Page 8 - 1961-12
P. 8
pa?- ? DRUMUL SO CI A U iiMU LUI Nr. 2158
R. P. Romină a fost aleasă membru U LTIM ELE ŞTIRI ULTIM ELE ŞTIRI U LTIM ELE ŞTIRI '
nepermanent a! Consiliului
U LT IM EL E ŞTIRI___ ULTIMELE ŞTIRI
de Securitate
NEW, iYORK 1. — Trimisul nale. Potrivit prevederilor Car
special Agerpres C. Alexan- tei O.N.U., pentru ca un stat să
droaie transmite : fie ales membru nepermanent
In şedinţa din dimineaţa zi al Consiliului de Securitate,
lei de 1 decembrie Adunarea trebuie să întrunească două
Generală a O.N.U. a ales R.P. treimi din voturile Adunării Ge In Comitetul Politic Poporul sovietic este alături
Romînă ea membru neperma nerale. Cu toate că R.P. Ro
nent aî Consiliului de Securita mînă a întrunit în marea m a
te cu o majoritate de 75 de vo-: joritate a tururilor de scrutin Adoptarea unei rezoluţii ele Africa luptătoare
tur! pentru şi 16 contra. In fe cu privire la preîntîmpinarea
mai multe decît Filipinele, to Adunarea festivă de la Moscova consacrată Zilei Africii
lul acesta s-a pus capăt im pa tuşi, datorită faptului că S.U.A. extinderii armei nucleare MOSCOVA 1 (Agerpres). — lor angolezi, pentru anarhia din ţei după cinci secole de lipsuri
şi aliaţii lor din blocurile mi
sului la care sa ajuns in rezol litare au făcut presiuni asupra
varea problemei alegerii în a- unor delegaţi pentru sprijini
eeastă sesiune, a celui de-al rea candidaturii Filipinelor,
treilea membru nepermanent al
Consjliului de Securitate* alege R.F. Romînă nu a putut ob NEW YORK 1 (Agerpres). — rite rapid, iar guvernul de la TASS transmite : Congo, a declarat el, o poartă şi suferinţe, dc colonialism şi
re care a început Ia 30 octom ţine majoritatea de două treimi. La şedinţele din dimineaţa şi Bonn cere să i se acorde arma La 30 noiembrie în Sala Co aceiaşi forţă — imperialismul, robie.
brie. Acest impas a fost provo-: In aceste condiţii, pentru a fa .dupa-amiaza zilei de 1 decem nucleară. Cu toate acestea, a care apare mereu sub altă mas
cat datorită încercărilor puteri-: brie ale Comitetului Politic, s-a spus Palamarciuk, adoptarea re loanelor din Casa Sindicatelor, că dar urmăreşte întotdeauna Ibraghim Mukibi, student din
cilita lucrările Adunării Gene discutat proiectul de rezoluţie zoluţiei Irlandei, cu toate lipsu a avut loc o adunare festivă a acelaşi ţel — asuprirea. Acum Ghana la Universitatea din Mos
lor occidentale de a bloca ale rale şi a-i permite să se concen al Irlandei cu privire la prein- rile ei, vă reprezenta un păs reprezentanţilor vieţii publice însă, a subliniat Diallo, este in cova, a subliniat că eliberarea
gerea R.P. Komîne şi a impu treze asupra celorlalte proble tîmpinarea extinderii armei nu înainte. din Moscova, consacrată Zilei contestabil că colonialismul va de sub dominaţia colonialistă nu
cleare. Pe marginea acestei pro Africii. Au fost de faţă colabo fi aruncat pentru totodeauna este ţelul final al luptei popoa
ne pe acest loc, rezervat ţărilor me de pe ordinea de zi care îşi puneri au luat cuvîntul repre Proiectul de rezoluţie al Ir ratori ai ambasadelor Ghanei, din Africa. relor africane ci doar o condi
Europei de răsărit, candidatul aşteaptă rezolvarea, delegaţia zentanţi ai Irlandei, R.S.S. Ucrai landei a fost sprijinit de ase Mali, Etiopiei, Somaliei, R.A.U., ţie pentru cucerirea adevăratei
ţării noastre a căzut de acord nene, S. U. A., Perului, Angliei, menea de delegaţii Irakului. Po Tunisiei, Sudanului, precum şi Ne bucură faptul, a spus re
