Page 74 - 1961-12
P. 74
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2175
Consfătuirea pe fă ră a ţăranilor colectivlşt
»<jţt> <fc_0 ^ •!$>¦ -o--©’¦‘O'-O-<L*"«>>-;<l3fv^--$y *C>- o -c*. <>-iy--<L> o o o -*ţ>-«s>--<î>-3ţ>O -*L--iŞ-O -<ô^^©>-^>^0. 0 <>-<î A
Cuvîntul to am obţinut o producţie medie de nit dc peste 3 milioane lei. Valoarea ne-am mai propus să mărim suprafaţa cescu“ s-au încercat hibrizii dubli nou şi de stat din regiune este organizarea
2 2 .0 0 0 kg. zilei muncă se ridică la peste 32 lei. de legume timpurii şi extratimpurii creaţi din linii consangvinizate romî- unei largi acţiuni de combatere a ero
Petru Mihalache, Acest lucru nu ne mulţumeşte însă, — roşii, vinete şi alte zarzavaturi — neşti. Hibridul dublu Al. 6 8 .3. creat ziunii solului. Valorificarea raţională
Producţiile obţinute de noi in acest deoarece prin cultura legumelor putem pe care gospodăria noastră nu le-a a acestor terenuri erodate constituie
p re şe d in te le G.A.C. d in com una T îr z ii, an se datoresc pe de o parte priceperii să obţinem venituri şi mai ujari, care cultivat pînă în prezent. exclusiv din linii consangvinizate româ o foarte mare rezervă pentru creşte
colectiviştilor noştri în cultura legume să ducă la creşterea valorii zilei-muncă neşti, a dat o producţie de 6.630 kg. la rea producţiei agricole a regiunii Iaşi“.
regiunea la şi lor, iar pe de altă parte îngrăşării în la peste 40-50 lei. Mă angajez în faţa consfătuirii noas ha. în cultură neirigată, şi se situează Combaterea eroziunii solului are o im
tregii suprafeţe cu gunoi de grajd şi tre să obţin producţii din ce în ce mai primul dintre hibrizii încercaţi in acea portanţă deosebită în toată regiunea
După ce a înfăţişat tabloul vieţii pentru noi colectiviştii din Tîrzii, un cu îngrăşăminte chimice. Pentru anul 1962, gospodăria noas mari la ha., şi să lupt ca gospodăria stă experienţă. noastră colinară subcarpatică, în tot
noi pe care o trăiesc colectiviştii din nou îndemn în efectuarea tuturor lu tră şi-a propus să extindă suprafeţele noastră să devină fruntaşă pe raion platoul .Moldovei pînă la Galaţi, în Ol
Tîrzii, vorbitorul s-a ocupat de pro crărilor care determină sporirea rod Ca urmare a producţiei obţinute, cul de legume de la 671 ha., la 800 ha., şi să intre in rimlul gospodăriilor agri Acest hibrid dublu, precum şi hibri tenia de Nord, în bazinele tuturor rîu-
blema măririi rodniciei pământului. niciei pămîntului. tura legumelor a adus gospodăriei noas din care 30 ha., irigate. De asemenea, cole colective fruntaşe pe ţară. zii pe care i-am menţionat mai sus, rilor noastre mai mari sau mai mici
tre din primul an de activitate un ve creaţi de către Institutul de Cercetări în zona lor superioară şi mijlocie, par
Ga să înţelegeţi mai bine cită im Mobilizaţi de organizaţia de partid, Agricole pot să fie cultivaţi eu bune tea de est a Banatului, centrul şi nor
portanţă are pentru noi colectiviştii consiliul de conducere şi majoritatea Cuvîntul tovarăşului rezultate în gospodăriile de stat şi gos dul Transilvaniei, Dobrogea, pretutin
din Tîrzii această problemă — a spus membrilor gospodăriei colective „Fla podăriile colective. deni unde sînt terenuri ondulate, ITS
el — trebuie să arăt că solul comu mura Roşie“ şi-au prevăzut ca sar d ir e c to r G. A. S. V â ri as, r e g iu n e a B a n a t chiar la o pantă foarte mică. In con
nei este în cea mai mare parte for cină de cinste, depăşirea planului Unul din mijloacele esenţiale pen tinuare vorbitorul s-a ocupat de mă
mat din luturi alternate cu nisipuri anual la aceste lucrări. Dc altfel, tre Muncitorii din gospodăria noastră bilă şi săruri minerale, dindu-le în pus întrebarea cum să facem ca şi în tru a avea producţii mari şi stabile surile ce s-au luat de Ministerul Agri
slab cimentate şi straturi subţiri buie să subliniez că majoritatea lu au o bogată experienţă în ce pri completare în timpul verii lucernă lunile de iarnă să obţinem purcei este să avem o sămânţă bună, selec culturii, Ministerul Economiei Forestie
de grezie sau argilă. Datorită relie crărilor de stăvilire a eroziunii so veşte creşterea şi îngrăşarea poredor. verde la discreţie, iar în timpul ier înţărcaţi la aceeaşi greutate. Am ob ţionată, ceea ce constituie sarcina oa re şi dc către sfaturile regionale în
fului, abia 60 la sută din suprafaţa lului cum ar fi de exemplu planta Anul acesta, noi îngrăşăm 13.000 nii siloz de lucernă şi morcovi fu servat că două îngrijitoare care lu menilor de ştiinţă din agricultură. combaterea eroziunii.
