Page 76 - 1961-12
P. 76
pagf. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2175
pgff,romTOii
De li Ministerul Afacerilor Externe
La 20 decem brie a. c., am ba Albania şi el personal continuă ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş TIR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T I R I
sadorul E. P. Albania la Bucu să desfăşoare o activitate con
reşti, Răpi Gjermeni a fost in tra r ă uzanţelor diplom atice si * ________________________ ________ ___ „. i. m . . . ¦ . ¦¦i»nnrr-if-i-m -nnrfrrm fim ir i - m i n r I i » r i 7 r . i r fi i i fi rm n i n r m n r -r r
vitat la M inisterul Afacerilor relaţiilor normale între state.
Externe al Republicii Populare
Romîne unde i s-a comunicat Ministerul Afacerilor Externe
că. deşi i s-a a tra s a te n ţia în re a cerut ambasadorului Răpi
p e ta te rîn d u ri, Am basada R. P. Gjermeni să pună capăt acestei
activităţi.
3 f t Uium n i BenK hedda: - Miinas*esi GeperoSă a ap rob at Telegram a. acteesaiă,
*** T inereţe fă ră bătrîneţe şi A. DUMBRAVEANU: Fluviile Lupta Algeriei a intrat r a p o a r t e le O oaisateteSisS P r iiţ i© d e M» f f r u ş e i o v l a i U
viaţă fără de m oarte — basme visează oceanul — versuri. P re înir-o fază fiotărîtoare
populare romîneşti. Prefaţă de zentarea grafică a colecţiei de NEW YORK 21 (Agerpres). — F ranţa, India, Italia, Mexic, .MOSCOVA 21 (Agerpres). - carelor colonialismului de pe teri
TASS transmite: toriul Indiei sînt pe deplin legitime
Ioan Şerb. („Biblioteca pentru Val. M unteanu. Prefaţă de Ion T R IP O L I 21 (Agerpres). — In şedinţa din dim ineaţa zilei Nigeria, Polonia, R.P. Romînă, N. S. Hruşciov, preşedintele Con şi justificate. Poporul sovietic sprijină
to ţi“ ) nr. 100. Bănuţă. („L uceafărul“). „Poporul algerian a luat ho-
560 pag. — 5 lei. 122 pag. — 3 lei. tărîrea fermă de a lupta pînă de 20 decembrie, A dunarea G e Suedia, U.R.S.S., R.A.U., Anglia siliului de Miniştri at U.R.S.S., a fe in unanimitate aceste acţiuni şi do
la îndeplinirea principalelor
Ed. pentru literatură Ed. pentru literatură. nerală a aprobat în unanim itate şi S.U.A. licitat cu căldură poporul Indiei cu reşte Indiei prietene succese în întă
sale • revendicări şi pînă cînd rapoartele Comitetului Politic Revoluţia cu privire la Alge prilejul eliberării străvechilor terito rirea independenţei sale“.
CEZAR PETRESCU : Aurul V. NADOLSCHI: Observaţii teritoriul Algeriei, inclusiv Sa- cu privire la folosirea spaţiului
astronomice de am atori (nr. cosmic şi la dezarmare. Adu ria aprobată de Comitetul Po rii ale Indiei — Goa, Dainan şi Diu Această măsură a guvernului In
negru — roman. Cuvînt înainte 410). hara va fi considerat ca un litic a fost ad o p tată cu 62 vo de sub dominaţia străină şi a rca-
64 pag. — 1,20 lei.
de Mihai G afiţa. singur tot“ , sc spune în decla n area generală a recom andat turi şi 38 abţineri (Portugalia, lipirii lor la patria mamă. diei, se spune în telegramă, consti
570 pag. — 10,75 lei.
raţia făcută de Yusseî Ben statelor să folosească principii Spania, Anglia, S.U.A. şi alte In telegrama adresată de N. S. tuie o conţi ibuţie de seamă la cauza
Ed. pentru literatură V. PÎRVANESCU: Calificare Khedda, preşedintele Guvernu le dreptului internaţional, inclu ţări). Reprezentantul Franţei Hruşciov lui Jawaharlal Nehru, se luptei nobile a popoarelor pentru li
PETRU VINTILA : Şoseaua înaltă, productivitate sporită, siv C arta O.N.U., în domeniul n-a participat la vot. spune că „acţiunile hotărîte ale gu chidarea deplină şi neîntîrziată a ru
milionarilor — reportaj. lui Provizoriu al Republicii A l spaţiului cosmic şi corpurilor şinosului sistem colonialist.