lor, Filipinele. Înscriind Filipi- Noii Zeelande, Poloniei, Indiei, loniei, Indiei, Argentinei şi al studenţi africani care studiază prezentantul Republicii Mali, că independenţe-economice. Numai
nele pe lista candidaţilor pen cu o soluţie de compromis, po Cehoslovaciei. tor state. la Moscova. în lupta sa Africa are nu nu
trivit căreia R.P. Romînă va mai sprijinul Uniunii Sovietice atunci, a spus el, vom lichida
tru locul din Consiliul de Secu Ministrul Afacerilor Externe al Faptul că în proiectul de re Deschizînd adunarea, scriito şi al întregului lagăr socialist
ocupa în anul 1962 locul in Con rul Anatoli Sofronov, vicepre dar şi al tuturor forţelor iubi cu mizeria, nevoile, bolile, anal
ritate ce revine, potrivit acor siliul de Securitate, iar Filipi Irlandei a prezentat un proiect zoluţie nu există o prevedere' şedinte al Comitetului sovietic toare de pace, care se întăresc fabetismul.
de solidaritate cu ţările Asiei'şi zi de zi. Africa este sigură că
dului încheiat Ia Londra în nele în anul 1963. Acceptarea de rezoluţie care propune ca care să interzică stocarea armei Africii a d eclarat: Sîntem con Participanţii la adunare au
1946, în exclusivitate ţărilor din
de către delegaţia romînă a nucleare pe teritoriile altor sta adoptat o rezoluţie in care de
Europa de răsărit, Statele Uni acestei soluţii de compromis nu
clară că simpatia oamenilor so
te şi aliaţii lor au încălcat, pen înseamnă că R.P. Romînă şi
ţările din Europa de răsărit,
tru ’ a şasea oară consecutiv, cărora le revine de drept acest
acest acord precum şi Carta
loc în Consiliul de Securitate,
O.N.U. Din 1951 şi pînă în pre
zent, locul rezervat Europei dc Adunarea Generală să ceară tu
turor statelor şi îndeosebi ace
răsărit a fost ocupat de Grecia, au renunţat la lupta pentru lora care dispun în momentul te, a convenit intrutotul puteri vinşi că deasupra întregii Africi va deveni liberă şi unită, în ciu vietici a fost şi va fi întotdea
Japonia, Turcia şi Filipine al aplicarea principiului înscris de faţă de arma nucleară, să lor occidentale. De aceea, cele va răsări soarele libertăţii. Po da împotrivirii lui Chombe, ce una de partea popoarelor care
ternativ cu ţările socialiste. S ta atît în Carta O.N.U. cît şi în depună toate eforturile pentru 12 delegaţii ale ţărilor occiden porul sovietic este alături de lor de teapa lui şi celor care ii luptă pentru libertate şi inde
tele socialiste însă au respectat acordul de Ia Londra, cunoscut încheierea unui acord interna tale care au votat in ajun îm Africa luptătoare. sprijină. pendenţă1. Proînovînd politica
cu cea mai mare stricteţe acor sub denumirea dc „Gentle ţional care să Interzică trans potriva rezoluţiei celor opt ţări externă leninistă, Uniunea So
dul internaţional de la Londra men’s agreement“, care prevede miterea controlului asupra ar cu privire la crearea unui „club Sofronov a subliniat că în Ne mîndrim mai ales pentru vietică a fost şi va rărnine în
în ce priveşte reprezentarea ce repartiţia geografică echitabilă mei nucleare statelor care nu neatomic“, au votat pentru re prezent creşte mereu rolul tine faptul că printre adevăraţii totdeauna prietenul consecvent
lorlalte regiuni geografice. Ma dispun de aceste arme. zoluţia Irlandei. Ca urmare a relor state africane în rezolva prieteni ai Africii luptătoare se şi credincios al popoarelor Afri
a locurilor din acest organ prin acestui fapt, proiectul de re rea principalelor probleme in află lagărul socialist în frunte cii.
