Page 75 - 1961-12

Fir. 2175
€ « m s îă t» ir e a p e ţ a r a a ţ ă r a n ilo r c tfle c liv lş ti
Cuvîntul tovarăşului
Mărcuş loan,
p reşed in tele C o m itetu lu i executiv
al S fa tu lu i popular al reg iu n ii Braşov
Regiunea Braşov se caracterizează
prin condiţii naturale prielnice pen­
tru creşterea animalelor şi cultura
plantelor tehnice. întărirea economico-
organizatorică a gospodăriilor colec­
tive este determinată în mare măsură
de Îmbinarea armonioasă a ramurii
vegetale cu cea animală. Comitetul
executiv al Sfatului popular regional,
sub îndrumarea Comitetului regional
de partid, a pus în centrul preocu­
pării sale sarcina sporirii continue
a efectivelor de animale, creşterea
productivităţii acestora. In acest scop,
în planul de perspectivă al dezvol­
tării ramurilor de producţie în gos­
podăriile colective a prevăzut creşte­
rea sectorului zootehnic. In 1958, gos­
podăriile colective aveau în proprie-
idie obştească 12,9 taurine din care
4,9 vaci la 199 de ha,, iar la 1 no­
iembrie 1961 existau 33,9 taurine din
care 16 vaci. Sporirea efectivelor de
taurine s-a făcut în primul rînd pe
seama reţinerii din prăsită proprie.
In anul 1961 s-a reţinut un număr
de 13.650 capete tineret taurin. Prin
creditele alocate de către stat s-au
cumpărat în acest an 6.870 vaci şi ju-
riinci, 10.469 viţele, iar din fonduri
proprii ale gospodăriilor colective,
1.224 de vaci.
In continuare, vorbitorul s-a ocu­
pat de creşterea efectivelor de ani­
male, de creşterea producţiei medii de
lapte, arătînd printre altele că aceas­
ta a fost posibilă printr-o furajare ra­
ţională făcută pe grupe de animale,
aşa cum s-a aplicat în gospodăriile
colective din comunele Cristian, Şura
Mică, Apold ş.a. Un rol important
în această acţiune l-au avut tehni­
cienii şi inginerii din reţeaua sfatu­
rilor populare care au asigurat o asis­
tenţă tehnică calificată şi permanenta.
Plenara 6.0. al P.M.R. din iunie-
iiilie a.c. a stabilit sarcina sporirii
numerice a ovinelor cu lînă fină şl
semifină. Comitetul executiv al Sfa­
tului popular regional a organizat
încă din toamna acestui an însămîn-
ţarca artificială, cu berbeci de valoa­
re zootehnică ridicată, a unui număr
de 59.300 oi, ceea ce reprezintă 52
la •rosuttăio d:itnu -numărul oilor fă• tătoare.
Această măsură va permite ca în anii
viitori să realizăm o producţie mal
mire la lînă decît cea obţinută în
anul 1961.
In continuare vorbitorul s-a ocu­
pat de succesele obţinute de gospo­
dăriile colective în ceea ce priveşte
livrările către stat pe bază de con­
tractări, de creşterea veniturilor pro­
venite din sectorul zootehnic.
Cantităţile de îngrăşăminte naturale
încorporate în sol, provenite de la e-
fectivele de animale — a spus în con­
tinuare vorbitorul — au contribuit
în mare măsură la ridicarea produc­
ţiei la ha. Astfel, circa 28 la sută
din suprafaţa arabilă este îngrăşată
Cuvîntul tovarăşului
Emil
director general al U zinelor de tractoare
din B raşov
In lupta pentru desăvîrşirea con­
strucţiei socialismului, colectivului de
muncitori, tehnicieni şi ingineri al uzi­
nei noastre îi revine sarcina de a asi­
gura agi !culturii tractoare, care să co­
respundă tuturor cerinţelor.
Sub îndrumarea partidului şi guver­
nului, uzina noastră a obţinut succe­
se importante în fabricarea tractoare­
lor romîneşti. Numai în anul acesta
yom produce 2 0 .0 0 0 tractoare univer­
sale şi 3.600 motoare şi avem toate
premizele create pentru îndeplinirea
înainte de termen a sarcinilor ce re­
vin uzinei noastre din hotărîrile Con­
gresului al IlI-lea.
Paralel cu producţia de tractoare, ne­
am ocupat de modernizarea şi îmbu­
nătăţirea lor, pentru a mări numărul
de lucrări pe care să le poată execu­
ta. Calitatea înaltă, performanţele ridi­
cate, fac ca tractoarele noastre să con­
cureze cu cele mai moderne tractoare.