144 pag. — 4,90 lei. cîştiguri mari (nr. 407). geria, la 19 decembrie, înainte cereşti care nu pot constitui Rezoluţia cheamă printre al vernului Indiei pentru lichidarea fo
48 pag. — 0,65 lei. tele guvernele Republicii Alge
Ed. pentru literatură de a părăsi Libia.
HARALAMB ZINCĂ : Cazul A. DAN, D. TORGE : Cultura In momentul de faţă se spu un obiect de natu ră să fie în ria şi Franţei să reia t r a t a t i :m ¦
R-16 — nuvele de aventuri. florii-soarelui.
Ediţia a Ill-a. 64 pag. — 1,20 lei. ne în continuare în declaraţie suşit de către vreo naţiune. vele in scopul înfăptuirii drep
172 pag. — 3 lei. VEŞTI DIN UNIUNEA SO VIETICĂRaportul aprobat cu privire tului poporului algerian la au
VL. IONESCU-SIŞEŞTI: Agro lupta Algeriei a intrat într-o la dezarm are conţine de ase todeterm inare şi independenţă
Ed. militară. tehnica sfeclei de zahăr iriga pe baza respectării unităţii şi */“»r»r~*r
tă. Ediţia a Il-a. fază hotărîtoare deoarece la menea o rezoluţie care prevede integrităţii teritoriale a Alge rc
56 pag. — 1,35 lei. crearea unui comitet pentru riei. u Regiunea Donef«Mîpru va deveni 1
orizont au apărut semne ale dezarm are alcătuit din 18 ţ ă r i : 1
unor noi tratative. Brazilia, Bulgaria, Bifmania, Cu aceasta, şedinţa din dimi i
Canada, Cehoslovacia, Etiopia, n eaţa zilei de 20 decembrie a c un puternic cenfru industrial
:. IFIE S C U R T © IPiF luat sfîrşit. l
)
ATENA. — In Grecia se extinde miş t MOSCOVA 21 (Agerpres). construite furnale înalte cu un )
carea pentru amnistierea generală a r — TASS transmite :
democraţilor care zac în închisori şi r volum de 2.000 metri ciibi
lagăre de concentrare. In toate închi l
sorile şi lagărele de concentrare de pe In perioada construirii des sau mai mare, cuptoare Mar )
insula Hagios Evstratios deţinuţii şi t făşurate a comunismului, re 1
deportaţii politici au declarat greva S C U R T © P E S C U R T @ PIE S C U R T tin cu o capacitate de 600— 1
23 DECEMBRIE 1961 foamei în sprijinul revendicărilor lor l giunea Doneţ-Nipru se va 900 to:ie, converiizoare cu o
de a fi puşi în libertate. )
Lrnational anunţă că primul ministru ral hitlerist Heusinger, acum i transforma intr-un centru capacitate de 250 de tone şi
Programul 1 : 6,30 Emisiunea A ctualitatea radio ; 23,15—0,55 CARACAS. — In oraşul Maturin din britanic Macmillan va sosi la începu preşedinte al Comitetului mili c important al siderurgiei, al cuptoare electrice pentru 1
p en tru s a te ; 7,30 Sfatul m edi Muzică de dans. Venezuela a avut loc o demonstraţie tul lunii viitoare la Bonn pentru a avea l producţia oţelului cu putere )
cului : V itam ina B ; 8,00 Din a ţăranilor, care au cerut înfăptuirea convorbiri cu cancelarul Adenauer. Un tar permanent al N.A.T.O., au industriilor carbonifere, con de încărcare pînă la 200 de )
presa de astăzi ; 9,00 Roza vln- Buletine de ştiri : 5,00 ; 6 ,0 0 ; reformei agrare. purtător de cuvînt al Ministerului de legătură directă cu Elveţia. 1 structoare de maşini şi chi
turilor ; 9,30 Melodii populare 7,00; 10,00 1 1 ,0 0 ; 13.00 ; Externe vest-german a declarat că data l
rom îneşti ; 12,00 Dansuri din 15,00; 17,00 19.00 ; 2 2 .0 0 ; PARIS. — Potrivit datelor oficiale, definitivă a acestei vizite nu a fost cIntr-adevăr, subliniază ziarul, l mice. In această regiune vor fi tone.