joritatea membrilor Adunării Ministrul Afacerilor Externe zoluţie al Irlandei cu privire la ternaţionale. cu marea Uniune Sovietică, a de
cipal al O.N.U. însuşi faptul că al R.S.S. Ucrainene, Palamar- preîntîmpinarea răspîndirii ar clarat Buganem Malek, pre Puternicul lagăr al socialis
Generale s-a pronunţat în mai eluk, a sprijinit proiectul irlan mei nucleare a fost adoptat în La adunare a luat cuvîntul mului, se subliniază în rezolu
Adunarea Generală a ales R.P. dez dar a arătat că acest pro unanimitate. Terne A. Diallo, însărcinatul cu şedintele asociaţiei studenţilor ţie, acordă un ajutor frăţesc de
multe tururi de scrutin pentru afaceri ad-interim al Republicii zinteresat popoarelor nu numai
Romînă în Consiliul de Secu Mali în Uniunea Sovietică. Con algerieni din Moscova. Lupta în lupta pentru independenţă
alegerea R.P. Komîne în Con siderăm că vina pentru asasina
ritate pentru anul 1962 şi nu tele săvîrşite împotriva patrioţi- poporului algerian, a spus el,
siliul de Securitate, ceea ce
pentru anul 1963, dovedeşte o întruchipează voinţa de nezdrun
oglindeşte larga apreciere pozi
recunoaştere a dreptului ei le cinat spre libertate care însu
tivă a politicii de pace dusă de gitim de a ocupa acest loc.
R.P. Romină, a contribuţiei pe Anunţarea votului a fost p ri
cave a adus-o şi o aduce ţara mită cu -puternice aplauze de
noastră la lupta pentru destin întreaga Adunare Generală. iect are o lipsă esenţială: în el fleţeşte întregul continent afri politică, dar şi pentru crearea
derea încordării internaţionale, A luat apoi cuvîntul din p ar nu se spune nimic despre inter Ş e d in ţa C o n s iliu lu i de S e c u rita te can. Africa începe să păşească unei economii naţionale de sine
zicerea stocării armei nucleare temeinic pe calea independen- stătătoare.
pentru rezolvarea pe cale paş tea delegaţiei romîne, Eduard pe teritoriile altor ţări. Pala- NEW YORK 1 (Agerpres). — zatorilor, care continuă să acţioneze
nică a problemelor, internaţio- Mezincescu. marciuk a amintit că pe teri La 30 noiembrie a fost convocata după principiul dezbină şi stăpîneşte.
