Page 77 - 1961-12

rnO L E T A lU DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I.VA ! ţ oAOi>;>0 0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOCOOCOOOOOOCOOOOC > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OC0 0 0 0 0 0 0
Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
la încheierea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti
Tovarăşi,
Consfătuirea pe ţară a fruntaşilor agriculturii socia­
liste îşi încheie lucrările sale cu rezultate deosebit de
rodnice. Ea a reunit peste 3.000 de participanţi, din
care 1.800 de delegaţi ai colectiviştilor — preşedinţi de
gospodării colective mai vechi şi mai noi, brigadieri,
îngrijitori de animale şi mulgători, fruntaşi ai agricul­
turii din toate regiunile ţării. La Consfătuire au par­
ticipat ingineri şi tehnicieni, agronomi, zootehnişti, me­ intrat în gospodăriile colective 867.000
canizatori, conducători de Gostat-uri, oameni de ştiinţă,
cadre din institutele de cercetări agricole, din industria
constructoare de maşini şi chimică, activişti de partid
şi de stat.
Această componenţă a imprimat Consfătuirii carac­
terul de adevărată tribună a experienţei înaintate, prile­
juind o analizare multilaterală a problemelor fundamen­
tale ale dezvoltării agriculturii socialiste în ţara
noastră.
In adunările generale ale colectiviştilor, care au pre­
cedat Consfătuirea, o dată cu alegerea delegaţilor pen­
tru adunările pe raioane, s-au trecut în revistă realiză­
rile obţinute, neajunsurile care mai există şi s-au dis­
cutat măsurile pentru îmbunătăţirea continuă a activi­
tăţii gospodăriilor colective, s-au scos la iveală posibi­
lităţile de dezvoltare şi rezervele mari de care dispune
fiecare dintre ele.
In adunările raionale care au urmat, colectiviştii au
făcut un larg schimb de experienţă, au confruntat re­
zultatele obţinute' de gospodăriile colective din fiecare
raion şi au ales din rîndurile lor, ca reprezentanţi la
Consfătuirea pe ţară, oameni vrednici, activi, cu o bo­
gată şi valoroasă experienţă.
In cuvîntul lor, fruntaşii agriculturii noastre socia­
liste au împărtăşit rezultatele muncii, planurile şi an­
gajamentele lor de viitor, făcînd numeroase propuneri
preţioase precum şi observaţii critice menite să ducă
la îmbunătăţirea activităţii organelor de stat, centrale şi tens în regiunile cu cea mai mare
locale, pe tărîmul agriculturii.
Reprezentanţii gospodăriilor milionare şi multimi­
lionare au povestit aici cu îndreptăţită mîndrie des­
pre succesele admirabile pe care le-au obţinut în
sporirea producţiei agricole, despre creşterea conti­
nuă a nivelului de trai al colectiviştilor. In acelaşi
timp, a apărut cu claritate că avem încă numeroa­
se gospodării colective în faţa cărora mai stă sar­
cina de a se consolida economic şi organizatoric,
pentru a deveni unităţi socialiste puternice şi în­
floritoare.
Fără îndoială că dezbaterile Gonsfătuirii noastre
vor constitui un puternic îndemn pentru colectiviştii
din gospodăriile fruntaşe de a obţine noi succese, Ş'
mai mari, iar pentru colectiviştii din gospodăriile
mai slabe — de a ajunge pe cele fruntaşe, de a se
ridica la nivelul acestora şi chiar de a le întrece.
Intervenţiile celor 79 de vorbitori, din cei 162 în­
scrişi la cuvînt, cuprind învăţăminte bogate, care
vor fi de un mare folos în lupta pentru obţinerea
de producţii agricole îmbelşugate, pentru dezvolta­
rea agriculturii şi creşterea bunăstării colectiviştilor.
O caracteristică a tuturor cuvm tărilor con­
stă în faptul că ele s-au axat pe principalele
problem e ce decurg din Directivele Congresu­
lui al IlI-lea al partidului; încheierea colecti­
vizării, consolidarea economico-organîzatori-
că a gospodăriilor colective, sporirea produc­
ţiei de cereale, dezvoltarea sectorului zooteh­
nic, creşterea producţiei pom iviticole şi legu­
micole, extinderea m ecanizării.