In cuvîntul rostit în consfătuirea
noastră, tov. Vasile Vaida a ridicat pro­
blema asigurării agriculturii noastre
cu un tractor mai puternic. Informez
consfătuirea că uzina a primit ca sar­
cină din partea conducerii de partid şi
de stat să proiecteze şi să execute un
tractor cu o putere mărită la 65 6 .P.,
îmbunătăţit la nivelul tehnicii mondia­
le. Această sarcină a fost privită de
colectivul uzinei noastre cu mult spi­
rit de răspundere, fiind realizată cu
7 zile înainte de termen.
18 bucăţi din noul tractor Universal
699, despre care este vorba, lucrează
deja pe ogoarele patriei noastre, unde
este supus la cele mai grele lucrări
per.Iru verificare. Vorbitorul s-a oprit
apoi asupra caracteristicilor noului
tractor.
Odată cu creşterea parcului de trac­
toare, uzina noastră are sarcina să asi­
gure şi piesele de schimb necesare pen­
tru menţinerea lor în producţie. In
anul acesta am produs piese de schimb
în valoare de peste 36.000.000 lei.
Colectivul uzinei noastre s-a preo­
cu gunoi de grajd. Numai în anul
1961, pc o suprafaţă de 34,825 ha.,
au fost încorporate în sol 715.915 tone
gunoi de grajd, revenind în medie 2U
de tone la ha. Datorită acestei mă­
suri cit şi a aplicării complexului de
lucrări agrotehnice în anul 1961, gos­
podăriile colective au obţinut o pro­
ducţie medie la grîu de 1.747 kg. —
cu 300 kg. mai mult decît producţiile
obţinute în întovărăşirile agricole.
După ce s-a ocupat de creşterea
producţiei medii în sectorul vegetal şi
animal într-o serie de gospodării co­
lective, de creşterea veniturilor aces­
tora, vorbitorul a spus :
In condiţiile regiunii Braşov, ca­
re dispune de suprafeţe întinse de
pajişti naturale, este absolut necesar
să punem un accent mai mare pe îm­
bunătăţirea lor. Comitetele executive
ale sfaturilor populare, sub îndruma­
rea comitetului regional de partid,
au luat unele măsuri care să ducă la
îmbunătăţirea pajiştilor naturale. Ast­
fel, s-a contractat pe termen de IU
ani o suprafaţă de 64.700 ha. cu un
număr de gospodării colective care
au obligaţia să organizeze păşunatul
raţional, să execute lucrări pentru cu­
răţirea, îngrăşarea cu must de grajd,
supraînsămînţarea acestor pajişti, li­
nele gospodării colective ca cele din
comunele Bod, Ghimbav, Şercaia şi
altele, pe această cale, au reuşit să
obţină 8 -10.000 kg. masă verde 'a
ha. de păşune.
Subliniind necesitatea recoltării
grabnice a tinetelor, vorbitorul a
sp u s: Propunem să se ia în studiu
această problemă şi să se proiecteze
cositoare şi greble cu tracţiune ani­
mală şi mecanică, adaptate terenuri­
lor deluroase,
Ocupîndu-se de transformarea so­
cialistă a agriculturii în regiunea
Braşov, vorbitorul a subliniat: 6 a ur­
mare a muncii politice de masă,
2.828 de familii cu o suprafaţă de
10.743 ha. au constituit noi gospo­
dării colective sau au intrat în cele
existente. Raionul Agnita este colec­
tivizat în proporţie de 83,4 Ia
sută, raionul Sighişoara în pro­
porţie de 73,8 la sută, iar raionul
Sf. Gheorghe în proporţie de 68,1 la
sută. In prezent, în regiune există
263 gospodării colective, unde muncesc
52.556 de familii de ţărani cu o su­
prafaţă de 193.448 ha, reprezentînd
43,7 la sută din suprafaţa colectivi-
zabilă. Iţ«A
Sub conducerea înţeleaptă a parti­
dului, a spus în încheiere vorbitorul,
strîns uniţi în jurul G.0. al P.M.R.,
în frunte cu tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej, noi ne angajăm să
înfăptuim neabătut şi cu fermitate
politica partidului de desăvârşire a
construcţiei socialiste în ţara noastră.
O p re şe d in te le G. A. C. d in com una D ochia, re g iu n e a B acău
cupat în permanenţă pentru a înlă­
tura deficienţele ce au apărut la trac­
toare în exploatare, pentru a reduce
consumul pieselor de schimb în spe­
cial cele de mare uzură şi pentru a le
prelungi cît mai mult durata de func­
ţionare.
Apreciem progresul însemnat care
s-a făcut în special ?n ultimii ani, în
staţiunile de maşini şi tractoare şi în
gospodăriile agricole de stat în ceea ce
priveşte întreţinerea şi exploatarea trac­
toarelor. Totuşi, nu putem fi de acoro
cu atitudinea unor tovarăşi din sta­
ţiunile de maşini şi tractoare şi gos­
podăriile agricole de stat care supun
tractoarele la sarcini care depăşesc
puterea lor, sau care nu se ocupă de
ridicarea calificării mecanizatorilor.
