Page 78 - 1961-12

pag. 2
Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghia-Dej
la încheierea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti
(U rm are din pag. l-a )
Experienţele efectuate de institutele de cer­
cetări arată că asigurîndu-se o densitate op­
tim ă a plantelor, p ro d u cţia de porum b se
p o ate m ări cu 25—30 la su tă în medic pe ţa ră .
Pornind de la realizările remarcabile ale gospodării­
lor agricole fruntaşe, de la bogata experienţă acumu­
lată de lucrătorii din gospodăriile de stat şi S.M.T., de
colectivişti, a fost făcută recomandarea ca în fiecare
gospodărie să se aleagă loturile cele mai bune
pe care să se aplice m ăsurile indicate de şti­
in ţa şi practica în ain tată pentru a se obţine
o recoltă de porum b boabe de peste 5.000 Ug.
la h ectar pe te re n u ri neirigate. Dacă în 19G2
gospodăriile colective ar realiza o producţie de 5.000 kg.
porumb boabe în medie la hectar de pe 500.000 hec­
tare, s-ar obţine, faţă de anul 19Gl, un spor de 1,5 m;-
Iioane tone de porumb. » tăţii mecanizatorilor îl constituie permanentizarea bri­
Ţinînd seama de experienţa bogată a ţărănimii
noastre şi pentru acoperirea necesităţilor de consum
ale populaţiei este necesar ca, pe lîngă sporirea pro­
ducţiei de fasole din cultură pură, să dăm o mai
mare extindere cultivării fasolei intercalate între po­
rumb. Prin această metodă se pot obţine de pe fie­
care hectar, pe lîngă recolta de porumb, în jurul a
300 kg. de fasole boabe.
O atenţie deosebită s-a dat în dezbaterile Consfătu­
irii cultivării p lan te lo r bogate în proteine,
pentru furajarea raţională a animatelor şi pentru creş­
terea productivităţii lor, precum şi culturilor de floa-
rea-soarelui, sfecla de zahăr, cartofi, legume şi altele.
In 1962, suprafeţele cultivate cu mazăre pot fi mă­
rite pînă la 300.000 de ha., prin restrîngerea altor cul­
turi mai puţin valoroase, dar care ocupă în unele
gospodării colective suprafeţe înseninate.
Producţia de flo area-so arelu i a crescut continuu
— de la 255.000 tone pe an în perioada 1950—195«,
la 511.000 tone în perioada 1959-1961. Creşterea s-a
produs însă mai mult pe seama extinderii suprafe­
ţelor cultivate, şi în mai mică măsură pe seama
sporirii producţiei la hectar. Este necesar să înmul­
ţim soiurile cu un conţinut ridicat de ulei, să culti­
văm această plantă în terenuri arate adînc şi bine
îngrăşate, să facem lucrările de semănat şi îngri­
jire a culturii în condiţii bune, sporind pe această
bază producţia medie la hectar la cel puţni 1.500 kg.
Producţia de s f e c lă (le z a h ă r a crescut de la 1.7 ria de stat Giarmata creşte anual 100.000 pui de tive, să le aprovizioneze cu seminţe din soiuri dC agricolă a unor noi hibrizi de porumb şi soiuri de
milioane tone în 1958, Ia 2,8 milioane tone în 1901.
Recoltele mari obţinute de numeroase gospodării co­
lective ne arată însă că şi la această cultură putem
ridica în mod simţitor producţia, realizând pînă în
1965 recolte de 25.000 kg. în medie la ha. Sarcina
este de a introduce în cultură soiuri cu un conţinut
mai ridicat de zahăr, de a mări producţia la hectar
şi de a orienta cultivarea acestei plante spre zonele
cele mai favorabile.
La carto fi, producţia medie la hectar se menţine de
ani de zile la un nivel nesatisfăcător. A întîrziat
luarea măsurilor d e 'înmulţire şi introducere în cul­
tură a soiurilor valoroase. Pentru obţinerea unor pro­
ducţii mari de cartofi este necesar să se aleagă te­
renurile cele mai potrivite, să se introducă pe scară
largă soiuri productive şi rezistente la boli.
O problemă care trebuie să preocupe în permanenţă
Ministerul Agriculturii şi sfaturile populare este 'dez­
voltarea zonelor legumicole în jurul oraşelor
şi cen trelo r m u n cito reşti pentru a asigura aprovi­
zionarea cît mai abundentă a populaţiei şi a evita trans­
portul costisitor de la distanţe mari. S-a arătat în Con­
sfătuire ce venituri mari se realizează prin cultura le­
gumelor. Exemplele citate aci sînt concludente.