toriul R.F.G. se află stocuri şedinţa Gonsiliului de Securitate în
uriaşe de arme atomice ale legătură cu cererea Republicii Arabe Invitat la cererea sa Ia şedinţa ------------ ............ -E L-tşg,'-^ : ------------------------------
N.A.T.O. şi că trupele vest-ger Unite de a examina problema primi Gonsiliului de Securitate, reprezentan
A începu? examinarea problemei mane sînt instruite în mînuirea rii Kuweitului ca membru al Organi tul Irakului, Paciaci, a dovedit cu G erm aniei o ccid en tale
acestor arme. In condiţiile în zaţiei Naţiunilor Unite. fapte că Kuweitul este o colonie en îi e ste accesară politica p ă c ii
restabilirii drepturilor care popoarele întregii lumi cer gleză. El a declarat de asemenea că'
dezarmarea, forţele armate ale Luînd cuvîntul în legătură cu această Kuweitul nu poate ii primit în O.N.U. — Declaraţia C . C. a! P. C. din Germania —
R. P. Chineze în O. N. U. Germaniei -occidentale sţnt spo- problemă V. A. Zorin a subliniat inopor întrucît din punct de vedere istoric şi
tunitatea examinării problemei primirii juridic este parte componentă a Ira BERLIN 1 (Agerpres). — C.C. al P.C. din Germania sub
NEW YORK 1 (Agerpres). — problema „reprezentării Chinei Kuweitului ca membru al O.N.U., în- kului. Comentind declaraţia guver liniază totodată totala lipsă de
La 1 decembrie, Adunarea trucît datele existente asupra situaţiei namentală a noului cabinet de perspectivă- a politicii proclâhfă-
in O.N.U/', propusă de delega din Kuweit nu permit să se considere Giankaişistul, reprezentanţii Liberiei, Ia Bonn, Comitetul Central al te de acest guvern. înfăptuirea
Generală a O.N.U. a început ţia Noii Zeelande. S.U.A., Angliei, Franţei şi alţii care Partidului Comunist din Ger acestei politici poate avea drept
examinarea problemei restabi
lirii drepturilor legitime ale că Kuweitul este un stat independent. au luat cuvîntul iu cursul şedinţei au mania subliniază că vîrfurile rezultat pentru populaţia Ger
R.P. Chineze în O.N.U., propusă „A cordu rile" încheiate între O . N. U. Kuweitul se află în totală dependenţă afirmat în ciuda faptelor reale că Ku conducătoare de la Bonn, anun- maniei occidentale doar noi su
de delegaţia U.R.S.S. In afară politică faţă de Anglia şi în totală de weitul corespunde cerinţelor statutului ţîndu-şi programul, au anunţat ferinţe, victime şi nenorociri.
de aceasta, pe ordinea de zi a şi m arioneta C h o m b e sînt ilegale pendenţă economică ţaţă de monopo O.N.U. pentru a putea deveni membru pe faţă ofensiva monopolurilor
Adunării Generale este înscrisă lurile petroliere anglo-americane. al O.N.U. militare industriale şi a milita- C.C. al P.C. din Germania
—Scrisoarea lui V. A. Zorin adresată lui U Thant— riştilor vest-germani impotriva cere să se pună capăt politicii
- 0- Tocmai datorită faptului că Kuwei Pornind de la situaţia reală V. A. clasei muncitoare şi a întregii antipopulare a lui Adenauer.
NEW YORK 1 (Agerpres). — jină, acţiuni care / urmăresc să tul dispune de bogate rezerve de pe Zorin a propus să se amine examina populaţii din R.F.G. Germaniei occidentale, se spune
Sfare excepţională La 30 noiembrie V. A. Zorin, separe de Congo provincia K a tro], Anglia caută să-şi menţină si- rea rezoluţiei Republicii Arabe Unite, în declaraţie, ii este necesară
reprezentantul permanent al tanga — una din cele mai bo tuţia dominantă în Kuweit. Atita timp care propune primirea Kuweitului in In declaraţia C.C. al P.C. din politica păcii, dezarmării şi În
în Goa U.R.S.S. la O.N.U., a adresat lui gate provincii ale republicii. cit continuă să fie în vigoare ,,acor O.N.U. Totuşi, propunerea de a se Germania, transmisă de postul ţelegerii reciproce.