operete ; 12,20 Album sportiv ; 23,52—23,55 (programul I) ; preţurile cu ridicata au crescut în încă fixată dar că se fac planuri pen 1
!15,10 Din m uzica popoarelor; 12,00; 14,00 16.00 ; 18,00 ; Franţa în ultimele 6 luni cu 4,7 la su tru sosirea premierului britanic la Bonn în 1939— 1940, generalul Heu )
15,45 Medalion : Nicolae Labiş ; 20,00 ; 23,00 (programul II). tă, iar preţurile cu amănuntul au cres înainte de 10 ianuarie.
cut în ultimele 5 luni cu 4,1 la sută. singer, împreună cu alte per c Electrificarea producţiei agricole 1
BOGOTA. — Agenţiile de presă anun 1 1
NEW YORK. — Agenţia Reutcr ţă că la 20 decembrie, în provincia ct
anunţă că la New Orleans au fost ares Galdas (Columbia), la aproximativ 315 soane, au iniţiat planul „Tan- MOSCOVA 21 (Agerpres). sumat aproximativ 7 miliar 1
taţi peste 2 0 0 de negri care au protes mile distanţă de Bogota a avut loc nenbaum“ de cotropire a Elve l — TASS transmite: de KWli. energie electrică. 1
tat împotriva folosirii forţei poliţieneşti un puternic cutremur care a provocat ţiei, care prevedea împărţirea 1
16,15 Vorbeşte M oscova; 17,50 de către autorităţi cu prilejul unei de numeroase pagube. Cutremurul — al acestei ţări în mai multe re t In prezent în Uniunea So In prezent nu există greu )
monstraţii antisegregaţioniste. cărui epicentru se află în munţii Anzi giuni. Planul prevedea de ase l
Ş tiinţa în slujba păcii ; 18,30 — a provocat moartea a cel puţin (6 t vietică 98 la sută din sov tăţi tehnice pentru electrifi 1
BONN. — Agenţia United Press In- persoane. Peste 100 de persoane au
Concursul „Cine ştie ne scrie“ menea trimiterea în lagăre a c hozuri şi 71 la sută din col carea completă a lucrărilor 1
— e ta p a a V l-a ; 19,05 Scrisori
din ţară '; 20,30 „Ce e nou în tuturor adversarilor „noii ordi l care cer un mare volum de 1
lib rării“ ; 20,40 Program pentru fetei im§o<|ic ne“ şi a eventualilor pârtiei- hozuri folosesc energie elec 1
| L trică. Anul trecui ele au con- muncă pentru prelucrarea 1
cerealelor.
C
iubitorii de rom anţe ; 21,10 Mu panţi la mişcarea de rezistenţă. | t f »— f uJI----1 «/uJ uJuJU/uJ*—/\— t l—J JS.rJ J IU L—/ .---- v__/
zică de dans.
PENTRU 24 ORE fost rănite.
Programul I I : 12,15 Muzică Vreme umedă cu cerul mai mult aco
uşoară de compozitori sovie perit. Vor cădea precipitaţii intermi G E N E V A 2! (Agerpres). — © victorie a poporului indian
tici ; 13,00 Cîntece şi jocuri tente sub formă de lapoviţă şi ninsoa Ziarul elveţian „Tribune de
populare rom îneşti ; 15,00 Or re. Temperatura staţionară: ziua între
Lausanne" arata ca unele';fapte "mpotriva colonialismului
chestre de muzică uşoară ; — 1 şi 3 grade, iar noaptea între — ] care îl demască pe fostul gene- .
17.30 C arnet de re p o rte r; 18,30
şi — 5 grade. Vînt potrivit cu intensj- Poporul indian a obţinut o victorie ţa politică pe teritoriul ei, mai dăi porului indian sînt primite cu ostili
Muzică populară din Oltenia ; ficări din sectorul riord-vest şi nord. importantă în lupta împotriva colo nuiau posesiuni coloniale care amc tate în Occident unde se iiiceHEca sH
nialismului. Populaţia de aproape ninţau nu numai securitatea poporu se acrediteze ideea că India ar fi
PENTRU URMĂTOARELE 700.000 de locuitori din Goa, Daman lui indian dar şi cauza păcii din sud „agresivă“. Oare trupele indiene au
TREI ZILE şi Diu, care s-a zbătut mai bine estul Asiei. Colonialiştii portughezi pătruns pe teritoriul portughez ? Ceea
de patru veacuri şi jumătate sub se agăţau cu disperare de ultimele ce a făcut India este doar restabi
39,30 Pe tem e in te rn aţio n a le ; Vreme închisă favorabilă precipita
20.30 Muzică de d a n s; 21,00 ţiilor sub formă de ninsoare şi tempe
ratura în scădere treptată.