Considerăm judicioase analiza şi recomandările
făcute de comisiile formate de Consfătuire în pro­
blemele viticulturii şi pomiculturiî, precum şi în
problema recuperării terenurilor neproductive şi com­
baterii eroziunii solului. Aceste recomandări, con­
forme cu orientarea dată de Congresul partidului,
trebuie examinate cu atenţia cuvenită de torurile
competente.
Tovarăşi,
Congresul al Ill-Iea al partidului nostru a trasat
sarcina ca pînă în 19G5 numărul bovinelor să crească
la 5,8 milioane, al porcinelor la 7,5 milioane, al ovi­
nelor la 13 milioane — din care în gospodăriile co­
lective 2.350.000 bovine, 3,7 milioane porcine, 7 mi­
lioane ovine.
Sarcina sporirii şeptelului se realizează cu succes.
Rină la 1 noiem brie 1961 n u m ărul bovinelor
(lin gospodăriile colective a crescut la 930.000,
(lin care 265.580 vaci şi 350.000 viţele.
Re lîngă mijloacele proprii investite pentru sporirea
şeptelului, gospodăriile colective au primit în 1961 din
partea statului credite în valoare de peste 800 milioane
de lei pe termen lung şi fără dobîndă pentru procu­
rarea de animale şi de materiale necesare construc­
ţiei de adăposturi.
6 u toate acestea nu sînt folosite încă marile posi­
bilităţi de care dispunem pentru sporirea rapidă a
efectivelor de animale. Condiţiile favorabile pentru
creşterea animalelor sînt insuficient valorificate în regiu­
nile Braşov, Alureş-Autonomă Maghiară şi în alte
regiuni cu întinderi mari de păşuni şi cu o veche
tradiţie în zootehnie.
Trebuie relevată atitudinea justă a acelor gospo­
dării care îşi sporesc numărul de vaci din prăsii A
proprie. Un exemplu bun în această privinţă îl dă
gospodăria colectivă din Hărman, regiunea Braşov;
dintr-un efectiv de 526 vaci, cît are iu prezent gospodă­
ria, 326 sînt din prăsilă proprie.
Plenara C.G. al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie a.c..
a criticat tendinţa de a neglija unele rase autohtone
sub pretextul că sînt slab productive. Experienţele
făcute de staţiunile Institutului de cercetări zooteh­
nice cît şi rezultatele multor gospodării de stat şi
gospodării colective au arătat că, prin încrucişarea
vacilor sure de stepă cu tauri selecţionaţi din rasele
Brună de Maramureş, Roşie de Dobrogea şi Bâlţată
romînească, se obţin metişi care, bine hrăniţi dau
2.500-3.200 litri lapte.
In Consfătuire, mulţi vorbitori au dat exemple con­
vingătoare despre rezultatele pozitive obţinute în gos­
podăriile lor în ce priveşte creşterea p ro ducţiei de
lapte. Producţii bune s-au obţinut în regiunile Suceava,
Dobrogea, Grişana, Braşov şi Banat. La gospodăria
colectivă din Comloşu Mare, regiunea Banat, s-au
obţinut pînă la 1 decembrie a.c. 3.000 litri lapte în
medie de la fiecare din cele 194 de vaci furajate;
la gospodăria colectivă din Livedea, regiunea Bucu­
reşti — 2.800 litri in medie de la 103 vaci furajate.
616 gospodării colective au realizat, numai în pri­
l jjTOsaVtTVA’Mn'a
mele zece luni ale anului, o producţie medie de peste agriculturii maşini pentru mecanizarea lucrărilor de asigurării unei mai strinse legături cu producţia agri­
1.800 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Cu toate recoltare şi pregătire a furajelor, aprovizionarea cu colă. Programele de studiu vor trebui revizuite pen­
acestea, producţia de lapte în unele gospodării este apă, tunsul mecanic al oilor, mulsul mecanic al va­ tru a fi la nivelul celor mai noi cuceriri ale ştiinţei
...că uesatisfăcătoare. Şi anul acesta un număr im­
portant de gospodării, în special în regiunile Argeş,
Cluj, iaşi şi Oltenia, obţin sub 1.000 litri lapte în
medie de la fiecare vacă furajată; aceasta se dato-
reşte în primul rînd faptului că vitele nu sînt bine
îngrijite şi alimentate cu furaje în cantităţi suficiente
şi de bună calitate.
Deosebit-de rentabilă pentru gospodăriile colective
este creşterea şi în g ră şa re a porcilor, eare con­
stituie sursa principală de sporire a producţiei de carne,
aducînd mari venituri băneşti. In anul 1960 gospodă­
riile colective au livrat statului 100.000 de porci iar
in 1961 — 250.000; în anul 1962, ele vor livra pe bază
de contract 900.000 de porci.