Consfătuirea noastră a avut un caracter de lucru,
ceea ce s-a reflectat în însuşi modul ei de deslăşu-
rare. Pentru a se analiza cit mai aprofundat pro­
blemele dezvoltării principalelor ramuri ale agricul­
turii noastre, s-au alcătuit şase com isii: pentru pro­
ducţia de cereale şi plante tehnice; pentru creş­
terea animalelor; producţia pomlviticolă; producţia
legum icolă; mecanizarea agriculturii şi pentru pro­
blemele economice şi organizatorice ale gospodăriilor
colective. La lucrările comisiilor au participat 682
de tovarăşi — oameni de ştiinţă, ingineri, tehni­
cieni. directori de G.A.S., preşedinţi de gospodării co­
lective, activişti de partid; an luat cuvîntul 181 de
vorbitori, care au examinat cu competenţă şi simţ
de răspundere, sub toate aspectele, problemele su­
puse dezbaterii. Goncluzille discuţiilor au îost sinte-
> tizate în referatele prezentate aici, care cuprind reco­
mandări şi propuneri deosebit da valoroase, pentru
dezvoltarea agriculturii. Sînt de părere că torurile
competente vor trebui neapărat să ţină seama de ele.
Guvîntările participanţilor sînt publicate pe larg
de presa noastră, fiind urmărite cu multă atenţie
şi comentate în întreaga ţară. Se poate spune că la
Consfătuirea noastră participă întreaga ţărănime, toţi
cei a căror activitate este legată de dezvoltarea agri­
culturii.
Tovarăşi,
Alulţi dintre dumneavoastră aţi participat şi la
Consfătuirea de Ia Constanţa. De atunci au trecut mai
puţin de 4 ani, dar în acest răstimp în viaţa satelor
s-au petrecut mari schimbări. In stadiul în care se
afla atunci transformarea socialistă a agriculturii
erau predominante întovărăşirile, al căror număr era
de 12.000, reprezentind circa 30 ia sută din totalul
suprafeţei arabile cooperativizabile, în timp ce nu­
mărul gospodăriilor colective era de numai 2.70U,
cuprinzînd doar 19 la sută din această suprafaţă.
Totodată, in afara sectorului socialist al agriculturii
se mai aflau peste 4.800.000 hectare, aparţinînd ţă­
ranilor cu gospodărie individuală, ceea ce reprezenta
49 la sută din suprafaţa arabilă a ţării.
în prezent, gospodăriile colective deţin ro­
lul preponderent în ag ricu ltu ră; ele cuprind
67 la sută din s u p ra fa ţa a rab ilă colectivi-
zabilă, fără localităţile de m unte, ceea ce în ­
seam nă peste 5.000.000 hectare, şi grupează
aproape 2 m ilioane de fam ilii de ţă ra n i colecti­
vişti — în tim p ce num ărul întovărăşirilor s-a
m icşorat la circa 7.100, avînd 23 la su tă din
această suprafaţă. Gospodăriile colective şi în­
tovărăşirile laolaltă cu gospodăriile agricole
ale statu lu i, deţin peste 90 Ia ?ută din totalul
su p ra fe ţe i arabile. (Aplauze vii, puternice). în
afara sectorului socialist mai sînt numai
700.000 de hectare, fără a socoti localităţile de
m unte.
De la 1 iulie 1960 pînă la 1 decembrie 1961 au
de familii de ţărani, cu o suprafaţă
agricolă de 2.070.000 hectare. In ul­
timele 3 luni, suprafaţa deţinută de
gospodăriile colective s-a mărit cu
467.000 hectare teren agricol. Trebuie
subliniat că, din numărul total de
familii care au intrat în gospodă­
riile colective în ultimul an şi jumă­
tate, peste 770.000, adică aproape 90
la sută, provin dintre întovărăşiţi;
în această perioadă un număr de
3.350 întovărăşiri au trecut la gospo­
dăria colectivă.