U Thant, secretar general pro dul“ între guvernul englez şi autori amîna examinarea acestei probleme, de radio „Deutscher Freiheits-
DELIII 1 (Agerpres). — In cursul dezbaterilor gene tăţile Kuweitului conform căru'a An nu a întrunit cele şapte voturi nece zender-904“, se subliniază că Clasa muncitoare, organizaţi
Ziarul „Times of India“ relatează că vizoriu al O.N.U., o scrisoare în rale care au avut loc în cadrul glia poate în orice moment, sub un sare (pentru adoptarea acestei propu este necesar să se treacă la tra ile sale, întreaga populaţie din
-în Goa a fost decretată stare excep care îi atrage atenţia asupra celei de-a 16-a sesiuni a Adu pretext sau altul, să-şi aducă arma neri a votat Uniunea Sovietică, toţi tative în scopul încheierii unui Germania occidentală, se subli
ţională din dispoziţia guvernatorului caracterului ilegal al „acorduri nării Generale a O.N.U., precum tele pe teritoriul Kuweitului, în aceste ceilalţi membri ai Consiliului de Se tratat de pace cu cele două sta niază în declaraţia C.C. al P.C.
general al coloniei portugheze. Intr-o lor" cu privire la încetarea fo- şi în Consiliul de Securitate, se condiţii statutul Kuweitului nu se curitate s-au abţinut). te germane şi transformării Ber din Germania, trebuie să se
circulară secretă adresată tuturor de cuiui încheiate între forţele a r arată în scrisoare, delegaţii schimbă — Kuweitul rărnine o colo linului occidental într-un oraş opună cu hotărîre politicii pri
partamentelor guvernamentale, guver mate ale O.N.U. şi trupele au unor ţări din Africa şi Asia au nie engleză. Ga urmare, rezoluţia R.A.U. a fost liber, demilitarizat. mejdioase a Bonnului şi să con
natorul general cere să se respecte cu torităţilor provinciei Katanga. pusă la vot. Uniunea Sovietică a vo tribuie la înfăptuirea propune
stricteţe „măsurile de securitate". In In scrisoare se subliniază că în subliniat incompatibilitatea a- înseşi ţările arabe nu sînt de acord tat împotriva rezoluţiei. Pentru rezo Arătind că actualul guvern de rilor paşnice ale R. D. Germa
tr-o corespondenţă din Bombay, zia cheierea acestor „acorduri“ a cordurilor încheiate la Ndola şi în privinţa Kuweitului, a arătat în luţie au votat Anglia, S.U.A., R.A.U. la Bonn este cel mai primejdios ne, care asigură poporului ger
rul „Statesman" scrie că din Goa a constituit un act ilegal Intrucît Elisâbethville cu hotărî rile Con continuare V. A. Zorin. Primirea Ku şi toţi ceilalţi membri ai Consiliului guvern din Germania occiden man pace, securitate şi neutra
plecat spre Diu o navă militară por ele au fost încheiate fără să se siliului de Securitate al O.N.U. de Securitate. Totuşi, întrucît împotri tală din toţi , anii postbelici, litate militară.
tugheză pe bordul căreia se află 300 fi obţinut împuterniciri necesa privitoare la Congo. Delegaţia weitului in O.N.U. ar putea să ducă va rezoluţiei a votat un membru per
de soldaţi. Această subunitate este
destinată întăririi garnizoanei din co re pentru aceasta din partea Uniunii Sovietice se solidarizea doar la ascuţirea acestor divergenţe manent al Consiliului de Securitate,
lonia portugheză Diu. Consiliului de Securitate şi fără ză întru totul cu aceste decla ea a fost respinsă.
să fi fost consultat guvernul raţii şi consideră că acordurile ceea ce ar conveni numai coloni-
central a! Republicii Congo. susmenţionate sînt în contra
dicţie cu toate rezoluţiile Con ------- -===^-~— ----------Mi
De fapt, se spune dn scrisoa siliului de Securitate cu privire
re, „acordurile“ încheiate la
la problema Congoului şi de
La 30 noiembrie, răspunzînd în Ndola şi Elisâbethville, la 12 ' aceea nu au nici o putere de Noi crime
Parlament la întrebările deputaţilor in septembrie şi 13 octombrie 1961, lege.