In ce priveşte creşterea ovinelor, numărul lor se
menţine în jurul a 11 milioane capete. Rezultatele
obţinute încreşterea numărului de oi cu lînă fină
şi semifină face posibilă realizarea sarcinii trasate de
conducerea partidului de a elimina, începînd din 1962,
importul de lînă. La 1 octombrie a. c., din tota­
lul de peste 5 milioane ovine în sectorul agri­
col socialist, cele cu lînă fină şi semifină repre­
zentau 3.770.000 capete, adică peste 75 la sută. A
sporit de asemenea şi productivitatea lor. Merită să
fie menţionate rezultatele unor gospodării colective
din Maramureş, Dobrogea şi Grişana, care au obţinut
de la un număr mare de oi o producţie de 5—7 kg.
lînă fină şi semifină în medie de la fiecare oaie, ştiincios şi cu spirit de răspundere, efectuează lucră­ tre a g a m asă de ţă r a n i colectivişti, acordîn-
fapt care arată posibilităţile mari de creştere a pro­
ducţiei de lînă.
Ga să se realizeze în 1965 numărul de oi necesar
producţiei de 27.000 tone lînă fină şi semifină, se
vor lua măsuri pentru păstrarea mieluţelor din aceste
rase şi creşterea pînă în 1963 a unui milion de bă­
tăii.
O problemă care trebuie să se bucure de o atenţie
deosebită este creşterea p ă sărilo r.
Aţi ascultat aici expunerea tov. Nicolae Dogarii,
de la gospodăria de stat Giarmata şi a tov. Gheor-
ghe Miotu, de la gospodăria de stat Andrăşeşti, şi
expunerile altor vorbitori, care au arătat ce poate
realiza un bun gospodar, pasionat şi conştient de
importanţa economică a sectorului avicol. Gospodă­
găină şi 2 0 .0 0 0 pui de curcă, la 100 hectare reve­ înaltă productivitate, cu material săditor şi animale plante de mai mare productivitate, la perfecţionarea
nind 3.150 păsări, în afară de încărcătura cu ani­ de rasă. Putem spune că ele îndeplinesc cu bune maşinilor agricole, ridicarea fertilităţii solului, îmbu­
male mari. De pe urma sectorului avicol, gospodăria rezultate aceste sarcini de răspundere.
a obţinut peste plan 2,5 vagoane carne de pasăre
şi 270.000 ouă. Exemple asemănătoare se găsesc şi crescut considerabil, a sporit productivitatea muncii şi a tele unor cercetători ştiinţifici au fost subliniate de
în gospodăriile colective.
In Consfătuire s-a arătat însă că numeroase gospodă­
rii de stat şi colective au doar o pasăre la 2 -3 hectare.
Să punem capăt tovarăşi cu hotărîre acestei stări de
lucruri intolerabile. T oate gospodăriile de s ta t şi
colective trebuie să-şi creeze un sector avicol
puternic, să crească cel p u ţin 500-600 p ăsări
la su tai de- h- ectare. în u n ită ţ’ile sit¦u- ate în ime- t de vacă 36 la sută. Totodată, ele au livrat în cursul
diata apropiere a oraşelor şi centrelor m unci­
toreşti trebuie să se dezvolte creşterea indus­
trială a păsărilor p en tru ouă şi carne, să se
organizeze crescătorii cu cel p u ţin 10—15.00(1
păsări din cele m ai bune rase specializate pen­
tru producţia de ouă.
Tovarăşi,
Pentru a se realiza sarcinile creşterii animalelor, a
producţiei de lapte, carne, lînă şi altele este necesar
ca în toate gospodăriile să se manifeste o grijă perma­
nentă, susţinută, pentru sporirea producţiei de fu ­
raje . Ţinînd seama de valoarea deosebită a porum­
bului însilozat, în primul rînd pentru hrănirca vacilor
de lapte, se Impune ca problema asigurării acestui fu­
raj să fie mereu în centrul atenţiei organelor de partid
şi de stat, a conducerii fiecărei gospodării. In această
privinţă, comisia pentru creşterea animalelor a făcut
recomandări valoroase şi consider că aplicarea lor
este în interesul fiecărei gospodării.
Ih ultimii ani s-a extins cultura dublă a plante­
lor de nutreţ, îndeosebi a porumbului, pe suprafeţele
de pe care s-au recoltat secara, orzul, rapîţa etc.
Această metodă, care înseamnă de fapt o mărire a
suprafeţelor cultivate, trebuie aplicată în anii urmă­ plina de plan şi financiară, să se preocupe perma­ constituind în acest fel adevărate focare de răs-
tori de toate gospodăriile colective şi de stat, pentru nent de creşterea productivităţii muncii şi de redu­ pîndire a experienţei înaintate. (Aplauze).
a se obţine cantităţi suplimentare de furaje valoroase.