arabilă poate fi lucrată mecanizat: ţiile pe raveiie şi perdelele de pro de porci şi livrăm fondului central rajeri. crează în aceeaşi unitate, folosesc
fertilitatea solului este in general scă tecţie pentru terenul arabil au fost al statului 125 vagoane de carne de aceleaşi cantităţi de furaje, dar una Subliniind sarcina ce revine oame Vreau să accentuez — a subliniat
zută ca urmare a eroziunii. făcute prin muncă patriotică. porc. Aceasta înseamnă că la fiecare Din luna aprilie şi pînă în luna octom iuţarcă purceii la o greutate de 18 nilor din producţie de a verifica pe vorbitorul — că s-au urmat îndrumă
hectar de pămînt arabil noi produ brie, scroafele sînt ţinute in tabere kg., iar cealaltă intre 13—14 kg. Care cîmpurile de experimentare şi în gos rile partidului şi guvernului şi că s-au
Avînd în vedere faptul că aproa Gu toate condiţiile de sol nefavo cem cite 510 kilograme carne din de vară pe luc.ernieră, beneficiind de era cauza ? Prima îngrijitoare învăţa podării rezultatele obţinute de oamenii realizat lucrări care merită să fie elo
pe 80 la sută din teren este supus rabile, pe care le-atn amintit, gos care 480 kg. carne de porc. mişcare şi de razele soarelui. De ce purceii să mănîuce încă din a 7 —10-a de ştiinţă, vorbitorul a trecut la pro giate.
eroziunii, consiliul de conducere, cu podăria colectivă din Tîrzii, regiunea am organizat întreţinerea scroalelor zi de la fătare, dindu-le în hrană blema irigaţiei. Planul şesenal — a
sprijinul organizaţiei de partid, a Iaşi, este astăzi multimilionară. Anul Poate veţi întreba, cum se poate in tabere de vară ? Aceasta prezin furaje cernute cu sita, le schimba de subliniat vorbitorul — prevede ca pînă Aveam pînă anul trecut, după cit
analizat măsurile ce se cer a ii luate trecut sectorul vegetal ne-a adus obţine atita carne la 100 de hecta tă o serie de avantaje economice şi două ori pe zi aceste luraje ca să fie în anul 1965 să ajungem pînă la sînt informat, 25.000 ha. plantate cu vie
pentru îmbunătăţirea calităţii solului, un venit de 1.273.902 lei. La stîrşitul re ? Noi cultivăm o suprafaţă im biologice. Costul unei zile furajate lot timpul proaspete, laptele tras il 1.0 0 0 .0 0 0 ha. irigate, în primul rînd în pe terenuri care înainte erau paragine,
folosirea raţională şi punerea în va acestui an, ca urmare a extinderii portantă cu cereale şi leguminoase la o scroafă întreţinută in tabără se schimba de I ori pe zi, iar dc două Gîmpia Dunării. Nu mă îndoiesc că neproductive, sau folosite doar penfrtr*
loare a terenurilor slab productive lucrărilor de fertilizare şi combatere boabe şi asigurăm creşterea continuă reduce de la 6,50 lei cit ne costă de- ori pe zi schimba apa de băut. Cea inginerii noştri şi proiectanţii vor exe păşuni slabe şi culturi mediocre.
sau neproductive. Pe baza planului a eroziunii solului, acelaşi sector ne a producţiei la hectar. In felul acesta obicei, la mai puţin de 3 lei. Prin laltă insă nu făcea aceasta. cuta proiecte corespunzătoare cu con Aveam de asemenea, 17.000 ha. plan
de organizare a teritoriului, s-a tre va aduce un venit de aproape asigurăm peste 6 .0 0 0 tone de furaje întreţinerea scroalelor in tabere, am sultarea pedologilor şi agrotehnicieni- tate cu pomi roditori din cele mai
cut apoi la executarea lucrărilor de 1.500.000 lei. concentrate. redus preţul de cost al purceilor dc Generalizând pe gospodărie metoda lor competenţi, spre a se evita greşeli bune soiuri. La aceste suprafeţe tre
combatere a eroziunii solului. la 190 lei cil a fost in 1958—1959, folosită de prima îngrijitoare, am in trasarea şi executarea canalelor. buie adăugate suprafeţele mult mai
Aşa cum ne învaţă partidul, trebuie Preocuparea consiliului gospodăriei la 100—110 lei in 1960-1961 în pe transformat un selector pentru a da mari pe care eroziunea a fost stăvili
Lucrările prevăzute au fost execu să ştim că numai terminarea colec a fost ca în afară de asigurarea ba rioada de tabără, revenind in medic Irei sorturi de uruială : uruiala foar Amintind de o serie de sarcini ce tă, total sau parţial, prin lucrări co
tate în termenele stabilite. tivizării va crea condiţiile optime pen zei furajere în cadrul gospodăriei să ne anual pe gospodărie 140—150 lei. te fină o administram la purceii su revin Ministerului Agriculturii în acest respunzătoare nevoilor culturilor dc
tru valorificarea deplină a resurse asigurăm şi producerea purceilor din gari, uruiala fină la tineret şi la sens, vorbitorul a spus :
Aş mai putea adăuga că pentru lor existente şi trecerea la o agri producţie proprie. Avem în prezent lată cum am organizat noi tabă porcii puşi la îngrăşat, iar uruiala cîmp.