In continuare, vorbitorul a spus: Suc­
cesele pe care le-a obţinut colectivul
nostru se datorase în primul rînd spri­
jinului pe care l-am primit din partea
conducerii de partid şi de stat, a to­
varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej per­
sonal, care, cu multă grijă tovărăşeas­
că ne-a dat îndrumări preţioase cu
ocazia vizitelor făcute în uzina noas­
tră, pentru realizarea tractorului nou
de 65 G.P., pentru îmbunătăţirea ca­
lităţii tractorului, sistematizarea şi
dezvoltarea uzinei, pentru introducerea
tehnologiei avansate şi crearea de con­
diţii bune de lucru pentru muncitori.
Colectivul de muncitori şi tehnicieni
al uzinei de tractoare sub conducerea
organizaţiei de partid, dezbate în aces­
te zile cifrele de plan pentru anul
1962, care prevăd să realizăm 21.590
tractoare şi 3.409 motoare.
Atenţia întregului colectiv este în­
dreptată înspre îmbunătăţirea continuă
a calităţii tractoarelor şi spre reduce­
rea preţului de cost.
In numele întregului colectiv de mun­
citori, tehnicieni şi ingineri, asigurăm
conducerea partidului şi guvernului,
precum şi delegaţii şi invitaţii la acea­
stă consfătuire, că vom lupta cu hotă-
rîre şi abnegaţie pentru realizarea pla­
nului pe anul 1962.
Cuvîntul tovarăşului Gheorghe Goina,
preşed in tele G. A. C. din com una Sintana, regiunea C rişana
Perniiteţi-mi vă rog ca, în c'iteva
cuvinte, să prezint un tablou sumar
al dezvoltării gospodăriei noastre co­
lective şi felul în care noi ne-am a-
dus contribuţia la transformarea so­
cialistă a agriculturii, la întărirea e-
conomico-organizatorieă a gospodării­
lor agricole colective din raionul nos­
tru.
Paralel cu dezvoltarea gospodar.ei
noastre colective, îndrumaţi de or­
ganizaţia de bază, consiliul de con­
ducere, brigadierii şi colectiviştii frun­ In 1955, de exemplu, a luat fiinţă o
taşi s-au preocupat şi de formarea
de noi gospodării colective în comu­
nele din jur. Astfel, colective de agi­
tatori din gospodăria noastră s-au de­
plasat în aceste comune unde au des­
făşurat o largă muncă politică de ma­
să bazată pe exemple concrete de la
noi din gospodărie. Totodată au fost
invitaţi ţărani muncitori să viziteze
gospodăria noastră, casele colectiviş­
tilor unde să se convingă practic de
viaţa nouă din gospodărie. Cele peste
650 case noi, moderne, construite de
colectivişti au constituit un exemplu
grăitor pentru toţi cei care au vizi­
tat gospodăria noastră.
O contribuţie de seamă în proce­
sul de colectivizare şi-au adus şi
expunerile făcute cu ocazia vizite­
lor reciproce, De asemenea, un elect
pozitiv în această muncă a avut-o şi
Cuvîntul
preşedintele C om itetului executiv al S fa tu lu i popular al re g iu n ii A rgeş
Şi in regiunea noastră s-au înregis­
trat succese de seamă în domeniul
dezvoltării agriculturii socialiste şi a
întăririi economico-organizatorice a
gospodăriilor colective. Dacă la Con­
gresul al IlI-lea al partidului, sectorul
socialist al agriculturii cuprindea 70
la sută din suprafaţă, din care gos­
podării colective numai 15 la sută, as­
tăzi sectorul socialist cuprinde 82 la
sută din suprafaţă, din care gospo­
dăriile colective — 39 la sută, numă­
rul lor fiind mai mare cu 115 unităţi
noi.
După ce s-a ocupat de succesele ob­
ţinute de unele gospodării colective,
vorbitorul s-a referit îndeosebi la pro­
blemele pe care le ridică zonele de dea!
şi de munte.