Procesul de transformare socialistă
a agriculturii se desfăşoară mai in­
pondere în producţia agricolă a ţării.
Regiunea Bucureşti, cea mai im­
portantă regiune din punct de vedere
al suprafeţei arabile, care deţine
1.582.000 hectare, a devenit, după
regiunea Dobrogea, cea de-a doua
regiune complet colectivizată. Succese
frumoase au fost obţinute şi în alte
două regiuni importante din punct de
vedere agricol: în regiunea Banat —
colectivizată în proporţie de 88,7 la
sută şi în regiunea Galaţi — colec­
tivizată în proporţie de 82,5 la sută.
In Oltenia, una dintre principalele
noastre regiuni cerealiere, sectorul so­
cialist reprezintă 79,8 la sută din
suprafaţa arabilă, gospodăriile colec­
tive cuprind 485.000 hectare, adică
56 la sută din suprafaţa coleciivîza-
b ilă : în regiunea Iaşi, sectorul so­
cialist reprezintă 9t la sută, iar gos­
podăriile colective — 51,5 la sută din
suprafaţa arabilă. In regiunea Gluj,
suprafaţa colectivizată la t decern- ¦ torul gospodăriei de stat „Sdînteia“, regiunea Grişana,
brie reprezenta 75,4 la sută. c griului, metodele folosite şi rezultatele pe care lc-aţl
Toate acestea confirm ă pe deplin justeţea
aprecierii făcute de P le n a ra C.C. al P.M.B.
din 30 iunie—1 iulie a.c. că ţă ră n im e a n o a stră
trece în masă spre gospodăria colectivă, u r­
m ează cu încredere lin ia tra s a tă de p a rtid ; se
poate prevedea că procesul de colectivizare va
fi înch eiat în ain te de 1965. (Aplauze puternice).
Un rol hotărîtor în obţinerea acestor rezultate l-a
avut activitatea politico-organizatorică desfăşurată cu
perseverenţă şi competenţă sporită pentru dezvoltarea
şi consolidarea sectorului socialist de organele şi or­
ganizaţiile de partid, munca entuziastă a activului
comitetelor regionale şi raionale ale partidului.
In cuvîntările lor, primii secretari ai comitetelor
regionale de partid, preşedinţii comitetelor executive
ale sfaturilor populare au prezentat un tablou cuprin­
zător al rezultatelor obţinute şl al metodelor folosite
— între care o importanţă deosebită a avut atrage­
rea uimi număr însemnat de colectivişti din cei mai
buni la munca de lămurire a ţărănimii; ei au dat
un ajutor efectiv la înfiinţarea noilor gospodării co­
lective.
De o mare eficacitate s-a dovedit organizarea de
vizite ale întovărăşiţilor şi ţăranilor individuali in
gospodăriile colective fruntaşe, cu o producţie mul­
tilaterală şl venituri mari, care asigură bunăstarea
materială şi culturală a colectiviştilor; aceasta a
exercitat o puternică influenţă asupra ţărănimii, aju-
tînd-o să înţeleagă însemnătatea şi avantajele trece­
rii la gospodăria colectivă.
Staţiunile de maşini şi tractoare, înzestrate cu un
număr însemnat de mijloace necesare mecanizării lu­
crărilor agricole, işi îndeplinesc rolul lor organizator
A
Încheierea Consfătuirii spr e ttară a ţ*ăranilor co lectiviş» ti
Vineri dimineaţa au continuat lucrările
Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colecti­
vişti.
Participanţii la Consfătuire au intim -
piuat cu puternice aplauze şi urale so­
sirea în sală a tovarăşilor Gheorghe
Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Emil
Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu,
Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexan­
dru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte
Răutn, Leontin Sălajan, ştefan Voitec, Mi­
nai Dalea.
Lucrările şedinţei au fost conduse de
tovarăşul Gheorghe Apostol.
Primit cu aplauze îndelungate, a luat
cuvîntul tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej.
Cuvintarea, urmărită cu o deosebită
atenţie, a fost subliniată în repetate rin-
duri cu vii şi puternice aplauze. La sfir-
şîtul cuvîntării, asistenţa, în picioare, a
ovaţionat îndelung.