Păşunile şi fîneţele naturale, care se întind pe mai
bine de 4 milioane hectare, sînt o mare bogăţie a
ţării noastre, ce trebuie să fie mult mai bine folo­
sită. In consfătuire s-au făcut propuneri folositoare nicienilor agronomi, zootehnicienilor şi medicilor ve­ practică. Nu mă îndoiesc că acest apel va găsi ră­
de care e bine să se ţină seamă.
In gospodăriile agricole de stat şi colective tre­
buie să se organizeze pe scară mult mai largă pro­
ducerea furajelor combinate, mai ales pentru porci
şi păsări, care duc la folosirea mai raţională a nu­
treţului, la producţii sporite şi la scăderea preţului
de cost al produselor animaliere.
Pentru adăpostlrea animalelor, gospodăriile colec­
tive au primit din partea statului importante credite
pe termen lung, materiale la preţuri reduse şi asis­
tenţă tehnică. Executarea la timp a unor construcţii
ieftine şi trainice este o problemă oare trebuie să
se afle in atenţia permanentă a organelor de partid
şi de stat. Aici au fost date numeroase exemple ,de
soluţii constructive, economice, potrivite a fi adop­
tate de gospodăriile colective care au de executat
construcţii zootehnice.
Tovarăşi,
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria con­
structoare de maşini asigură prin munca lor pricepută
într-o măsură tot mai însemnată dotarea agriculturii cu
tractoare, maşini şi utilaje moderne la nivelul tehnicii
mondiale şi în numărul cerut de dezvoltarea agriculturii
socialiste. | n prezent, pe ogoarele p a triei noas­
tre lucrează 52.000 tra c to a re fizice, peste
23.000 combine de cereale păioase, 48.000 se­
m ănători şi alte maşini.
Industria noastră a produs un tip de combină de
recoltat cereale păioase bine apreciată de lucrătorii
din gospodăriile de stat şi colectivişti, noi tipuri de cole existente, sînt necesare eforturi serioase pentru chimică — ramuri principale ale industriei grele,
semănători universale cu productivitate sporită, se­ a spori numărul specialiştilor agricoli şi a îmbu­ hotăritoare pentru avîntul întregii economii — se ob­
mănători de porumb de mare precizie şi cu randa­ nătăţi pregătirea lor. Se află în curs de elaborare ţin ritmuri însemnate de dezvoltare, producţia anu­
ment ridicat; în curînd agricultura va primi- un nou
tractor universal de 65 G.R., cu înaltă productivi­
tate, vor intra în fabricaţie de serie o combină de
recoltat porumb ştmleţi, o combină de recoltat po­
rumb siloz.
In faţa industriei stă sarcina de a-şi însuşi şi livra
DRUMUL SOCIALISMULUI
cilor, transportul din interiorul gospodăriei, pentru
mecanizarea principalelor lucrări de pomicultură, le­
gumicultura, viticultură.
Dezvoltarea agriculturii noastre a demonstrat rolul
mare pe care l-au îndeplinit şi-l îndeplinesc staţiu n ile
de m aşini şi tra c to a re în creşterea producţiei. Vo-
lumul lucrărilor mecanizate a crescut în 1961 de peste
2 ori faţă de 1959, iar gradul de mecanizare a prin­
cipalelor lucrări în gospodării colective a fost de peste
90 la sută la arat şi la semănatul cerealelor păioase,
de 70 la sută la recoltatul cerealelor păioase, de 76 la
sută la semănatul porumbului. Extinderea mecanizării
la un număr mare de lucrări şi îmbunătăţirea continuă
a calităţii acestora a contribuit la obţinerea de pro­
ducţii mai mari şi constante de către gospodăriile co­
lective.
Un mijloc important pentru îmbunătăţirea activi­
găzilor de tractoare la gospodăriile agricole colective.
Faptul că aceiaşi mecanizatori sînt repartizaţi să
lucreze mai mulţi ani la rînd in aceeaşi gospodărie,
duce la întărirea colaborării dintre brigada de trac­
toare şi brigăzile de cîinp ale gospodăriei colective,
la mărirea spiritului de răspundere al mecanizatori­
lor faţă de soarta recoltei de pe tarlalele pe care lu­
crează.
Marea majoritate a mecanizatorilor, muncind con­
rile la timp şi în condiţii de bună calitate, contri­
buie la creşterea considerabilă a recoltelor. Desigur,
mai sînt cazuri cînd unii mecanizatori execută lu­
crări de calitate nesatisfăcătoare. Conducerile staţiu­
nilor de maşini şi tractoare trebuie să considere drept
o sarcină de cinste de a executa numai lucrări de
bună calitate. Organele şi organizaţiile de partid au
datoria să exercite un permanent control asupra ca­
lităţii lucrărilor executate de S.M.T.