legătură cu situaţia din Goa, primul au permis lui Chombe şi celor Reprezentanţa U .R .S.S. la ale ultracol oniaiiştil or
ministru Nehru a confirmat ştirile des lalţi agenţi ai colonialiştilor O.N.U. consideră că aceste acor
pre concentrarea trupelor portugheze. să-şi întărească poziţiile în K a duri nu sînt valabile şi nu tre PARIS 1 (Agerpres). — incident" în urma căruia doi
L1 a dat asigurări deputaţilor că gu tanga. buie să constituie în nici un caz
vernul Indiei ia măsurile cuvenite pen o piedică în calea traducerii în Elementele ultracoionialiste musulmani au fost ucişi şi unul
Multe prevederi ale acestor îşi continuă acţiunile provoca rănit.
tru a asigura securitatea navelor in acorduri nu pot fi calificate viaţă a hotăririlor Consiliului toare, teroriste în diferite oraşe Intensificarea acţiunilor pro
diene şi a populaţiei din regiunile ţă altfel decit ca o directă capitu de Securitate care trebuie să fie ale Algeriei fără ca autorităţile vocatoare ale ultracolonialişti-
rii care se află în vecinătatea colo lare a comandamentului O.N.U. franceze să intervină cu hotă-
niei portugheze Goa. faţă de acţiunile lui Chombe şi înfăptuite în mod consecvent şi rire pentru a le pune capăt. Po lor este sprijinită şi de o reac
ale colonialiştilor care îl spri- întocmai în timpul cel mai tivare a presei de dreapta care
scurt. trivit ştirilor sosite din diferi
sprijină vederile cercurilor colo
Complot imperialist împotriva poporului dominican te regiuni ale Algeriei, în cursul
zilei de joi, 30 noiembrie, au nialiste. Ziarul „L’Aurore" a
fost înregistrate la Oran, Alger, publicat astfel un editorial vi
Bone şi în alte localităţi, o se
neri dimineaţă în care se pro
rie de atentate cu bombe de nunţă din nou împotriva „aban
„plastic", de tipul celor folosite donării" Algeriei de către Fran
ţa. Iar ziarul „Paris Jour" scrie
de teroriştii din „Organizaţia că trebuie acordate „garanţii"
O juntă militară a preluat puterea în ţară arm ată secretă". La Alger cinci francezilor din Algeria — adică
cafenele, dintre cele mai cunos
SANTO DOMINGO 1 (Ager- neralul Rodriguez Echevarria, rea în afara legii a Partidului cute din centrul oraşului,. au cere respectarea „intereselor" Aspect clin cursul dcnioust raţiei organizate de către popu
preş). — ministrul Forţelor armate. După socialist-popular, singurul p ar fost devastate de explozii cu ultracoionialiste din această laţia oraşului Oslo împotriva vizitei lui Strauss în Norvegia.
cum arată agenţia, această ho- tid dominican care luptă fără asemenea bombe. In unele ca ţară.