creşterea fertilităţii, în perioada ani cultură intensivă de mare producti 750 scroafe matcă, care produc anual ra de vară pentru scroafe. S-au ales mai mare pentru scroafele mari. Iu acest sens cea mai urgentă sar Planul nostru şesenal, prevede şi alte
lor 1069— 1901, pe suprafaţa de 225 vitate, multilateral dezvoltată, care peste 13.000 purcei, revenind în medie 15 ha. de lucernieră, pe care s-a cină este pregătirea inginerilor agro
ha. a fost încorporată cantitatea de să asigure un belşug de produse 10—17 purcei pe cap de scroafă. amenajat un şopron pentru circa 300 Intensificînd controlul, astfel ca nomi pentru conducerea tehnică a agri sarcini importante, de care s-a vorbit
3.100 tone gunoi de grajd. scroafe. Gu 2 —3 săptămini înainte fiecare îngrijitor să schimbe dc două culturii irigate. Ministerul Agriculturii a c i: recuperarea pentru o producţie si
agroalimentare şi în acelaşi timp Grija noastră de zi cu zi a fost de fătare, scroafele erau ţinute în ori pe zi uruiala, laptele tras, apa a luat anul trecut iniţiativa de a aduce gură a terenurilor inundabile, a tere
Expunerea tovarăşului (iheorghe să avem în acest sector zootehnic boxe individuale sub formă dc colibă, şi să administreze numai furaje urui la un curs de perfecţionare pe ingine nurilor sărăturoase, a nisipurilor. Dacă
Gheorghiu-Dej în faţa activului de bunăstarea ţărănimii muncitoare. oameni pricepuţi, cu dragoste de ani unde fătau şi alăptau purceii pînă la te foarte lin, am obţinut in medie rii agronomi de la gospodăriile care am insistat asupra sarcinii de comba
partid din regiunea laşi, a constituit male, asigurînd permanentizarea lor 2 —3 săptămîni. Păşunatul scroalelor purcei cu o greutate la înţărcare de au sectoare irigate. Această măsură tere a eroziunii, este pentru că pro
la locul de muncă. Din cei 117 mun s-a făcut pe parcele delimitate cu 17 kg. Aşa am trecut peste „aşa-zisa foarte necesară, va fi repetată şi anul cesele negative dc pe terenurile inun
Cuvîntul to citori de la sectorul porcin, 70 lu ajutorul păstorului electric, schimbin- criză de Irei săptămini a purceilor", acesta. Această măsură nu va ajuta dabile, sărături şi nisipuri sînt oare
crează în acest sector de peste 1 1 du-se parcela de păşuuat la 2—3 reducindu-se simţitor şi modalităţile. însă decît un număr restrîns de ingi cum stabilizate, în timp ce fenomenele
Nicolae Găneţ, ani, 25 au o vechime de peste 5 ani zile, în vederea îngrăşării. După 25 neri agronomi să se iniţieze în fch- de eroziune sînt fenomene care se pot
şi numai 8 au o vechime de pînă de zile, parcelele de lucernă puteau Vreau să mai arăt că gospodăria nica culturilor irigate. accentua an de an, dacă nu se iau
p reşedintele C om itetului executiv la 2 ani. fi păşunate din nou. Astfel, în decurs noastră aplică metoda creşterii în ta măsurile trebuincioase.