Partidul şi guvernul au încredinţat gospodăriilor
(le s ta t sarcina de a deveni mari întreprinderi agri­
cole socialiste, care să dea mari cantităţi de pro­
duse agro.alimentare pentru aprovizionarea popu­
laţiei şi a industriei şi, totodată, să fie un model
de agricultură socialistă pentru gospodăriile colec­
Producţia globală agricolă a gospodăriilor de stat a probleme ale producţiei vegetale şi animale. Meri­
scăzut preţul de cost al produselor. Ih anii 1959-1961 ele
au livrat fondului central de două ori mai mult griu, de
trei ori mai mult lapte de vacă, de aproape trei ori mai
multă carne şi cu 75 la sută mai multă lină
faţă de anii 1956—1958. Anul acesta contribuţia
lor la fondul central reprezintă ia grîu 36 la sută,
la porumb 26 la sută, la carne 20 la sută, la lapte
acestui an gospodăriilor colective peste 150.000 tone
săâmmîntţă de grîu d e . Calitate-superioară,.. 15.001) t o n e d u c ă t o a r e înclină de . multe ori să aprecieze ac-
dee-4sămînţă. de-'-porumb hibrid .de- mare -probddiancitvitatc, --J.biitatea .cercetătorilor numai după numărul de lu-
material săditor, pomiviticol şi animale de prăsilă.
Nu putem însă trece cu vederea faptul că în toate
regiunile mai există gospodării de stat cu producţii
scăzute; deseori în cadrul aceleiaşi gospodării produc­
ţia diferă chiar de la o brigadă la alta.
Gospodăriile agricole de stat dispun de suficiente
mijloace mecanice, de numeroşi ingineri şi tehnicieni,
de tot ce este necesar pentru a pune capăt acestei
situaţii, pentru a asigura dezvoltarea lor multilate­
rală şi obţinerea unor producţii din ce în ce mai
mari.
Consiliile gospodăriilor de stat, muncitorii, ingi­
nerii şi tehnicienii trebuie să-şi concentreze eforturile
în direcţia folosirii mai raţionale a pămîntului şi a
tehnicii de care dispun, să generalizeze şi să intro­
ducă pe scară largă în producţie cuceririle ştiinţei
şi tehnicii agricole înaintate, să pună în valoare toate de gospodăriile agricole de stat şi colective, să nu se
¦ rezervele pentru creşterea puternică a producţiei ve­
getale şi animale, să îmbunătăţească continuu orga­
nizarea muncii, să respecte şi să întărească disci­
cerea preţului de cost al produselor.
Tovarăşi,
In anii puterii populare numărul inginerilor, teh­ ştiinţă de a lega mai strîns cercetarea ştiinţifică de
terinari a sporit de aproape 9 ori faţă de 1938. sunetul cuvenit în inimile tuturor cercetătorilor.
Am ascultat cu mult interes cuvîntul mai multor
specialişti, agronomi, zootehnişti, care-şi cunosc te­
meinic profesiunea, au dobîndit o experienţă preţi­
oasă şi muncesc cu devotament pentru realizarea sar­
cinilor lor.
Nu poate fi satisfacţie mai m are pentru un
agronom, zootelinician sau medic veterinar
decît aceea de a m unci efectiv pe teren, în
gospodării de stat şi colective, unde îşi poate
valorifica pe deplin cunoştinţele acuiriulate în
anii de studiu şi poate vedea rezultatele con­
crete ale muncii sale.
Cadrele agricole de care dispunem trebuie folo­
site în mod raţional, corespunzător cu pregătirea lor
şi cu nevoile unităţilor agricole socialiste. Nume­
roase cadre din agricultură sînt folosite în diferite
munci nelegate de specialitatea pentru care s-au pre­
gătit, în timp ce în G.A.S.-uri, gospodării colective şi
S.M.T.-uri lucrează doar un număr redus de specia­
lişti. In regiunea Bacău, din 395 ingineri agronomi şi
zootehnicieni, numai 107 lucrează în gospodării de stat,
colective sau S.M.T.-uri, iar în regiunea Oltenia, din
1.218 specialişti agricoli, numai 409.
Trebuie schimbată radical această stare de lucruri,
îudreptînd majoritatea covârşitoare a cadrelor de
specialişti spre munca nemijlocită în unităţile agri­
cole socialiste, acolo unde se hotărăşte soarta recoltei.
Pe lîngă grija de a folosi judicios cadrele agri­
un plan de măsuri privind dezvoltarea învăţămîntului
agricol de toate gradele. Se prevede sporirea numă­
rului studenţilor din institutele de inyăţâmînt supe­
rior şi extinderea reţelei şcolilor destinate formării
cadrelor medii. Procesul de studiu în învătămîntul
’'
agricol superior va fi temeinic îmbunătăţit, în scopul
şi practicii agricole. îmbunătăţiri serioase vor H
aduse şi sistemului de pregătire a cadrelor medii,
legînd întregul proces de predare a cunoştinţelor de
munca practică în unităţile agricole socialiste, ceea
ce va crea condiţii pentru temeinica pregătire teo­
retică şi practică a elevilor.