Pe baza directivelor partidului — a
spus el, — ţinînd cont de situaţia pe­
doclimatică a regiunii, am pornit la re­
facerea şi dezvoltarea pomiculturii şi
viticulturii pe baze noi, socialiste. Ast­ vor ridica şi mai mult randamentul
fel, în anul 1960 şi în toamna acestui
an s-au plantat 6.451.000 pomi de spe­
cii şi soiuri de mare valoare economi­
că. Pe suprafeţe mari în masiv, pe te­
renuri în pantă s-au plantat 27.620 hec­
tare. După proiectele de organizare a
teritoriului, în interiorul acestor plan­
taţii se vor construi drumuri de exploa­
tare, canale şi debuşee de evacuare a
surplusurilor de apă, bazine de reţi­
nere a apelor pentru stropit, se vor
crea agroterase pe care să se cultive
plante furajere, cartofi, legume şi ar­
buşti fructiferi. In acest sens au şi în­
ceput lucrările pe 7.000 hectare. Urmea­
ză ca în anul 1962 să terminăm cleft-
Cuvîntul tovarăşului Gheorghe Stan,
împărtăşind din experienţa gospo­
dăriei colective pe care o conduce,
vorbitorul a spus printre altele: A-
plicînd cu mai multă atenţie regu­
lile agrotehnice — executînd ară­
turi adinei, folosind îngrăşăminte or­
ganice şi chimice, seminţe de mare
productivitate, executind lucrările de
întreţinere a culturilor la timp, am
reuşit să obţinem în anul 1961 pro­
ducţii medii la hectar de 1.900 kg.
grîu, de 2.800 kg. orz de toamnă
şi de 3.000 kg. porumb boabe la hec­
tar.
Pentru dezvoltarea sectorului zoo­
tehnic am primit un mare sprijin din
partea statului prin acordarea de cre­
dite pe termen lung şi fără dobindâ
în sumă de 230.000 lei. Folosind a-
ceste credite şi o parte din fondurile
noastre la cumpărarea de animale, ani
reuşit să dezvoltăm sectorul zooteh­
nic şi să avem o încărcătură la 100
ha. de 35 bovine, din care 11 vaci cu
lapte, 15 porci, 80 ovine şi 150 păsări-
Dat fiind faptul că gospodăria colec­
tivă este situată în apropierea oraşului
Piatra Neamţ, oraş în plină dezvoltare
economică, căile de acces fiind bune,
Cuvîntul tovarăşului Ion Bănică,
p r e ş e d in te le G. A. C. d in co m u n a S m e e n i, r e g iu n e a P lo ie ş ti
Gospodăria noastră se numără prin­
tre gospodăriile tinere din raionul
Buzău. La inaugurare, în noiembrie
1958, ea nu avea decît 27 familii eu
61 hectare. In prezent, numărul fa­
miliilor a crescut la 332, cu o su­
prafaţă de 1.074 hectare. Gu toate că
gospodăria a împlinit numai 3 ani
de la constituire, prin munca harni­
că a colectiviştilor noştri, în frunte
cu comuniştii, am obţinut rezultate
bune in creşterea producţiei agricole
şi dezvoltarea proprietăţii obşteşti.
Dacă in anul 1960 am oţinut o pro­
ducţie medie la hectar de 1.728 kg.
grîu, 2.327 kg. porumb boabe, 19.40U
kg. sfeclă de zahăr şi 1.300 kg. lloa-
DRUM LL bUUALISM ULAJl
brigada artistică de agitaţie a gos­
podăriei noastre, brigadă de două ori
laureată a concursurilor artiştilor a-
matori pe ţară, care a prezentat în
comunele din raion un bogat program
axat pe rezultatele bune obţinute de
gospodăria colectivă.
Munca noastră însă nu s-a oprit
aci, ci a fost continuată cu şt mai
mult elan pentru sprijinirea noilor
gospodării în întărirea lor din punct
de vedere economic şi organizatoric.
a doua gospodărie colectivă din co­
muna noastră. La cerere, am dat gos­
podăriei cadre pregătite de noi şi cu
experienţă în organizarea muncii. As­
tăzi, această gospodărie se numără
printre gospodăriile multimilionare din
raionul nostru. La fel au fost spri­
jinite şi gospodăriile colective din 6 a-
poral Alexa, Olari, Şimand, Socodor
şi altele. In vederea sprijinirii or­
ganizării muncii în aceste gospodării
s-au deplasat membri din consiliul
de conducere, brigadieri, socotitori şi
colectivişti fruntaşi cu experienţă, iar
în vîrfurile de nitincă noi am aju­
tat gospodăriile şi cu braţe de mun­
că şi atelaje. De asemenea le-am
sprijinit cu seminţe, reproducători,
material săditor iar la construirea de
adăposturi pentru animale au fost
trimise echipe de construcţii. Aceasta
a făcut să se creeze un spirit de
tovarăşului
nitiv lucrările antierozionale şi de te-
rasare pentru suprafaţa de 27.000 hec­
tare.
Gondiţiile în care s-au executat aces­
te plantaţii nu au fost de loc uşoare.
Acum în zeci de comune şi sate din
zona de deal şi munte plantaţiile se
ţin lanţ. Cresc şi se dezvoltă tinerele
livezi de meri, peri, cireşi, pruni, pier­
sici, care vor da, peste cîjiva ani, zeci
de mii de tone de fructe, ce vor mări
veniturile colectiviştilor şi vor satis­
face din plin nevoile de fructe ale re- ,
giunii şi ale unor oraşe din ţară.
