăria pămîntlil şi în scopul creşterii pro­ produs din timp răsadurile necesare tului, comitetul regional de partid a nostru.
în sere cu o suprafaţă de 2 .1 0 0 m.p. Bunul mers al gospodăriei noastre
16 hectare ir.sămînţate cu soiul B.30I, colectivă a celorlalţi ţărani din sat ducţiei de legume, am organizat pro­ şi 4.900 m.p. răsadniţe. In timpul ier­ — a spus Vorbitoarea — se datoreşte

3.260 kg. griu la ha. Pe o suprafaţă de Astfel, datorită rezultatelor obţinute ducerea a 2 recolte succesive pe an, nii, serele au fost folosite pentru pro­ faptului că întotdeauna am ascultat
în afară de culturile intercalate. Pro­ ducerea de trufandale. O altă metodă cuvîntul partidului.
302 hectare. însâmînţată cu porumb de gospodărie, întreaga întovărăşire
pe care o folosim pentru producerea
dublu hibrid, am obţinui o producţie din satul nostru, consiliul de conduce­

medie de 3.200 kg. la hectar boabe, re, brigadierii şi cele 369 de familii

iar pe o suprafaţă irigată de 11 hec­ au intrat în gospodărie în luna noiem­

tare, 13 vagoane de porumb ştiuleţi. brie.

Vorbitorul a subliniat avantajele po­ In continuare vorbitorul a sp u s:

rumbului dublu hibrid faţă de porum­ Pentru viitor gospodăria noastră va

bul cincantin, rare n-a dat niciodată dezvolta continuu ramurile de produc­

mai inuit de 1.500 kg. la hectar. El a ţie aducătoare de mari venituri. Ne-am

arătat apoi cum s-a pregătit gospodă­ propus ca prin executarea lucrărilor Ia

ria pentru a obţine in anul 1962 de pe un înalt nivel agrotehnic, in anul 1965

o suprafaţă de 200 hectare neirigată să realizăm la cultura griului o pro­ Cuvîntul tovarăşului

oiţe 5.000 de kg. porumb boabe la hec­ ducţie de 2.800 kg. la hectar, la porumb

tar. 5.000 kg. boabe la hectar, iar la sfe­ mulgător la G.A.S. Sandra, regiunea Banat

După ce a înfăţişat dezvoltarea sec­ clă de zahăr peste 30.000 de kg. la

torul..! zootehnic al gospodăriei, vorbi­ hectar. De asemenea, ne-am propus să Cu doi ani în urmă cînd s-a lan­ voi obţine peste 6.500 litri lapte de stă în creşterea unui tineret taurin
sat în regiunea noastră chemarea fiecare vacă din lotul pe care-1 în­ sănătos cu o mare capacitate de pro-
torul a sp u s: plantăm cu pomi 300 ha. terenuri de­ pentru 3.500 litri lapte de fiecare grijesc. ducţie şi în cunoaşterea temeinică a
vacă, eu am răspuns la această che­ însuşirilor fiecărui animal, calităţile
Producţiile mari realizate în secto­ gradate. mare, prin angajamentul de a obţine Gum am reuşit să obţin această şi necesităţile sale.
cel puţin 3.500 litri lapte. Am reu­ producţie de lapte ?
rul vegetal şi animal ne-au creat posi­ Ne-am propus să îngrăşăm în fiecare şit în anul 1960 să obţin peste 4.700 La venirea în gospodărie eu am
litri, iar pînă la sfirşitu! acestui ari Din experienţa mea, îmi dau sea­ devenit îngrijitor de tineret taurin şi
bilităţi să vindem statului pe bază de an 800 de porci pe care să-i contrac­ ma că „secretul“ succesului în rea­ am crescut o generaţie de juninci,
lizarea producţiei mari de lapte, con­
conţi acte, importante cantităţi de pro­ tăm cu statul şi să-i livrăm la o greu­

duse vegetale şi animale, ceea ce a tate de 1 0 0 -1 2 0 de kg.

adus gospodăriei un venit de 2.450.740 Griticînd proiectele de construcţie