Treptat, şcolile tehnice agricole şi institutele de
îuvăţămînt agricol superior vor trebui mutate in cele
mai bune gospodării de stat sau staţiuni experimen­
tale, asigurîndu-se aci condiţii necesare bunei desfă­
şurări a procesului de învăţămînt. Sîntem încredin­
ţaţi că această măsură va ridica la un nivel înalt
învăţămîntul agricol şi va fi primită cu satislacţie
de tineret, ca şi de corpul nostru didactic. (Aplauze).
Ritmul rapid al mecanizării agriculturii impune ca
în cîţiva ani să se pregătească un număr de peste
60.000 mecanizatori agricoli. Pentru realizarea acestei
sarcini, Ministerul Agriculturii va organiza pe lingă
staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile de
stat, numărul necesar de şcoli profesionale care să
pregătească tractorişti mecanizatori.
Dezbaterile Consfătuirii reflectă roadele
muncii desfăşurate de p artid p entru răspîn-
direa în mase a cunoştinţelor agricole. Acea­
stă acţiune trebuie să capete o mai mare am­
ploare, astfel îneît să cuprindă practic în­
du-se o deosebită atenţie tineretului. Cadrele
(le specialişti sînt chem ate să dea întregul lor
sprijin cercurilor de învăţăm înt agro-zooteh-
nic de m asă, precum şi altor form e de răs-
pîndire a cunoştinţelor agricole în rîndurile
ţărănim ii.
In vederea calificării cadrelor de conducere din
gospodăriile colective, Ministerul Agriculturii şi sfa­
turile populare au datoria să asigure funcţionarea în
bune condiţiuni a cursurilor de pregătire a preşedin­
ţilor de gospodării colective, a brigadierilor şi soco­
titorilor.
Oamenii de ştiinţă din institutele de cercetări, de
învăţămînt superior şi din staţiunile experimentale
aduc o mare contribuţie la introducerea în practica
nătăţirea agrotehnicii culturilor şi la rezolvarea altor
o serie de vorbitori şi reliefate cu prilejul decorăm
celor care s-au distins in munca de dezvoltare a agri­
culturii noastre.
Cu toate progresele obţinute, există încă o serioasă
rămînere în urmă a -ştiinţei agricole din ţara noastră
faţă de cerinţele crescute ale agriculturii socialiste.
Mai sînt oameni de ştiinţă care desfăşoară o muncă
de cabinet, ruptă de teren, iar forurile ştiinţifice con-
crări Publicate> f‘lra a ţine seama de eficienţa prac­
tică a acestora.
In prezent majoritatea cercetătorilor ştiinţifici
din domeniul agriculturii sînt concentraţi în Bucu­
reşti. Măsurile luate în vederea îndreptării acestei
situaţii sînt încă timide. Este necesar ca centrul de
greutate al muncii de cercetare ştiinţifică să fie
mutat în producţie, unde se verifică practic valabi­
litatea oricărei concluzii ştiinţifice. (Aplauze). Acti­
vitatea de cercetare ştiinţifică trebuie să aducă o
contribuţie mai mare în domenii vitale pentru pro­
ducţia agricolă: ameliorarea plantelor şi a raselor
de animale autohtone, elaborarea agrotehnicii cultu­
rilor irigate în condiţiile ţării noastre, combaterea
bolilor şi dăunătorilor şi altele.
Staţiunile experimentale trebuie legate mai strîns
mărginească doar la recomandări de metode avan­
sate, ci să fie ele însele exemple de folosire a aces­
tor metode, demonstrînd, prin rezultatele obţinute în
producţie, eficacitatea aplicării în practică a ştiinţei,
Am ascultat cu satisfacţie cuvîntul academicianului
Gh. lonescu-Siseşti, apelul său către oamenii de
Creşterea eficacităţii cercetărilor ştiinţifice
în strînsă legătură cu practica, cu producţia,
rep rezin tă una (lin condiţiile de bază p en tru
atingerea obiectivelor stabilite de p a rtid în
dezvoltarea agriculturii socialiste.
Tovarăşi,
Vreau să vă aduc la cunoştinţă o veste care,
sînt convins, are să vă bucure pe toţi. Planul
producţiei globale in d u striale pe 1961 a fost
îndeplinit Ia 19 decem brie, cu 12 zile înainte
de sfîrşitu l anului. (Aplauze furtunoase, prelungite),
Aceasta înseam nă că în zilele care au mai ră ­
mas pînă la începutul noului an se vor obţine
im p o rtan te depăşiri ale planului de producţie.