După cum relatează agenţii tărîre a fost luată la o reuniu şovăire pentru instaurarea în zuri. relatează agenţia France iillillii!!!;'
le occidentale de presă, în Re ne cu participarea lui Balaguer ţară a unui regim cu adevărat Presse, „violenţa exploziilor a
publica Dominicană evenimen şi a şefilor de stat major ai a r fost atit de mare îneît obloa SCURTE ŞTIRI <> SCURTE Ş T IR I
matei, marinei şi aviaţiei. Po democrat. nele au fost proiectate in stra
tele se precipită. După ce la 29 trivit proiectului militarilor, Este evident că noua mane dă, plafoanele au fost sparte, PARIS. — Autorităţile franceze au şi tehnicieni de la Uzina constructoare PARIS. — La Paris s-au încheiat
noiembrie partidele de opoziţie care înseamnă în fapt o reve rafturile cu sticle au fost sîărî- confiscat la 29 noiembrie ultimul nu dc vagoane din oraşul Beasain (pro lucrările sesiunii ordinare a Consili
au respins din nou propunerea nire la sîngeroasa dictatură vră a Iţii Balaguer nu ar fi fost mate...“. La Bone, în faţa pre măr al săptămînalului „Expres". Mă vincia Guipúzcoa, în nord-estul Spa ului Executiv U.N.E.S.O.O. (Organizaţia
lui Balaguer, privitoare la for trujillistă, junta va guverna posibilă fără intervenţia State fecturii de poliţie a fost înre sura a fost luată în legătură cu (ap niei) continuă greva în sprijinul re Naţiunilor Unite pentru problemele ele
marea uniii „guvern de coaliţie“, ţa ra timp de doi ani, după care lor Unite, a căror flotă conti gistrată explozia unei asemenea tul că revista â publicat un articol în vendicărilor lor de majorare a salarii îr.văţăinînt, ştiinţă şi cultură), care a
pe care forţele democratice au nuă sa patruleze în largul coas bombe. La Oran unde — am in care un paraşutist relatează despre lor şi îmbunătăţirea condiţiilor de examinat aportul adus de U.N.E.S.C.O.
denunţat-o ca o încercare de urmează să aibă loc alegeri ge telor dominicane. Agenţia Fran teşte France Presse — miercuri torturile folosite în Algeria de către muncă.
instaurare a unui regim dicta nerale. Potrivit prevederilor ce Fresse relatează că înainte s-au petrecut scene „de o rară armata franceză. la dezvoltarea colaborării paşnice, la
torial camuflat, Balaguer, îm constituţiei în vigoare, alegeri de noua lovitură de stat, Arturo violenţă", în cursul cărora nouă LONDRA. — Laburistul Taylor a înţelegerea reciprocă între popoare.
preună cu conducătorii arm a prezidenţiale urmau să aibă loc Morales Carrion, trimisul spe musulmani au fost linşaţi de HELSINKI. Consiliul Partidului declarat în Camera Lorzilor că lipsa
tei au pus la cale un1nou com la 16 mai pentru înlocuirea pre cial al guvernului american, huligani europeni, în tot cursul Social Democrat din Finlanda a de de medici constituie pentru Anglia o LISABONA. —¦ După terminarea se
plot împotriva poporului. La 30 şedintelui Balaguer, succesorul care sB află de cîteva zile în silei de joi, atmosfera s-a men semnat pe Raîael Paasio drept candi problemă alarmantă. Intre 1956-19119,
noiembrie, relatează agenţia lui Trujillo. „Formula“ impusă Republica Dominicană, pentru ţinut încordată. Grupuri de co dat din partea acestui partid la ale a declarat el, numărul studenţilor în zonului ploios în Angolaj trupele por
France Fresse, „armata 'domini a „media“ între Balaguer şi lonialişti au organizat o mani gerile prezidenţiale. scrişi în instituţiile medicale a scăzut
de conducătorii armatei preve festaţie pe care poliţia a îm tugheze şi-au reînceput operaţiunile
cană de acord cu guvernul, a de însă că în cazul demisiei lui opoziţie, a avut o întrevedere cu prăştiat-o cu greutate. La Con
de represiune împotriva răsculaţilor
hotărît formarea unei junte de Balaguer, generalul Echevarria Balaguer în prezenţa lui John
îi va lua locul. De asemenea,
şapte persoane prezidată de Ba Hill, consulul S.U.A. la Santo
laguer şi cupi'inzînd şi pe ge- junta militară a hotărît pune- Domingo. stantine a fost înregistrat „un PARIS. — Gei 3.000 de muncitori anual în medie cu 200 de persoane. angolezi.
Redacţia şi admmiVlră'ţîa ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .l.fR . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Inireprinderea Pollgraiică ,1 Mai" — Deva