Pe terasele de pomi vom cultiva in­
tercalat plante furajere de mare ran­
dament cu care vom spori numărul de
vite la suta de hectare. Vom cultiva
cartofi şi legume în cantităţi care să
satisfacă în întregime nevoile regiunii,
căpşuni, atbuşti 'fr'iictife'ri de mare va­ nu produceau nimic sau aproape ni­
loare, cum este coacăzul negru, care
acestor pămînturi.
In continuare vorbitorul s-a ocupat
de problema viticulturii. Tămiioasa ro-
inînească de Drăgăşani, Sauvignonul,
Gabernetul de Sîmbureşti şi alte so­
iuri de vin din regiunea noastră au
dus faima ţării şi peste hotare. Podgo­
ria Drăgăşanilor, una dintre podgo­
riile mari ale ţării, o putem dezvolta
ca să-şi dubleze suprafaţa, ajungînd
la 11.000 ha. Noi am pus accentul pe
îmbunătăţirea structurii soiurilor în fa­
voarea strugurilor de masă şi a celor
superiori pentru vin.
Citind exemple de amenajare a unor
terenuri, vorbitorul a spus printre al­
tele: La Scorniceşti, colectiviştii au
organizaţia de bază şi consiliul de
conducere a orientat activitatea gos­
podăriei spre dezvoltarea legumicul-
turii. In acest scop am organizat
o brigadă legumicolă formată din 120
de colectivişti care lucrează o supra­
faţă de 30 hectare irigate. Anul aces­
ta am cultivat 10 hectare cu ardei
graşi şi gogoşari, 11 ha. cu roşii,
iar restul terenului l-am cultivat cu
varză şi alte legume. Efectuînd la
timp arături adinei, îngrăşatul, pre­
cum şi lucrările de întreţinere şi recolta­ de legume, alături de cele obţinute
re, am obţinut o producţie bună. La ar­
dei, de pildă, am obţinut o producţie de
2 2 .0 0 0 kg. Ia hectar, iar la roşii de
25.000 kg. la hectar. De la grădina
de legume gospodăria a realizat anul
acesta venituri de 720.000 lei. Tre­
buie să spun însă că nu ne mulţu­
mim cu producţiile obţinute pînă a-
cum. Experienţă avem, deoarece noi
cultivăm legume chiar din primul an
al constituirii gospodăriei. Condiţiile
pe care le avem ne permit să mărim
nu numai suprafaţa însăminţată, dâi
şi producţia la hectar şi să contri­
buim astfel la aprovizionarea oame­
nilor muncii din Piatra Neamţ, Bi-
rea-soarelui, in anul acesta producţia
medie la hectar a fost la grîu de
2.080 kg., la porumb de 3.8&0 kg.
boabe, la sfeclă de zahăr de 2 2.000
kg. şi la floarea-soarelui de 1.640 kg.
Aceasta ne-a permis să vindem sta­
tului, pe b$ză de contract, cantitatea
de 453 tone cereale şi întreaga can­
titate. de floarea-soarelui şi sfeclă de
zahăr realizate, care ne-au adus un
venit de peste 700.000 lei.
Dezvoltarea sectorului zootehnic a
stat permanent în atenţia noastră.
In prezent gospodăria are 233 bovi­
ne, din care 60 vaci cu lapte, 900
oi, 290 porci, din care 150 contrac­
taţi cu statul, şi 800 păsări. Ne-am
întrajutorare reciprocă între gospodă­
riile colective, contribuind totodată la
întărirea frăţiei ţăranilor colectivişti
de diferite naţionalităţi din raion.
Ga rezultat al muncii depuse s-a
reuşit ca gospodăriile mai sus amin­
tite să se numere azi printre gos­
podăriile multimilionare, ba mai mult,
unele din aceste gospodării ca cele dm
Şimand, Olari. Siclău ne cheamă Ia
întrecere, fapt care ne bucură. De a-
ceea propun consfătuirii noastre să
adopte recomandarea ca gospodăriile
colective dezvoltate din punct de ve­
dere economic şi organizatoric să a-
jute gospodăriile tinere şi mai slab
dezvoltate, pentru ca şi acestea să
ajungă la nivelul celor fruntaşe.