P erm iteţi-m i să exprim de la această tri­
bună cele mai calde sentim ente de dragoste
şi de înaltă preţuire m uncitorilor, inginerilor,
tehnicienilor p e n tru efo rtu rile lor pline de
abnegaţie, să felicit din toată inima eroica
noastră clasă m uncitoare pentru această vic­
torie. (Aplaăze puternice, prelungite, uralc. Asistenţa
în picioare ovaţionează îndelung).
S e - îndeplinesc an de an şi se depăşesc sarcinile
prevăzute în Directivele celui de-al lll-lea Congres
al R.M.R., toate ramurile economiei naţionale se
/
dezvoltă in ritm susţinut, ascendent, lărgind con.
tinuu potenţialul economic al ţării noastre.
In siderurgie, construcţii de maşini, în industria
lui 1961 fiind cu aproximativ 50 la sută mai mare
decit cea realizată în 1959, Şi în industria bunurilor
de consum se înfăptuiesc cu succes sarcinile trasate
de partid pentru creşterea producţiei, lărgirea sorti­
mentelor, îmbunătăţirea calităţii produselor. Comer­
ţul socialist este aprovizionat cu o gamă variată de măr­
iMr. 2176
furi de bună calitate, trainice şi atrăgătoare care sa­
tisfac într-o măsură tot mai mare exigenţele cresciude
ale populaţiei.
Realizările însemnate obţinute în creşterea produc­
ţiei materiale sporesc posibilităţile statului de a aloca
fonduri din ce în ce mai importante pentru noi obiec­
tive industriale, pentru lărgirea bazei tehnico-materiale
a agriculturii şi transporturilor, pentru extinderea ac­
ţiunilor destinate ridicării nivelului de trai. In primii
2 ani ai planului de 6 ani s-au investit în întreaga
economie peste 50 miliarde lei, cu 50 la sută mai mult
decît în perioada anilor 1958-1959. In întreaga ţară se
desfăşoară un vast program de construcţii, se ridică
noi fabrici şi uzine, se dezvoltă şi se reutilează pe baza
tehnicii moderne numeroase întreprinderi existente.
In agricultură, în prim a jum ătate a planu­
lui de şase ani, investiţiile din fondurile sta­
tului depăşesc cu aproape 3 m iliarde lei p re­
vederile din Directive, ajungîndu-se astfel ca
volum ul investiţiilor pe anul 1962 să se a p ro ­
pie de nivelul prevăzut p e n tru an u l 1965.
Fonduri suplimentare au fost alocate în principal pen­
tru intensificarea acţiunii de mecanizare a agricul­
turii, dezvoltarea zootehniei, lucrări de hidroameliora-
ţiuni, dezvoltarea pomicultură. O dată cu consolidarea
economică a gospodăriilor agricole colective sporesc
investiţiile acestora din fonduri proprii.
Sînt condiţii ca în anul 1962 investiţiile finanţate din
resursele G.A.G. să ajungă la 2 miliarde lei, faţă de.
circa 600 milioane lei în 1959. Tot mai numeroase sînt
gospodăriile agricole colective care în momentul de
faţă îşi dezvoltă capacitatea de producţie fără a mai
recurge la credite din partea statului.
Pe măsura dezvoltării economiei naţionale, creşte sis­
tematic nivelul de trai al celor ce muncesc. In ultimii
doi ani, salariul real a sporit cu 16 la sută. Creş­
terea puterii de cumpărare a oamenilor muncii de la
oraşe şi sate se reflectă în volumul sporit al vînzărllor
prin comerţul socialist, care în 1961 depăşeşte cu o
treime nivelul realizat în 1959.
Acţiunile social-culturale se extind continuu, lărgin-
du-se baza tehnico-materială a învăţămîntului, culturii
şi ocrotirii sănătăţii, se realizează cu succes programul
construcţiilor de locuinţe şi de înfrumuseţare a oraşelor.
Pentru construcţiile de locuinţe, statul a alo­
cat în anii 1960-1961 sum a de 3,5 m iliarde
lei, cu 750 m ilioane m ai m ult decît prevedeau
pentru această perioadă Directivele Congre­
sului al lll-lea; ca urm are, în aceşti doi ani,
au fost date în folosinţa oamenilor muncii
peste 65.000 ap artam en te.
Economia noastră naţională se caracterizează prin-
tr-o dezvoltare proporţională, prin creşterea continuă şl
valorificarea superioară a resurselor ţării, prinlr-o si­
tuaţie financiară trainică.
Succesele obţinute în realizarea planului de şase ani
constituie premize favorabile pentru dezvoltarea în con­
tinuare, pe linie ascendentă a economiei naţionale. Pla­
nul pe anul 1962 prevede un nou avînt al industriei şi
agriculturii, creşterea însemnată a volumului de inves­
tiţii, ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii.