GOSPODINE! jugul colonialiştilor portughezi a re lor poziţii din această regiune. Ei lirea unor drepturi legitime, rcalipi-
venit acum în sînul marii familii in respingeau tratativele cu India, ig rca de teritoriul naţional a unor părţi
V a l o r î f i c a f e s f î c i e l e şi b o r c a n e l e g o a l e diene. In numai două zile armata norau Declaraţia O.N.U. cu privire la care i-au fost cîndva smulse cu forţa.
indiană a alungat pe colonialiştii acordarea independenţei ţărilor şi po Unele organe de presă americane
prin c e n tre le d e achizîfel a le în tre p rin portughezi şi a adus libertatea mult poarelor coloniale, sc opuneau de pe sînt indignate de îndrăzneala Indiei
aşteptată fraţilor şi surorilor care poziţii de forţă tendinţelor paşnice de a întreprinde un astfel de pas.
derii regionale de valorificare a am ba au suferit mult sub robie colonialistă. ale politicii indiene. „New York Times“ merge pînă aco
Ziua de 18 decembrie, a devenit o zi In ultimul timp comportarea colo lo, îneît scrie că Goa nu ar avea
l a j e l o r (I. R.V . A .), c a r e f u n c ţ i o n e a z ă importantă nu numai pentru India. In nici o importanţă pentru India. Este
nialiştilor portughezi devenise deo
în localsLăfiie: Deva, H unedoara, Alba această zi a fost dată o nouă lovi sebit dc insolentă. Ei au întreprins interesant de ştiut ce ar fi spus ace
tură ruşinosului regim colonial. S-a provocări militare împotriva Indici, iaşi ziar dacă pe teritoriul Statelor
Huila, P e t r o ş a n i , L u p e n i şi C u g i r . apropiat şi mai mult ziua cînd şi sfidînd opinia publică mondială. In Unite ar exista vreo posesiune străi
restul popoarelor, care se mai află condiţiile cînd toate mijloacele paş nă. Colonialiştii portughezi au rezis
î n r ' r ’r i •/ */ 'r~->r~i t—*r~>r-»/—¦'r--r încă sub jugul colonialiştilor vor do- nice au fost încercate iar bandele Iui tat pînă acum în Goa numai datorită
bîndi independenţa. Salazar şi-au intensificat şi mai mult sprijinului confraţilor lor colonialişti
[Combinatul siderurgic Hunedoara Partizanii păcii şi progresului din jaful colonial, guvernul indian n-a din N.A.T.O. Acest adevăr s-a con
întreaga lume îşi exprimă solidari mai avut altă soluţie decît aceea firmat o dată în plus prin poziţia
tatea cu poporul indian, sprijină cau de a trimite trupe pentru a pune Statelor Unite şi a altor puteri occi
[angajează muncitori calificaţi ¦]L # j Aspect de ia recentele demonstraţii ale populaţiei oraşului japonez Iwa- za sa dreaptă. pentru totdeauna capăt anacronis dentale în Consiliul de Securitate.
kuni pentru desfiinţarea bazei aeriene americane şi împotriva ancorării în In decurs de mai bine de 14 ani, mului existent. Prin sprijinul direct acordat Portu
\ în următoarele specialităţi r 3 portul lor a vasului portavion „Ra'ngcr“. după ce India a obţinut independen Acţiunile juste şi legitime ale po- galiei lui Salazar ei au demonstrat
încă o dată că nu au învăţat nimic
cxEsaataszcsft\s
0 electricieni Un eveniment important se bucură de încrederea m ase din lecţiile istoriei.
lor de cooperatori.