de 5—6 luni, fiecare parcelă s.a putut bere de vară a tineretului taurin şl Pentru suprafaţa de 1 milion hec
al S fa tu lu i popular al reg iu n ii G alaţi Pentru a livra în tot cursul anului păşuna de 6 şi chiar dc mai multe a vacilor de lapte. Ca urmare a aces tare irigate va trebui ca institutelor In această privinţă, oamenii de şti
carne (din 10 în 10 zile), gospodăria ori. tui lucru, anul trecut am realizat o agronomice de învăţământ superior din inţă din ţara noastră au informat or
Regiunea Galaţi cuprinde o supra mărul taurinelor a crescut în acest noastră a organizat monta şi fătărilc producţie de 4.665 litri lapte pe cap regiunile unde vor fi mari suprafeţe ganele superioare dc conducere asupra
faţă de 904.067 ha. teren agricol. 47 au de la 57.500 de capete la 87.300. la scroafe semigrupat. Fiecare lucră Purceii crescuţi pe lucernieră au de vacă furajată, la un preţ de cost irigate să Ii se dea un profil corespun acestei probleme şi au dat şi soluţii!*
G.A.S. şi 150 gospodării colective de din care al vacilor şi junincilor de la tor are în îngrijire 24 de scroafe dm fost înţărcaţi la greutatea de 19—20 de 1,18 lei, iar în acest an realizăm zător formării specialiştilor în agricul care se aplică acuma în practică. Dar
ţin împreună 91 la sută din suprafaţa 21.000 la 31.000. Numărul porcilor a care 12 sînt în lactaţie cu purcei, iar kg. Acest fineiet trecut la îngrăşă- o producţie de peste 4,800 litri lapte tura irigată, aşa cum e cazul cu insti cu aceasta, bine înţeles, sarcina oame
agricolă a regiunii. Gospodăriile co crescut de la 41.000 la 88.000, iar al alte 12 silit înţărcate, aflindu-se iu torie a realizat sporuri de la -100— pe cap de vacă, la uu preţ de circa tutele agronomice din Uniunea Sovie nilor de ştiinţă nu este nici pe departe
lective cuprind 164.000 de familii, a- ovinelor de la 285.000 la 343.000. In perioada de montă şi gestaţie. 750 gr. pe zi, astfel că au putut ti 1,10 lei litrul. tică. Numai cu oameni bine pregătiţi încheiată. Sarcina oamenilor de ştiin
dică 83 la sută din numărul fami anul viitor în gospodăriile colective livraţi la vîrsta de 6 şi 6 luni jumă în ştiinţa agriculturii irigate vom pu ţă din agricultură este să se ocupe
liilor de ţărani muncitori. Există toa din regiunea noastră numărul vaci Pentru a obţine la înţărcarea pur tate, la o greutate de 95—100 kg. Datorită producţiilor mari obţinute tea avea o conducere tehnică eficien de toate domeniile, de toate sectoarele
te condiţiile ca în primăvara anului lor de lapte va creşte la cei puţin ceilor cel puţin 17 kg., am luat o se la grîu, porumb, lapte şi carne, rea tă a gospodăriilor cu mari suprafeţe
1962 să fie încheiat procesul de co 36.000 capete, ăl porcilor la 177.000 rie de măsuri. Mai întii am pregătit Văzînd rezultatele, hune. obţinute în lizăm in acest an uu beneficiu de irigate. multilaterale care interesează produc
lectivizare a agriculturii în regiunea capete, iar al ovinelor va ajunge la scroafele printr-o -furajare diferen creşterea porcilor. p e , lu.cecni.eră...i,te-am peste 3 milioane de lei. ţia agricolă a ţării noastre.
noastră. 435.000 capete. ţiată şi bogată in proteină digesti- A’ treia şi ultima problemă despre
care aş dori să spun câteva cuvinte — Avem astăzi Institute de Cercetări,
Traducind în viaţă sarcinile trasate Comitetul regional de partid şi Co Cuvîntul tovarăşului Dumitru Balalia, a subliniat vorbitorul — este recupe bine organizate, bine dotate, cu cerce
dc Congresul al lll-lea al Partidului mitetul executiv al sfatului popular rarea pentru producţie a terenurilor tători bine formaţi.