In încheiere, îngăduiţi-mi ca, în nu­
mele colectiviştilor din Sîntana, să
asigur conducerea partidului nostru
şi consfătuirea că noi vom lupta in
viitor cu şi mai multă hotărîre pen­
tru traducerea în viaţă a sarcinilor
ce ne revin din hotărîrile Congresu­
lui al lil-lea al partidului nostru, cu
privire la creşterea continuă a produc­
ţiei vegetale şi animale, conştienţi
fiind că prin aceasta vom contribui
cu tot mai multe produse agricole
la fondul centralizat al statului, la
satisfacerea cerinţelor mereu crescîn-
de ale oamenilor muncii de la oraşe
şi sate.
pornit cu mult elan la terasarea unor
coaste, reuşind să planteze pînă în
prezent 42 ha. de pe care au şi cules
struguri din soiurile cele mai valoroa­
se. Pînă în 1965 vor planta 150 ha. de
vie care le va aduce venituri anuale de
milioane de lei. In prezent sute de co­
lectivişti lucrează (a desfundarea tere­
nului pentru cele 20 ha. vie ce urmea­
ză să se planteze în primăvară. Co­
lectiviştii au mai creat un lac de
300.000 m.c. cu ajutorul căruia vor iri­
ga 100 ha. teren cultivat cu diferite
plante, vor creşte cca. 3.000 gîşte şi
vor obţine cantităţi însemnate de peş­
te. Această iniţiativă s-a extins şi la
alte gospodării din regiune.
Experienţa de la Scorniceşti, Jiblea,
Icneşti, Vărsoiu, Silisteni şi Mîrghia, a
dovcdjţ.cp, în regipuea noastră, se po.t,
pune în valoare pămînturi care înainte
mic.
Terasarea pantelor a luat o mare
extindere în regiune. Se ridică se­
rios problema materialului săditor. De
aceea, cerem Ministerului Agriculturii
să ne lase întreg materialul săditor
viticol ce se produce în regiunea noas­
tră pentru a fi plantat în gospodări­
ile colective şi în gospodăriile de stat.
Ar fi necesar să fim sprijiniţi cu cre­
dite pentru 5 gospodării colective care
au început să-şi organizeze producerea
de material săditor. In acest fel vom
putea planta pînă în anul 1965 inclu­
siv, 5.500 ha. de vie pe terenuri in
pantă, însorite şi care la 3 ani după
plantare vor şi începe să dea roade.
caz, Săvineşti. cu cantităţi tot mai
mari de legume şi zarzavaturi. In
anul viitor ne propunem să obţinem
două culturi de pe aceeaşi suprafaţă,
ridicind astfel producţia cu 5-7.000
kg. la hectar. Vom introduce în cul­
tură spanac, ceapă timpurie, ridichi
şi alte culturi. Pentru a da pe pia­
ţă mai timpuriu roşii vom mări su­
prafaţa răsadniţelor cu încă 500 m.p.
Veniturile realizate de la grădina
la culturile cerealiere, plante tehnice
şi din creşterea animalelor, au con­
tribuit din plin la dezvoltarea averii
obşteşti, la ridicarea valorii zilei-
muiică. Gospodăria noastră colectivă
are anul acesta un venit de peste
2 .0 0 0 .0 0 0 lei, iar valoarea zilei-mun- anual o producţie de cca. 300-100 kg.
câ in produse şi bani se ridică Ia
30 lei.
In numele consiliului de conducere,
al tuturor colectiviştilor, ne luăm an­
gajamentul în faţa consfătuirii să ne
organizăm mai bine munca, să ne
gospodărim mai bine, să depunem
toate eforturile pentru ridicarea pro­
ducţiei la hectar, pentru întărirea con­
tinuă a gospodăriei noastre.
orientat mai mult spre creşterea vaci­
lor de lapte, a porcilor şi a oilor,
care ne-au adus in acest an un ve­
nit de peste 400.000 lei.
Producţia realizată la unele vaci
este de circa 4.800 litri lapte. La oi
s-a obţinut o producţie medie de lînă
de 2,500 kg. de fiecare oaie. De la
fiecare scroafă s-au obţinut iu medie
16 purcei la două fătări.
Aplicînd in practică recomandările
făcute de partid cu prilejul consfă­
tuirii de la Constanţa, am repartizat
pentru fondul de bază. şi un anumit
procent din producţie, in natură. In
anul 1960 şi in anul acesta noi am
repartizat pentru fondul de bază 3 la
sută din producţia de griu şi porumb.
Fondurile reţinute au fost folosite la
procurarea unui număr de 15 vaci,
35 viţele, 22 porci şi la construirea
unei îngrăşătorii pentru 150 de
porci, a unui pătul de 20 vagoane,
a unui saivan pentru 1.500 oi, pentru
o magazie de 30 vagoane şi cumpă­
rarea unui autocamion.
La executarea construcţiilor am lo-
losit materiale din resurse locale.
Noi sîntem convinşi că aşa cum
arată partidul, dezvoltînd creşterea
de cît mai multe animale şi sporind
Cuvîntul tovarăşei
Maria Pantei,
în g r ijito a r e la G .A.C. B a ld a ,
regiunea M ureş-A utonom ă M aghiară
Ascultînd cu mare interes discu­
ţiile din cadrul consfătuirii noastre şi
îndeosebi cele cu privire la creşterea
păsărilor în gospodării colective, m-am
hotărît să mă înscriu şi eu la
cuvînt. Intrucît lucrez în domeniul
creşterii păsărilor, voi căuta ca in
cîteva cuvinte să arăt felul cum mun­
cesc, rezultatele pe care le-am obţinut,
lipsurile noastre în această muncă.