In pauza care a urmat, tovarăşul Gheor­
ghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi conducători
de partid şi de stat s-au întreţinut căldu­
ros cu participanţii la Consfătuire şi s-au
oooooo<»oooooooooooooooo ,
o
o
L „CONSFĂTUIREA A CONFIRMAT PE DEPLIN IMPORTANŢA DEOSEBITA PE CARE O
ARE ÎN MOMENTUL DE FAŢA CONCENTRAREA SISTEMATICA Şl PERSEVERENTA A TUTU­
ROR FORŢELOR PENTRU CONTINUA CONSOL IDARE ORGANIZATORICA Şl ECONOMICA A
GOSPODĂRIILOR COLECTIVE. ACEASTA ESTE O SARCINA CARE TREBUIE SA STEA PER-
| MANENT ÎN CENTRUL ATENŢIEI NOASTRE IN VEDEREA DESAVÎRŞIRII CONSTRUCŢIEI
O SOCIALISTE LA SATE Şl CREŞTERII NEÎNCETATE A PRODUCŢIEI GLOBALE Şl MARFA ÎN
O FIECARE GOSPODĂRIE“. (Din cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la în­
O cheierea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti).
O
O
vooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooceoooooooooooooooooooooooooooo^
în colectivizarea şi în creşterea producţiei agricole. mul rînd creşterea animalelor. Aceasta face cu putinţă
Un sprijin preţios în aplicarea cuceririlor ştiinţei şi valorificarea la un nivel superior a resurselor materiale
tehnicii înaintate !1 dau gospodăriilor colective ca­ de care dispun gospodăriile colective, folosirea mai de­
drele noastre valoroase de agronomi, zootehnicienl, plină şi în tot cursul anului a braţelor de muncă, ob­
medici veterinari, mecanizatori şi alţi specialişti. ţinerea unor venituri mari şi constante an de an.
Dl7 j Dezvoliarea continuă a proprietăţii obşteşti reprezintă
Consfătuirea a confirm at pe deplin im por­ izvorul puterii economice a gospo­
ta n ţa deosebită pe care o are în m om entul de dăriilor colective, al creşterii venitu-
fa ţă concentrarea sistem atică şi perseverentă
a tu tu ro r forţelor pentru continua consolidare ' rilor gospodăriei şi ale colectiviştilor.
organizatorică şi economică ă gospodăriilor In anul 1960, gospodăriile co­
colective. Aceasta este o sarcină care trebuie
să stea perm anent în centrul atenţiei noastre lective au reţinut pentru spo­
în vederea desăvîrşirii construcţiei socialiste rirea proprietăţii obşteşti în me­
la sate şi creşterii neîncetate a producţiei die 14 la sută din veniturile
globale şi m arfă în fiecare gospodărie. băneşti. Acolo unde nu se acordă
grija cuvenită sporirii continue a avu­
Una din căile principale pentru realizarea acestei ţiei obşteşti, se bate pasul pe loc,
sarcini este unirea gospodăriilor colective mici în gospodăriile rămîn în urmă, nu creş­
gospodării mai mari, care asigură condiţii optime te valoarea zilei-muncă.
pentru folosirea raţională a pămîntului, a utilajelor,
pentru utilizarea mai eficientă a forţelor de muncă Mulţi vorbitori s-au referit în Con­
şi aplicarea agrotehnicii înaintate. sfătuirea noastră la experienţa pozi­
tivă a unui mare număr de gospo­
Experienţa arată că în regiunile de şes, unde pre­ dării în repartizarea suprafeţelor agri­
domină cultura cerealelor, rezultatele cele mai bune cole şi animalelor pe brigăzi
ie obţin gospodăriile agricole cu o suprafaţă între permanente, subliniind că aceas­
1.500—2.500 hectare; în zonele de deal, cerealiere şi ta a contribuit în mod hotărî­
pomiviticole, cu condiţii mai puţin favorabile de me­ tor la efectuarea lucrărilor agricole
canizare — gospodăriile cu circa 1.500 hectare, iar într-un timp mai scurt şi în condi­
în localităţi predominant pomiviticole, unde este nece­ ţii de bună calitate, la sporirea în­
sar un număr însemnat de braţe de muncă — gospodă­ semnată a productivităţii animalelor,
riile cu o suprafaţă între 500—1.000 hectare. In această la însuşirea experienţei brigăzilor
privinţă au fost aduse numeroase exemple edificatoare fruntaşe, la un control mai eficace
şi în cursul Gonsfătuirii noastre. asupra lucrărilor efectuate de către
S.M.T.-uri. Organizarea muncii în
in procesul de unificare este necesar să se ţină seama brigăzi permanente şi echipe, face
de particularităţile zonei şi de condiţiile concrete eco­ posibilă o mai justă retribuţie a mun­
nomice şi naturale ale gospodăriilor, de posibilităţile lor cii după cantitatea şi calitatea apor­
de dezvoltare, de interesele şi de dorinţa colectiviştilor. tului fiecărui colectivist în funcţie de
producţia obţinută.