nostru, cu privire la sporirea produc regional, analizând condiţiile existen prim -secretar al C om itetului regional P lo ieşti al P. M. R. neproductive, erodate şi combaterea
ţiei de cereale, oamenii muncii dm a- te în sectorul zootehnic din regiune au eroziunilor pe terenurile care deşi se Consfătuirea noastră are, după pă
gricul tura regiunii noastre au obţinut pus problema executării unor con Congresul al III-lea al P. M. R. a tarea agriculturii regiunii noastre se Ca urmare, gospodăriile colective au cultivă, stratul arabil se subţiază me rerea mea, pe lîngă alte multe foloase,
în acest an 921.000 tone cereale, cu strucţii zootehnice de mare capacita stabilit ca obiectiv încheierea colecti prevede ca în 1965 să obţinem cel realizat mari acumulări la fondul de reu, prin eroziuni. Aceasta e o pro urmări cît se poate de utile şi pentru
209.000 tone mai mult decît în anul te. care să înlesnească introducerea vizării agriculturii pînă în anul 1965. puţin 1.950 kg. grîu în medie la ha., bază, care au ajuns pe regiune la pes blemă de o importanţă covîrşitoare apropierea oamenilor de ştiinţă cîi'oa-"
1959. Ca urmare a creşterii producţiei mecanizării şi să asigure o înaltă La data Congresului în regiunea 2.900 kg. porumb boabe, 1.650 kg. floa- te 89 milioane lei, iar valoarea zilei- pentru agricultura noastră socialistă. menii din producţie. Oamenii'efe “ştllii-f
la hectar gospodăriile colective din re productivitate a muncii şi reducerea Ploieşti procentul de colectivizare a rea-soarelui, 25.000 kg. sfeclă de zahăr, muncă se ridică la 30 lei pe regiune, Deşi se înregistrează sute de exemple ţă trebuie să nu se mărginească nu
giunea noastră şi-au realizat şi de preţului de cost al produselor, folo- fost numai de 12 la sută din suprafaţa asigurînd în acest fel realizarea şi de din care bani 12,50 lei. Considerăm de producţii mari şi foarte mari în mai la experimentele pe care le fac pe
păşit planul de livrări la fondul cen sindu-se totodată la maximum ma arabilă colectivizabilă. Ca urmare a păşirea prevederilor directivelor Con că nu am reuşit să orientăm suficient numeroase gospodării de stat şi colec parcelele experimentale mai mari sau
tral aj statului, la toate produsele. teriale locale. In regiune se extin intensificării muncii politice şi organi gresului al II 1-lea al P. M. R. organizaţiile de partid şi consiliile de tive producţia medie pe ţară este in mai mici în institutele respective, ci
de construcţia de adăposturi pentru zatorice am reuşit să constituim după conducere ale G. A. C. de a îmbună fluenţată şi de producţiile mici ce se trebuie să meargă în producţie, în gos
Pentru anul 1962 vom extinde şi creşterea porcilor în flux continuu (cu Congres 127 gospodării colective ast In ce priveşte dezvoltarea creşterii tăţi ponderea valorii băneşti a zilei- obţin pe suprafaţa de 1 milion de podărie, să organizeze acolo cu con
mai mult suprafeţele ocupate cu grîu o capacitate de 109 de scroafe, 409 fel că în prezent avem în total 217 animalelor, ca urmare a măsurilor muncă, ea fiind încă mică. hectare din regiunea noastră colinară cursul dv., al directorilor gospodăriilor
şi porumb şi vom lua toate măsu de capete tineret, şi 800 de porci Ia gospodării colective care cuprind pes luate efectivul proprietate obştească în afectată de eroziune în stadiul foarte de stat şi al preşedinţilor de gospo
rile necesare pentru a realiza în gos îngrăşat) şi de hale de păsări de te 94.000 familii şi deţin 46 la sută gospodării colective a crescut faţă de Referindu-se la problemele viticul avansat precum şi de producţia mică dării colective, loturi experimentale.
podăriile colective cel puţin 1.650 kg. 5.000 capete. Aceste construcţii costă din suprafaţa arabilă colectivizabilă. sfirşitul anului 1959 de 6 ori la vaci, turii, vorbitorul a arătat că in prezent de pe alte 3 milioane de hectare afec
grîu şi cel puţin 2.500 kg. la porumb mult mai puţin, asigură reducerea de 1 ori la porcine, de 3 ori la ovine, fondul viticol însumează 37.200 ha., din tate de eroziune în diferite grade. Acea Prin urmare, aş face apel şi la oa
boabe la ha. simţitoare a cheltuielilor de întreţi Ţinînd seina de experienţa acumulată iar la păsări de 4,5 ori. Planul de care 50 la sută vii hibrizi. Pentru ca stă problemă este în atenţia conducerii menii de ştiinţă pe de o parte şi la
nere a animalelor. Pentru anul 1962 în acest timp de ţărănimea muncitoa cumpărare dc animale prin credite acor regiunea să producă struguri şi vinuri partidului şi guvernului şi încă de la oamenii din producţie pe de altă par
In baza indicaţiilor date de con s-a prevăzut realizarea în gospodăriile re în formele simple de cooperare, de date de stat şi fonduri proprii a fost din sortimentele cele mai valoroase, se cel de-al II-lea Congres al partidului, te, să strîngă contactele dintre ei, să
ducerea partidului, am luat şi noi coleciive a cel puţin 50 de a-iapos- existenţa unui număr însemnat de gos realizat şi depăşit. Producţiile animalie prevede pînă în 1965 plantarea a problema eroziunii solului a fost de aibă legături de colaborare şi să con
măsuri pentru a realiza in anul 1962 turi pentru creşterea porcilor în flux podării colective fruntaşe, care exer re nu au ajuns însă la nivelul posibi 3.900 ha., din care 2.460 ha., cu soiuri clarată problemă de stat, iar Congre tribuie împreună la ridicarea ştiinţei
în cultură neirigată 5.000 kg. de po continuu, 140 de hale de păsări a cită o puternică forţă de atracţie şi lităţilor pe care le avem. de masă şi 1.440 ha., cu soiuri pentru sul al III-lea a dat îndrumări pentru şi la ridicarea producţiei.