Incepînd din anul 1960 gospodăria
noastră s-a ocupat şi de creşterea pă­
sărilor. Anul acesta avem 1.600, din
care 200 raţe. La început această ramu­
ră din zootehnie nu era bine văzută
de toţi colectiviştii, o parte din ei
subapreciau importanţa ei. Atunci în­
să cînd am început să valorificăm
păsările şi gospodăria încasa săp-
tâmînal sume importante, toţi tovară­
şii s-au convins că creşterea păsă­
rilor este o ramură foarte rentabilă.
Eu, personal, care eram îndrăgostită
de această muncă, am încercat să-i
conving pe tovarăşii mei colectivişti ară-
(indu-le că în gospodăria colectivă sînt
mari posibilităţi pentru creşterea pă­
sărilor. Nu există o mai bună fo­
losire a rezidurilor ce rezultă la tre­
ieratul şi selectatul cerealelor decit
prin creşterea păsărilor. De asemenea
este cunoscut că oricîtă grijă ai a-
vea, se mai risipesc boabe pe mi­
rişti. la ariile de treier, în jurul
magaziilor de cereale. Din păcate, în
multe gospodării aceste boabe sînt
mîncate de ciori şi vrăbii. Mi-am
pus întrebarea : de ce să nu le folo­
sim mai, cu chibzuinţă, de ce să nu
tragem noi colectiviştii, foloasele şi să
le tragă vrăbiile ? Am pornit la trea­
bă şi fără să facem mare cheltuială,
am realizat în anul 1961 prin vîn-
zarea de păsări şi ouă mai mult de
27.000 lei, pe care i-am folosit în
special la acordarea de avansuri bă­
neşti colectiviştilor. Considerăm că am
făcut uu lucru bun: am completat
veniturile colectiviştilor şi în acelaşi
timp am contribuit şi noi într-o mă­
sură oarecare la aprovizionarea oa­
menilor muncii cu păsări şi ouă.
Pentru anul viitor ne-am propus să
dezvoltăm creşterea păsărilor.
In creşterea păsărilor o preocupare a
mea a fost buna lor îngrijire. Ştim că puii la această muncă.
piuă la o săptămînă sînt foarte gin­
gaşi, Tocmai de aceea — după două
Cuvîntul tovarăşului
MihaiDobîrtă,
p r e ş e d in te le G. A. C.
d in sa tu l Cisi ei, reg iu n ea H unedoara
Gospodăria noastră colectivă al că­
rei preşedinte sînt de peste 11 ani
este situată iu bazinul pomlviticol
Aiba-lulia. Pentru folosirea cit mai
bună a pămintului, consiliul de con­
ducere, îndrumat de organizaţia de
partid şi-a îndreptat atenţia spre dea­
lul „Vîrtopi" în suprafaţă de aproa­
pe 400 ha. foiosit în trecut ca pă­
şune. Fiind supus procesului de ero­
ziune şi alunecărilor, terenul dădea
masă verde la hectar. Potrivit planu­
lui de organizare a teritoriului gospo­
dăriei, noi ne-am propus ca pe acest
deal să plantăm pînă in anul 1965
în mod eşalonat 60 ha. cu viţă de
vie şi 56 ha. cu pomi. Pentru a stă­
vili şi combate eroziunea solului am
hotărit să plantăm via pe terase, să
efectuăm plantaţii cu specii silvice pe
cumpăna apelor şi pe terenurile su­
puse alunecărilor, să aplicăm în com­
plex şi alte măsuri care să împiedi­
ce degradarea pămintului.
Prin munca harnică a colectivişti­
lor noştri, numai in anii 1960 şi 1961
s-a terasat şi plantat viţă de vie pe
o suprafaţă de 12 ha., iar cu pomi
am plantat 17 ha. Lucrările de ame­
najare a terenurilor în vederea extin­
derii plantaţiilor se desfăşoară în
continuare cu mult entuziasm şi cu
participarea tuturor membrilor gospo­
dăriei noastre.
După ce a subliniat preocuparea
pentru extinderea speciilor şi soiurilor
valoroase, vorbitorul a sp u s: Speci­
ficul zonei în care este situată gos­
podăria ne-a orientat să organizăm
producerea de material săditor viti­
col alit pentru nevoile noastre cît şi
pag. 3
producţia lor, creăm un izvor de mari
venituri pentru gospodăria colectivă
şi pentru fiecare colectivist. In amil
1960 valoarea zilei-muncă a fost de
41 lei, iar în acest an s-a ridicat
la 48 lei. Veniturile mari ale colec­
tiviştilor constituie un exemplu con­
vingător pentru ceilalţi ţărani mun­
citori din comună. Numai anul acesta
în gospodăria noastră au intrat pes­
te 200 familii. Proprietatea obşfeas-
că a gospodăriei noastre este în pre­
zent de 1.540.000 lei.