Fiecare gospodărie colectivă trebuie să se dezvolie
multilateral, complex, să-şi creeze şi să dezvolte, pe Un factor de mare însemnătate
lîngă producţia de cereale care constituie baza întregii pentru creşterea veniturilor gospodă­
producţii agricole, şi alte ramuri de producţie — în pri- riilor agricole colective este sporirea
producţiei-marfâ şi valorificarea el
către stat.
Gospodăriile colective livrează sta­
tului cea mai mare parte din sur­
plusul de produse agricole de care
dispun, după asigurarea nevoi­
lor proprii ale gospodăriei şi a
nevoilor de consum ale colectiviştilor.
Faţă de cantităţile de produse agricole vîndute sta­
tului de către întreaga ţărănime, partea gospodăriilor
colective a crescut în comparaţie cu anul trecut de la
52 la 04 la sută la grîu, de ia 51 la 64 la sută la po­
rumb, de la 50 la 72 la sută la fioarea-soarelui, de la
04 la 73 la sută la sfecla de zahăr, iar Ia lapte — de
la 29 la 45 la sută.
Prin sistemul contractărilor cu statul se creează posi­
bilitatea planificării şi organizării producţiei pe termen
îndelungat, se asigură desfacerea certă şi avantajoasă
a produselor şi creşterea continuă a veniturilor băneşti
ale gospodăriei.
Tovarăşi,
Congresul ai lil-lea al partidului nostru a stabilit ca
principală sarcină în domeniul producţiei agricole, în
perioada planului de şase ani, creşterea considerabilă
a producţiei de cereale, îndeosebi de grîu şi porumb.
Grîul se cultivă anual pe aproape o treime din supra­
faţa arabilă a ţării, obţinîndu-se an de an recolte spo­
rite. Avînd Ia dispoziţie maşini agricole moderne, se­
minţe selecţionate şi aplicînd măsuri agrotehnice co­
respunzătoare, în anul 1961 gospodăriile de stat au rea­
lizat 1.820 kg. de grîu în medie la ha., gospodăriile
colective aproape 1.400 kg., întovărăşirile — 1.125 kg. în
timp ce gospodăriile individuale au realizat numai
850 kg.
Luînd cuvîntul în Consfătuire, tov. Ion Viueş, direc­
ne-a înfăţişat pe larg experienţa dobîndită la cultura
auzit: 3.713 kg. grîu la hectar în medie de pe în­
treaga suprafaţă de 508 hectare, E un rezultat frumos,
fotografiat împreună cu delegaţii din toate şl intelectualitatea noastră. Cu toţii, uniţi
regiunile ţării. In jurul partidului, vom îndeplini sarci­
nile de mare însemnătate stabilite la
In continuarea şedinţei, în numele co­ această Consfătuire.
misiei de redactare, tov. Virgil Cazacu a
dat citire proiectului de Chemare a Con­ Întorşi în satele şi comunele dv., să vor­
sfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti că­ biţi despre discuţiile care au avut loc la
tre membrii gospodăriilor agricole colec­ Consfătuire, despre politica partidului de
tive, ai întovărăşirilor agricole, lucrătorii dezvoltare a agriculturii, să faceţi ca fie­
din staţiunile de maşini şi tractoare şl care colectivist, fiecare colectivistă să de­
gospodăriile agricole de stat, tehnicienii, vină cu adevărat un propagandist pentru
inginerii şi oamenii de ştiinţă din agri­ terminarea colectivizării agriculturii mai
cultură. devreme declt au prevăzut Directivele ce­
lui de-al IlI-lea Congres al Partidului.