rumb boabe la ha. pe o însemnată 5.000 capete fiecare, şi 14 complexe îmbunătăţind neîncetat munca politi- vin. Pe baza acţiunilor de refacere şi lichidarea calamităţii eroziunii solului.
suprafaţă. a cîte 10.000 de păsări. co-organizatorică pentru atragerea ţă După ce a citai o serie dc gospodării plantări noi, sectorul viticol al regiu Terminând, doresc să adresez un sa
ranilor muncitori pe drumul gospodă care au obţinut producţii animaliere nii Ploieşti va cuprinde în 1965, 60 la Vreau să reamintesc şi eu cuvintele lut călduros colectiviştilor din această
Iii atenţia Comitetului regional dc Pe baza creşterii producţiei vege riei colective, respectind cu stricteţe mari, mult superioare cifrelor medii pe sută vie altoită, respectîndu-se propor tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej rostite sală, cum şi fruntaşilor din gospodă
partid şi a Comitetului executiv al tale şi animale şi a muncii pline de liberul consimţămînt, avem toate con regiune, vorbitorul a subliniat că aceas ţia indicată între soiuri, spre a asigura la întrunirea de la Iaşi a activului de riile de stat şi de la staţiunile de ma
Sfatului popular regional Galaţi au entuziasm a colectiviştilor a crescut diţiile ca în următorii 2 ani procesul tă situaţie pune in faţa comitetului re in anul 1965 o producţie de peste partid, la 22 septembrie a.c.: „pentru şini şi tractoare, să le aduc un oma
stat şi problemele fertilizării solului, averea obştească a gospodăriilor co de colectivizare a agriculturii în regiu gional de partid şi a sfatului popular 33.090 tone struguri de masă şi creşterea producţiei agricole, pe lîngă giu sincer şi afectuos pentru munca
creşterii suprafeţelor arabile, luîndu-se lective din regiune, iar fondul de ba nea Ploieşti să fie terminat. regional sarcina de a-şi îndrepta mai 125.000 tone struguri pentru vinif!care. ridicarea continuă a productivităţii pe lor neobosită, pentru strădaniile lor de
f o serie de măsuri pentru a nu se ză a crescut numai în acest an cu mult atenţia spre acest sector de activi a fi vrednici de epoca în care trăim
mai face risipă de teren. 70 milioane lei, ajungînd la suma de Referindu-se la problemele creşterii tate in vederea ridicării tuturor gos Vorbitorul a propus ca Ministerul terenurile bune, una din sarcinile cele şi să le urez succese neîntrerupte pen
390 milioane lei. producţiei vegetale şi animale, vorbi podăriilor colective la nivelul celor Agriculturii şi alte organe centrale să tru ridicarea agriculturii noastre so
In urma unei analize, s-a consta torul a arătat că datorită înzestrării fruntaşe. Ne-am propus ca piuă în anul studieze mai atent cerinţele de apro mai importante ale organelor de partid ciîi1is Ie pe o treaptă şi mai înaltă.
tat că în regiunea noastră mai sînt Vorbitorul a făcut unele propuneri, agriculturii cu maşini, extinderii folo 1965 să avem iu gospodării un efec vizionare a acestui sector cu tractoare
încă multe terenuri nevalorificate aşa printre care trecerea izlazurilor din sirii seminţelor de înaltă productivitate, tiv de 100.000 taurine, din care 46.000 şi pluguri pentru desfundat, material Cuvîntul tovarăs>u Iui
cum trebuie. De aceea noi ne-arn luat satele şi comunele colectivizate în fo popularizării largi a foloaselor îngră vaci cu o producţie medie de 2.300 litri pentru combaterea oidumului, material Aurel D. Cioc,
angajamentul să creştem suprafaţa a- losinţa definitivă a gospodăriilor co şămintelor organice, pregătirii de ca lapte pe cap de vacă furajată. Efecti de susţinere.