Asigur consfătuirea că în scurt
timp gospodăria noastră va deveni
o gospodărie mare şî puternică.
zile de la scoaterea puilor şi pînă
la o săptămînă eu l-am hrănit cu
păsat uscat şi cu apă caldă. După ce pun
au împlinit o săptămînă şi pînă la 2
luni am introdus în hrana lor, pe lin­
gă păsat, de astădată muiat pe ju­
mătate, brînză de vaci, lucernă ver­
de tocată mărunt şi apă. De la două
luni în sus, în hrana puilor s-a in­
trodus treptat pe lingă păsatul muiat
şi celelalte furaje şi grîu mărunt, iar
cînd au crescut mai mari li s-au dat
şi alte concentrate.
Curăţenia zilnică a pătulelor, de­
zinfectarea lor cu regularitate, cît şi
vaccinarea puilor de către medicul
veterinar, cînd aceştia au împlinit 3
săptămîni, a fost de asemenea, o
preocupare a noastră.
Am ascultat cu mare interes cele
spuse de tovarăşul director al gos­
podăriei de stat din Andrăşeşti rele-
ritor la adăpostirea păsărilor în co­
teţe mobile simple. Eu cred că şi noi
putem să folosim aceste metode. In-
torcîndu-ină acasă voi discuta cu
consiliul de conducere al gospodăriei,
ca împreună să ne gîndim la solu­
ţionarea cît mai ieftină a adăposti­
ră păsărilor.
Alai vreau să ridic o isingură pro­
blemă. Din experienţa proprie m-am
convins că cele mai mari pierderi
prin mortalitate la păsări le aveam in
primele 2 săptămîni, cînd puii sînt
foarte pretenţioşi la temperatură, ti­
miditate şi furajare. Propun ca în
limita posibilităţilor ' pe lingă centre­
le avicole care se ocupă în mod spe­
cial de incubarea puilor să se în­
fiinţeze şi crescătorii. Aceste crescă­
torii să ţină puii pînă la 2 săptâ-
mîni. După ce trec de această pe­
rioadă grea, puii să fie livraţi gos­
podăriilor colective.
Aş mai propune ca în timpul ier­
nii, în fiecare gospodărie agricolă
colectivă sau pe centre de gospodării
să se organizeze cursuri de scurtă
durată, unde crescătorii de păsări să
primească noţiunile elementare asupra
felului cum trebuie să se ocupe de
creşterea păsărilor. La fel, aş propune
ca gospodăriile agricole colective să
se orienteze în aşa fel în selecţio­
narea crescătorilor de păsări ca, pe
cît posibil, aceştia să fie numai le-
mei, deoarece ele se pricep mai bine
pentru livrarea de altoi pentru alte
gospodării colective. Această îndelet­
nicire de care ne ocupăm din 1957,
ne-a adus anul trecut un venit total
de 750.000 lei. Anual producem între
400-500 mii viţe altoite. La început,
treaba n-a mers tocmai bine, nu a-
veam nici experienţă şi nici cadre
pregătite in această direcţie. Aceasta
ne-a făcut să pregătim în staţiunea
experimentală Crăciunelu de .los 47
de colectivişti pentru meseria de viti­
cultori.
Noi sîntem hotărîţi ca din terenu­
rile altădată sterpe de pe care nu
luam aproape nimic, să facem gră­
dini înfloritoare care să aducă gos­
podăriei noastre venituri mari şi care
să ne dea posibilitatea de a asigura
oamenilor muncii cantităţi tot mai mari
de fructe şi struguri de calitate supe­
rioară.
In continuare vorbitorul s-a rele-
ril la problema creşterii animalelor.
Ca urmare a atenţiei date sectorului
zootehnic — a spus el — avem in
prezent 200 bovine din care 76 de
vaci şi 75 viţele, 242 de porci, 500
de oi şi 700 păsări. Producţia de
lapte de la fiecare vacă furajată
realizată pînă in prezent a ajuns la
2.100 litri, cu 300 litri mai mult de­
cît în anul trecut şi cu 800 mai mult
ca în anul 1959.
In încheiere vorbitorul a spus : Ne
angajăm în faţa partidului nostru să
luptăm cu toată hotărîrea pentru dez­
voltarea pe mai departe a gospodăriei
colective, pentru creşterea necontenită
a producţiei vegetale şi animale, în
vederea îndeplinirii sarcinilor ce ne
revin din documentele celui de-al lu ­
lea Gongres al P.M.R.