Producţia industrială va creşte cu 13,5 la sută faţă de
realizările din 1961, depăşind cu circa 6,5 miliarde lei
prevederile din Directive. In anul următor, volumul in­
vestiţiilor din fondurile statului este de aproape 6 ori
mai mare decît în 1950. Ga urmare a dezvoltării eco­
nomiei naţionale, numărul salariaţilor va ajunge în
1962 la 3.660.000, cu 200.000 mai mult decîtjsb prevede
în Directive.
Im portantele realizări obţinute, avîntul şi
hotărîrea cu care oamenii muncii de la oraşe
şi sate luptă pentru îndeplinirea prevederilor
planului de 6 ani, sînt o chezăşie că m ăreţul
program al desăvîrşirii construcţiei socialiste
va fi înfăptuit cu deplin succes.’ Patria noa­
stră va cunoaşte o şi mai m are înflorire, spre
binele şi fericirea po p o ru lu i. (Aplauze vii, pu­
ternice).
Tovarăşi,
Lucrările Consfătuirii noastre vor constitui un în­
demn puternic pentru organele de partid şi de slat,
pentru toţi cei ce lucrează în domeniul agriculturii de
a-şi concentra eforturile pentru consolidarea cconomico-
organizatorică a gospodăriilor colective, pentru dezvol­
tarea lor multilaterală, întărirea proprietăţii obşteşti,
creşterea producţiei globale şi a producţici-marfă. Să
muncim neobosit pentru ca fiecare gospodărie colectivă
să devină o unitate socialistă puternică şi înfloritoare,
care să asigure colectiviştilor o viaţă îmbelşugată si
să constituie un exemplu viu, însufleţitor, pentru în­
treaga ţărănime!
îndeplinirea marilor sarcini dezbătute în Consfătui­
rea noastră cere îmbunătăţirea întregii activităţi de
conducere a agriculturii socialiste. In această privinţă,
un rol important revine Ministerului Agriculturii. El
trebuie să-şi îmbunătăţească stilul şi metodele de mun­
că, să devină un adevărat centru organizatoric de ge­
neralizare în producţia agricolă a ştiinţei şi practicii
înaintate, a metodelor folosite de fruntaşii producţiilor
mari, să contribuie mai activ fa introducerea noului
în agricultură. Ministerul are datoria să studieze^ te­
meinic problemele economice, teh'nico-ştiinţifice şi or­
ganizatorice ale agriculturii noastre socialiste, atrăgin I
în această muncă cele mai competente cadre clin uni­
tăţile agricole socialiste, cadrele de specialişti de la
raioane şi regiuni şi din institutele de cercetări şi de
învăţămînt agricol.
Sarcini de mare răspundere revin sfaturilor popu­
lare. Ele sînt chemate să se ocupe îndeaproape de în­
treaga activitate a gospodăriilor colective şi să re­
zolve cu competenţă, operativ, toate problemele pri­
vind întărirea lor economico-organizatorică.
Organele regionale şi raionale de partid au sarcina
să desfăşoare o intensă muncă politică şi organizatorică
în rîndul ţărănimii şi al tuturor oamenilor muncii de
la sate, să studieze şi să organizeze răspîndirea largă
a experienţei înaintate, să asigure îndrumarea perma­
nentă, concretă, a activităţii sfaturilor populare şi a
conducerilor gospodăriilor colective.
Tovarăşi,
Consfătuirea a scos la iveală rezervele mari ale agri­
culturii noastre, a pus în lumină comoara nesecată a
experienţei acumulate de ţăranii colectivişti, de lucră­
torii din gospodării de stat şi S..M.T.-uri, de specialişti
şi oameni de ştiinţă, de organele de partid şi sfaturde
populare.
Ne exprimăm convingerea că participanţii la Consfă­
tuire, întoreîndu-se la locurile lor, vor face larg cu­
noscute întregii ţărănimi, tuturor lucrătorilor din agri­
cultură, cele dezbătute aici şl vor munci activ pentru
aplicarea recomandărilor ce s-au elaborat. (Vii apluaze).
Ne mai despart cîteva zile de anul nou. Permiteţi-mi
sa vă adresez cu acest prilej calde felicitări tovărăşeşti
şi să vă urez din toată inima vouă şi prin voi tuturor
lucrătorilor din agricultură, multă sănătate, fericire şi
putere de muncă pentru ca anul care vine să fie un
an de noi realizări în dezvoltarea agriculturii socialiste
şî în creşterea continuă a producţiei agricole, de noi
şi tot mai mari succese în lupta pentru construirea so­
cialismului în patria noastră, pentru bunăstarea şi le-
ricirea poporului I
Spor la muncă, tovarăşi I
(Aplauze puternice, prelungite; toţi se ridică în pi­
cioare, minute în şir răsună urale şi ovaţii).