rabilâ a regiunii în anul 1962 cu în- lective, atribuirea dcşroturi gospo dre pentru gospodăriile colective şi vul de porci să crească la 105.000 ca b rig a d ier de cîm p la G .A .C . din com una
că 7.000 ha., iar pînă în anul 1965 cu dăriilor care livrează întreaga produc S.M.T.-uri, anul acesta producţia medie pete din care 26.000 scroafe; vom avea După ce a subliniat necesitatea ridi
cel puţin 30.000 ha., din care 11.000 ţie de floarea-soarelui contractată, u- realizată de gospodăriile colective este- 360.000 ovine cu lină fină şi semifină, cării pe o treaptă superioară a întregii M iloşeşti, raionul Slobozia
ha. amenajate în terase pentru plan nificarea tuturor întreprinderilor care la grîu de peste 1.700 kg. la ha., la po de la care vrem să obţinem cel puţin munci de partid şi a conducerii cu mai
tări de vii şi pomi. încheie contracte cu gospodăriile co rumb de 2.400 kg., la sfecla de zahăr 2,2 kg. lină şi 40 litri lapte de la fie multă competenţă a activităţii econo Gospodăria noastră din comuna Mi- am dat o sapă rotativă. După ce ain
lective într-o singură întreprindere de 23.700 kg. şi la floarea-soarelui de care oaie. mice din agricultură, vorbitorul a loşeşli, raionul Slobozia, cuprinde azi dat o sapă rotativă, lucrarea următoa
Concomitent cu lărgirea sectorului în raioanele colectivizate. 1.430 kg. la ha. spus : Asigurăm Comitetul Central al 750 familii şi o suprafaţă de 1.970 ha. le- re a fost răritul manual, pe care l-am
socialist, în gospodăriile colective s-a Producţiile vegetale şi animale spo P. M. R. şi personal pe tovarăşul reu arabil. Ca urmare a hărniciei colec făcut diferit, în funcţie dc soiul semă
Tot mai multe gospodării agricole rite obţinute de gospdăriile colective Gheorghe Gheorghiu-Dej că oamenii tiviştilor noştri, a ajutorului primit din nat. La soiul 11D-408, de exemplu, râ-
dezvoltat şi creşterea animalelor. Nu colective obţin producţii mari la ha. şi condiţiile avantajoase oferite de stat, muncii din regiunea Ploieşti, sub con partea partidului şi statului nostru, ritul s-a făcut la 40-45 cin., între plan
Astfel G. A. G. Dumbrava de pe o su au dat posibilitatea colectiviştilor să ob ducerea organizaţiilor de partid, nu prin tractoare şi maşini agricole, în te pe rînd, iar la HD-302, la 35-40
Cuvîntul to prafaţă de 2 20 ha., a recoltat în me ţină anul acesta venituri băneşti im vor precupeţi nici un efort pentru a-şi grăşăminte, seminţe de soi, producţia cm., asigurîndu-sc o densitate medie
die 2.350 kg. grîu la ha., G. A. C. portante prin contractele încheiate cu vegetală a crescut an de an. Astfel, de 28-30.000 plante la hectar.
Găvăneşti de pe 190 ha., a obţinut statul. Astfel ei au contractat peste aduce aportul lor la traducerea în viaţă in anul 1960 am obţinut la cultura po
•1.000 kg. porumb boabe la ha., G.A.C. 4.753 vagoane grîu, porumb şi floarea- rumbului o producţie de peste 3.078 In continuare, am executat 2 prăşi!«
Ilărcăneşti a recoltat 37.000 kg. sfe soarelui, de asemenea peste 57.000 hl. a măreţului program de desăvârşire a kg„ iar iu acest an 5.227 kg. porumb mecanice şi 3 manuale, pe rînd, pre
clă de zahăr la ha. lapte de vacă şi oaie, 737 tone carne boabe la ha. de pe întreaga suprafaţă cum şi un copilit la ultima praşilă.
şi 123 tone lînă. construcţiei socialismului in ţara noas de 515 ha., în cultură neirigată. Pe
In planul de măsuri privind dezvol 120 ha. din suprafaţa cultivată am Efectuînd la timp şi de bună calita
tră, pentru bunăstarea şi fericirea obţinut o producţie medie de 9.000 kg. te lucrările agrotehnice pe care vi t
poporului muncitor. porumb boabe h ha. neirigat. Recolte le-am arătat, brigada pe care o conduc t
hune am dobîndit şi Ia sfecla de zahăr. a obţinut de pe cele 103 ha., o pro
Gheorghe C Cuvîntul tovarăşului academician profesor In 1960 noi am obţinut 27.500 kg. iar ducţie medie de 5.450 kg. porumb
in acest an 35.000 kg. la ha. de pe o boabe la ha. Producţia cea mai mare
b rig a d ie r în G .A.C. d in com una L un g u ieţii, Gh. ionescu-Siseşti suprafaţă de 00 ha. a fost realizată de la soiul IID-408,
care pe 24 ha., a dat cite 9.200 kg.