Consfătuirea a aprobat în unanimitate
Chemarea. Vă urăm, dragi tovarăşi, tuturor, sănă­
tate deplină şi spor la muncă I
Declarlnd închise lucrările Consfătuirii,
tovarăşul Gheorghe Apostol a spus prin­ Lucrările Consfătuirii au luat sfîrştt în-
tre a ltele: Consfătuirea noastră, care s-a tr-o atmosferă de mare entuziasm. Asis­
desfăşurat in cinci zile de muncă rod­ tenţa în picioare a ovaţionat îndelung
nică, a demonstrat din nou încrederea cu pentru Partidul Muncitoresc Romln şi Co­
care ţărănimea urmează şi înfăptuieşte mitetul său Central in frunte cu tovară­
politica partidului nostru. Dezbaterile care şul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru alian­
au avut loc aici, cuvintarea deosebit de ţa trainică Intre clasa muncitoare şi ţără­
importantă a tovarăşului Gheorghe Gheor­ nimea muncitoare, pentru înflorirea pa­
triei noastre, Republica Populară Romînă.
ghiu-Dej, sînt pline de învăţăminte pre-
(Agerpres).
ţioase pentru ţărănime, clasa muncitoare
‘QM-'VJffcLvrv*v' v/ A V ' V V •AV"' V > V W V \A V »or
pentru care lucrătorii acestei gospodării merită toată
lauda.
Anul acesta, 227 de gospodării agricole de stat au pro­
dus pe o suprafaţă de 138.000 ha. peste 2.000 kg. de
grîu în medie la ha., iar dintre acestea 60 de G.A.S.-tiri
au obţinut de pe 25.800 ha. în medie peste 2.500 kg. De
asemenea, 108 de gospodării colective au recoltat peste
2.200 kg. grîu în medie la ha., iar alte 593 au obţinut
peste 1.800 kg. grîu la hectar. Aceste rezultate demon­
strează că în toate gospodăriile agricole socialiste există
posibilităţi mari de sporire a producţiei, — care nici pe
departe rm sînt încă folosite pe deplin.
Sînt convins că dacă conducerile unităţilor agricole,
sfaturile populare, organele Ministerului Agricultui ii,
organele şi organizaţiile de partid vor munci cu mai
multă perseverenţă pentru a răspîndi metodele înaintate
ale gospodăriilor agricole fruntaşe şi vor generaliza ex­
perienţa acestor gospodării, unităţile agricole vor rea­
liza an de an recolte îmbelşugate.
Plenara G.G. al P.M.R. din 30 iunie— 1 iulie a.c. a
trasat Ministerului Agriculturii şi institutelor de cerce­
tări sarcina de a îmbunătăţi activitatea în domeniul
producţiei de seminţe, astfel în eît în tre a g a s u p ra ­
faţă cu ltiv ată cu grîu în to am n a anului 1962
să fie însăm înţată cu sem inţe selecţionate din
soiurile cu p ro d u ctiv itate rid icată. Datoria oa­
menilor de ştiinţă este de a studia temeinic noile
soiuri, pentru a cunoaşte bine rezistenţa lor la ger,
secetă, cădere, la atacul bolilor şi dăunătorilor.
in introducerea şi generalizarea în producţie a se­
minţelor selecţionate este necesar ca organele agri­
cole să tragă învăţăminte din neajunsurile de amil
trecut cînd, fără să se facă un studiu temeinic,
anumite soiuri de grîu au fost introduse în raioane
cu condiţii mai puţin potrivite pentru cultivarea lor,
ceea ce a dus ia o producţie scăzută. Asemenea prac­
tici nu pot decit să slăbească încrederea ţărănimii
în soiurile recomandate. Răspîndirca soiurilor noi in
gospodăriile de stat şi colective trebuie să se Iacă
cu discernămînt, în mod diferenţiat, pentru a se ob­
ţine recolte mari şi stabile.
in toamna aceasta s-au iiisămiivţat cu grm peste
3.200.000 ha., dintre care 1.800.000 cu soiuri cu pro­
ductivitate sporită, în condiţii agrotehnice mai bune
şi în termene mult mai scurte decît pînă acum,
ceea ce a făcut ca semănăturile să răsară normal
şi să intre în iarnă întărite şi bine înfrăţite.