strungari în cooperaţia de consum Fără să mai vorbim de uriaşa im
lăcătuşi Va trebui de asem enea să se
, (Urmare din pag. I-a) o largă organizaţie obştească. acordată problemei gospodăririi acorde o m are atenţie alegerii portanţă politică a eliberării teriţo-^
instalatori apă Consfătuirile, adunările săteşti bunurilor date în folosinţă, păs în organele de conducere şi
$ zidari rezultate In această privinţă şi adunările generale sînt toc trării şi m anipulării acestora. control a cit mai multe femei riului Goa, acest fapt este important
le-au obţinut cooperativele din mai acele forme organizatorice Membrii cooperatori vor trebui şi tineri care prin elanul şi
9 şoferi raioanele Uia şi Alba. prin care cooperativele consul să ia o atitudine combativă faţă simţul lor gospodăresc, pot pentru India şi din punct de vedere
f ® pompieri tă masele şi le an tren ează în de acei care mai încearcă să aduce o importantă contribu
Volumul produselor agroali- realizarea sarcinilor economice. delapideze avutul cooperatist, ţie la îm bunătăţirea continuă economic. După cum sc ştie. colo
iD e a se m e n e a a n g a je a z ă m u n c ito r i necaiifica ţi p e n -] m entare contractate şi achizi să-i demaşte cu toată hotărî- a activităţii unităţilor coope nialiştii portughezi au scos anul tre
ţionate de cooperativele din re Dezbaterea în adunări a sar rea. In această privinţă, o sar ratiste.
[ t r u c a l i f i c a r e în m e s e r iile m a i sus arătate iude- 1 giune a crescut în acest an cu cinilor pe anul 1962 constituie cină de seamă revine comisiilor cut din Goa aproape 5.000.000 tone
6 la su tă f a ţă de 1960, iar fo n cel mai nim erit prilej de a pune de revizie alese de membrii Pentru realizarea multiplelor
i npilii n i nu d u r m ă to a r e le c o n d iţ i i. 1 durile proprii, prin încasarea în faţa m embrilor cooperatori cooperatori în adunări. sarcini ale organizaţiilor coope dc minereu de fier şi peste 100.0 0 0 .0 0 0
unor însem nate sume în contul din fiecare sat perspectiva dez ratiste, un rol deosebit il are
1 fondului social, au sporit con voltării unităţilor şi a le cere Numai o analiză exigentă a instruirea temeinică a cadrelor tone minereu de mangan. Acum, bo
siderabil. Cooperativele din Că. sprijinul în realizarea sarcini muncii organelor de conducere alese. In această privinţă, m em
L 7 clase elementare sau cu şcoala medie lan, Uia, B rănişca şi altele din lor economice. şi control va putea contribui la brii comitetelor executive ale găţiile din Goa vor sluji poporul
l raionul Ilia, au avut o mare ridicarea simţului de răspunde uniunilor raionale şi coopera
contribuţie la depăşirea sarci La buna pregătire şi desfăşu re al acestora, la adoptarea tivelor au datoria să acorde o indian, vor fi folosite pentru dezvol
® CU serviciul militar satisfăcut nii de încasare a fondului so rare a acestei im portante acţi unor hotărîri concrete care să atenţie deosebită prelucrării
cial pe raion in prim ele trei tri uni o contribuţie de seam ă tre asigure îndeplinirea şi depăşi cu organele de conducere şi tarea economică şi culturală a ţării
T o t p e n tr u c o m b in a t S E A N G A J E A Z A U N N U -1 mestre. buie să o aducă membrii corni rea sarcinilor pe anul 1962. control nou alese a principale
tetelor executive ale unităţilor lor sarcini ce revin acestora, şi nu vor intra în casele de bani ale
M A R D E 40 P A Z N IC I. ] In anul 1962, u n ităţile coope raionale şi ale cooperativelor, Importanţa adunărilor să indicîndu-le totodată metodele companiilor străine.
raţiei de consum din regiunea care vor fi repartizaţi la orga teşti, adunărilor generale şi a cele mai practice pe care să le
s Ofertele se vor adresa în scris, însoţite de autobiografie,^ noastră au sarcini deosebit de nizaţiile cooperatiste pentru a conferinţelor constă şi în aceea folosească în activitatea lor de Eliberarea teritoriului Goa . consti
im portante. Volumul de desfa da îndrum ările necesare. Aceş că ele vor alege noile organe viitor.