regiunea B ucureşti Aduc cele mai vii mulţumiri Comi importante şi mai actuale probleme răspîndi hibrizii dubli autohtoni, mai In cele ce urmează vreau să arăt la ha. Trebuie arătat că şi celelalte
tetului Central al Partidului Muncito care ne preocupă astăzi. bine adaptaţi condiţiilor de cultură Consfătuirii noastre modul cum au patru brigăzi de cîmp din gospodăria
Sini brigadier la gospodăria agricolă In toamnă am semănat pe o suprafa resc Romîn şi organizatorilor Consfă din ţara noastră, mai timpurii, mai re muncit membrii brigăzii a 3-a pe care noastră au obţinut recolte medii care
colectivă din comuna Lunguieţii, gos ţă de 3 ha., spanac, iar după recolta tuirii pentru invitaţia de a participa si Ocupîndu-se de problema cultivării zistenţi la secetă şi la siştăvire. o conduc. Brigada a cultivat în acest depăşesc 5.000 kg. porumb boabe la
podărie care a luat fiinţă în luna ia rea iui am pus cartofi timpurii, la ca noi — cadrele din institutele de cerce porumbului la noi în ţară, vorbitorul an cu porumb 103 ha. ha. Analizînd munca din acest an, co
nuarie a acestui an, cu un număr de re am obţinut o producţie medie dc tare şi învăjămînt — la această con a sp u s: O condiţie principală pentru In această a doua etapă lucrează de lectiviştii din brigada noastră s-au
1.267 familii şi o suprafaţă dc î .80-1 6.000 kg. la ha. După recoltatul carto sfătuire, invitaţie care ne dă prilejul a obţine producţii mari de porumb este acum cu succes Institutul de Cerce După recoltarea plantelor premergă convins că se pot obţine producţii mai
ha. Gospodăria noastră este situată în filor am plantat varză de toamnă şi să cunoaştem mai îndeaproape pe pre să se semene sămînjă de porumb du tări Agricole la Baza experimentală de toare au fost executate ogoare de vară mari de 5.000 kg. porumb boabe la
apropierea oraşului Bucureşti şi contri am obţinut o producţie de 47.000 kg. şedinţii şi pe fruntaşii din gospodă blu hibrid, sau, în lipsă, simplii hi la Fundulea şi la staţiunile sale ex şi toamnă la adîncimea de 34-36 citi., hectar iu cultură neirigatâ, dacă se
buie la aprovizionarea Capitalei cu le in medie la ha. Pe majoritatea supra riile agricole colective şi de stat, să brizi. Aceşti hibrizi sînt mult mai pro perimentale, folosind linii consangvi- cu plugul cu scormonitor, iar pe 24 ha. munceşte bine şi la timp, dacă se ară
gume şi zarzavaturi. feţei de 671 ha., am plantat varză, admirăm realizările lor remarcabile şi ductivi chiar decit cele mai bune so nizate, care au fost verificate din punct s-au făcut ogoare adînci de 40-42 cm. adine şi se fertilizează solul.
obţinînd astfel două culturi pe acelaşi să ne bucurăm de progresul rapid şi iuri raionate. de vedere al însuşirilor lor, de atnelio- In primăvară, cam pe la 2 0 martie,
In acest an, am cultivat pe ogoarele teren. Valoarea cartofilor şi a verzei ob impresionant al agriculturii noastre s-a executat primul grăpat. La sfîrşi- Membrii brigăzii noastre m-au în
noastre o suprafaţă de 671 ha., cu ţinută pe ha., se ridică la suma de După ce a subliniat realizările ob ratorii noştri, care au elaborat şi sche tul lunii martie şi începutul lunii apri sărcinat să transmit consfătuirii că
cartofi de vară, 70 ha. cu pepeni, 22 38.000 lei. Totodată ne-am ocupat şi socialiste. ţinute prin folosirea porumbului dublu lie, pe o suprafaţă de 70 ha., am împrăş noi ne angajăm ca în anul viitor de
ha., cu castraveţi de toamnă şi alte de plantarea de vară a cartofilor. In Cu permisiunea dv. voi spune şi eu hibrid, vorbitorul a spus : Vom obţine ma combinaţiilor celor mai potrivite tia! cile 260-300 kg. superfosfat la ha„ pe cele 110 ha., pe care le vom culti
legume. Noi am obţinut rezultate bune acest fel, după varza timpurie, la 25 în această privinţă, desigur, rezultate pe care l-am încorporat în sol cu aju va cu porumb să obţinem o producţie
în cultura legumelor, mai ales prin iulie am plantat carloli iarovizaţi, pe citeva cuvinte despre trei din cele mai şi mai bune şi succese şi mai mari pentru condiţiile ţării noastre. torul cultivatorului. De cultivator au medie de 6 .0 0 0 kg. la ha., iar dc pe
culturile duble. Pe acelaşi teren am care i-am recoltat la 25 octombrie şi prin extinderea folosirii seminţelor de fost legate cîmpuri de grăpi de Vier 50 ha., peste 9.000 kg. boabe la ba.
avut două şi chiar trei feluri de culturi. Intr-o experienţă din anul acesta cu colţi, astfel că odată cu încorpora
porumb dublu hibrid creat în ţară. Vom rea superfosfatului s-a executat şi al Colectiviştii din gospodăria colectivă
executată de catedra de fitotehnie a doilea grăpat. „ 8 Alartie“ din comuna Miloşeşti, sub
îndrumarea organizaţiei de partid, a-
Institutului Agronomic „Nicolae Băl- 95 ha. au fost semănate cu sămînjă sigură încă o dată partidul că sarcina
de a obţine pe suprafeţe însemnate o
de porumb dublu hibrid. După răsări producţie de 5.000 leg., porumb boabe
la hectar pe teren neirigat, va fi în
re, cînd porumbul <}vea 2-3 frunze, deplinită şi depăşită.