Tovarăşi,
Anul acesta s-au cultivat cu porumb pentru pro­
ducţia de boabe 3.430.000 ha. şi s-a obţinut o pro­
ducţie medie de 1.700 kg. la hectar. Faţă de pro­
ducţiile realizate în trecut, este un vădit progres.
Dar, ţinînd seama de dotarea tehnică, de pămîntut
bun pe care-l avem, de hărnicia ţărănimii noastre,
producţia realizată este mică, foarte mică.
Gospodăriile agricole de stat au obţinut, de pe în­
treaga suprafaţă cultivată cu porumb de 312.000., o pro­
ducţie de aproape 2.500 kg. boabe la ha. Gospodăriile co­
lective au obţinut 2 .0 0 0 kg. în medie pe o suprafaţă de
1.255.000 ha. Ceea ce trage în jos media pe ţară sînt
producţiile scăzute ale întovărăşirilor şi gospodării­
lor individuale. Întovărăşirile agricole au obţinut 1.310
kg. la hectar de pe 950.000 ha., iar ţăranii individuali
numai 1.150 kg. în medic la hectar pe o suprafaţă
de 639.000 ha.
Este neîndoielnic ca, dacă pe to a tă s u p ra fa ţa
cultivată cu porum b s-ar aplica întregul com­
plex de m ăsuri agrotehnice — aşa cum p ro ­
cedează un şir de gospodării fru n taşe — p ro ­
ducţia medie la ha. în condiţiile urnii an nor
mal ar p u tea creşte la cel p u ţin 3.000 de kg.
în gospodăriile colective şi la 3.500 de kg. în
gospodăriile de stat.
Aceasta o dovedeşte experienţa a numeroase uni­
tăţi socialiste din agricultură. Un număr de 150 de
gospodării de stat, situate în toate zonele pedo­
climatice unde se cultivă porumb, au obţinut peslc
3.000 k g .; dintre ele 81 de gospodării au realizat
peste 3.500 kg. De asemenea, 450 de gospodării co­
lective au obţinut, peste 3.000 kg. la hectar.
Experienţa unor gospodării colective, ca de pildă
G. A. 6 . din comunele Itoratu Grasnei, Fundătura,
Bolduţ, Mihai Viteazu, din regiunea Cluj — a do­
vedit că, chiar în condiţiile secetei care a binttnt
anul acesta prin partea locului, se pot recolta 1.800—
3.100 kg. porumb boabe la hectar. Aceasta arată ce
importanţă are pentru obţinerea de recolte mari apli­
carea măsurilor agrotehnice corespunzătoare la timp
şi în condiţii cit mai bune.
Anul acesta au fost cultivate cu hibrizi dubli de
porumb peste 1 milion de hectare; în 1962 se vor
însămînţa circa 2 milioane de hectare, iar in anii
următori sămînţa hibridă se va putea extinde pc în­
treaga suprafaţă cultivată cu porumb. Kaionarea Hi­
brizilor trebuie să se facă în aşa fel Incit să nu se
mal repete greşelile din anii trecuţi, cînd în unele
locuri din partea de sud a ţării, unde verile sece­
toase sînt mai dese, au fost repartizate varietăţi care
nu rezistă la secetă, în timp ce în alte localităţi din
zonele nordice au fost daţi în cultură hibrizi cu vege­
taţie prea lungă, care n-au ajuns la coacere deplină.
In lucrările Gonsfătuirii, a ocupat un loc impor­
tant problema densităţii plantelor la hectar.
(Continuare In pag. 2-a)