[d ire c t C om binatului siderurgic H unedoara — telefon 112, s e r-] cere al m ărfurilor către popu tia au datoria să se îngrijească de conducere şi control. Sarci tuie încă o etapă importantă în pro
laţia sătească va creşte cu ca dările de seam ă ce se p rezin nile mereu crescînde ale orga Procedindu-se în acest fel,
(• viciul personal. ’ -j aproape 11 la su tă f a ţă de 1961. tă în adunări şi conferinţe să nizaţiilor cooperaţiei de consum adunările săteşti, adunările ge cesul ireversibil al lichidării defini-,
constituie un bilanţ m ultilate impun ca în conducerea aces nerale şi conferinţele uniunilor
A nunî Creşteri însem nate se vor rea ral al bogatei activităţi depuse tora să fie alese cadre cores raionale, vor duce la ridicarea iive a odiosului sistem colonial. Po-^
liza şi în domeniul producţiei de organizaţiile cooperatiste punzătoare, cu înalt nivel po activităţii cooperaţiei de con
¦, , Vţă p îo r m ă m a su p ra noilor produse de p arfum erie create proprii. pentru traducerea în viaţă a litic şi profesional. Se reco sum din regiune pe o treaptă porul indian a înlăturat putregaiul
’ fahi'ica „Macul RoşA“, care satisfac toate gusturile. sarcinilor ce le-au revenit, să m andă a fi alese cadre cu ex mai înaltă. Membrii cooperatori
Documentele Congresului al înfăţişeze modul currf au fost perienţă în m uncă, care în ac şi toţi lucrătorii din coopera colonialist. Nu este departe ziua cînd
> , Parfum ul „Sputnic“ cu o prezentare originală, foarte IlI-lea al partidului arată că duse la îndeplinire hotărîrile tivitatea lor au dovedit dra ţie, însufleţiţi de m ăreţele pers
i atragatoare, indicat pentru ca douri alese. sarcinile m ari ce ne stau în faţă luate în adunările şi conferin goste şi a taşam en t pentru or pective deschise în faţa în tre acest putregai nu va mai exista ni
se pot realiza num ai in condiţi ţele anterioare şi să scoată în ganizaţiile cooperatiste respec gului popor de Directivele Con
> . * Parfum ul şi apa de colonie „T raviata“ au un miros distins ile în care este folosită energia evidenţă experienţa pozitivă ob tive, care s-au achitat cu cinste gresului al IlI-lea al partidu căieri în lume. Sentinţa dată colo
*şi persistent, fiind indicate p e n tr u spectacole, serate etc creatoare a oamenilor muncii, ţinută. Dările de seam ă trebuie
în care mase tot mai largi sînt să com bată m anifestările de bi de sarcinile încredinţate, care lui, - vor munci neobosit pentru nialismului în zilele noastre va tl
• Esenţa de parfum şi apa de colonie „Mona Lissa“ c a re , chemate să dea viaţă acestora.
>dau o notă de distincţie deosebită, rocratism , form alism ul şi super ă traduce în viaţă sarcinile ce executată pretutindeni.
Indicaţiile date de partid în
i ® Apa de colonie „Farina dublă“ are un efect înviorător legătură cu necesitatea antre fic ialita te a în m unca cu masele Ie revin pe anul 1962. I. DRAGUSAN
îşi răcoritor. nării maselor la îndeplinirea —O—
sarcinilor constituie o călăuză de membri cooperatori.
> * 'Parfum ul şi apa de colonie „Darcle'e“ cu o notă foarte preţioasă şi în activitatea coo Preşedtnfele Indiei felicită
».distinsa, foarte apreciată. peraţiei de consum, care este O atentie deosebită va trebui poporui Goa
r • P arfum ul şi a p a de colonie „M anon“ au m iros plăcut <> DELFII 21 A gerpres). —-
şi discret. -- \J Preşedintele Indiei — Prasad
a felicitat poporul Goa cu pri
lejul eliberării salo de sub do
m inaţia străină şi a salutat ali
pirea lui la India.
In m esajul preşedintelui se
spune printre altele că „lichi
darea ultim ului reazim al colo
nialism ului pe păm intul Indiei
a pus capăt nedreptăţii de pînă
acum, şi anum e, în tim p ce de
mai bine de 14 ani în treag a ţa r ă
se bucură de libertate, fraţii noş
tri din Goa erau supuşi um ilin
ţelor şi oprim ării din p a rte a
unei puteri colonialiste străine“;
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 158; 189; 75 Taxa plătită In numerai conform aprobării Diiceţiunii Generale P.I.I.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul: întreprinderea Pollgralicâ „1 Mai" — Deva