Page 80 - 1961-12

pag. '4 M U M W ! SOCiALiSMULGT Nr. 2176

wA ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T I R I i

24 DECEMBRIE 1961 sn

PROGRAMUL’ l i 6,00 Muzică lodii“, emisiune de muzică uşoa­
populară rom înească şi a m ino­ r ă rom înească; 19,30 T eatru la
rită ţilo r naţio n ale ; 7,30 Muzică m icrofon: premiera „Tragedia

de e stra d ă ; 8,00 Şcoala şi via­ op tim istă“ ; 22,35 M uzică de John Semai despre recenta sesiune In U. R. S.S. n )m , <T?. (J). (lijiqMTa
ţa ; 9,30 T e a tru la m icrofon p e n ­ dans.
tru co p ii: „Povestea unui con­ In mine - curent C reşte num ărul de specialişti
te m p o ra n “ ; 10,30 Muzică u şo a­ PROGRAMUL I I : 7,00 M uzi­ a Consiliului Mondial ai Păcii electric în loc de...
ră ; 11,30 Vorbeşte M o sco v a; că de e stra d ă ; 8,00 M uzică u şo a­ în ultim ii zece ani s-au în­ medicilor şi farm aciştilor de la
13,10 De to a te p e n tru to ţi; 15,06 ră ; 8,30 Clubul voioşiei; 9,30 ST'OCKHOLM (Agerpres). — m enea că popoarele coloniale explozii registrat m ari progrese în toate 12.000 la 19.000. în acelaşi tim p,
Din comoara folclorului nostru; Concursul „Cine ştie ne scrie“ domeniile economiei naţionale a num ărul m uncitorilor cu cali­
15,30 La şezătoare; 18,00 Muzi­ — e ta p a a V l-a — ; 10,00 Cîntă- Corespondenţă specială : şl foste coloniale care au ob­ Cu câţiva ani în urmă, un R. P. Ungare. Succesele obţinu­ ficare în altă a crescut de la
că u şoară; 19,05 „Melodii... me- reţi de operă, lau reaţi la cel Profesorul John Bernal, pre­ ţinut independenţa sint hotărî- grup de oameni de ştiinţă so­ te sint legate şi de creşterea n u ­ 481.000 la 673.000.
de-al il-lea Concurs in tern aţio ­ te acum să o apere. vietici a propus, pentru prima m ărului de cadre cu calificare
24 DECEMBRIE 1961! nal „George Enescu“ — 1961 ; şedintele Comitetului Executiv oară în lume o metodă prin înaltă. F aţă de anii dinainte de răz­
10.30 R evista presei s tr ă in e ; al Consiliului Mondial al P ă­ in legătură cu cea de-a doua care curentul electrio este folo­ boi, cînd ritm ul anual mediu de
14.30 Cine ştie ciştigă; 16,00 Oa­ cii, a făcu t urm ătoarea decla­ hotărîre a Consiliului Mondial sit la spargerea rocilor în mine. Astfel, fa ţă de 1949, n u m ăru l creştere a num ărului de specia­
m eni şi fap te; 18,05 P rogram raţie corespondentului Agerpres al Păcii de a se convoca un tehnicienilor şi inginerilor a
pentru iubitorii muzicii popu­ în legătură cu desfăşurarea Se­ congres mondial pentru dezar­ Recent, au fost experimenta­ crescut de la 21.000 la 79.000, lişti a fost sub 1 la sută, in ulti­
lare rom îneşti; 19,00 S taţiunile siunii Consiliului Mondial al m are şi pace, profesorul Bernal te la minele de fier din Ucrai­ num ărul cadrelor didactice de
de odihnă în tim pul iernii — re­ Păcii de la Stockholm : Sesiu­ a spus : „Vreau să subliniez că na primele instalaţii care apli­ la 46.000 la 82.000, iar num ărul mii zece ani ritm ul anual a atins
p o rta j; 21,30 Album de ro m a n ­ nea de la Stockholm a Consi­ aceasta reprezintă un nou pas că această nouă metodă de lu­
ţe; 23,10—24,00 Muzică de dans. liului Mondial al Păcii care şi-a spre realizarea păcii prin ac­ cru. Probele la care a fost su­ 5,6 la sută.
încheiat lucrările — a spus ţiuni hotărîte ale popoarelor. pusă instalaţia a dat rezultate
DEVA: Umbre albe; HUNE­ Bernal — a constituit una din excelente.
cele mai im portante sesiuni din Acum, cînd Apelul de la Stoc­
DOARA: Spectatori în ofsaid; istoria 7uiscării pentru pace. Noul procedeu prezintă nu­
kholm a prim it sprijinul O.N.U., meroase ava n ta je : eliminînd
PETROŞANI: Lumină la fe ­ Am luat parte la aproape exploziile, instalaţia exclude po­
toate întilnirile mişcării m on­ noi trebuie să veghem ca el sibilitatea formării prafului şi
reastră ; S-a furat un tram­ diale pentru pace, dar la nici a gazelor în galerii. Totodată,
una dintre ele discuţiile nu au să fie tradus în viaţă şi ca de­ folosirea ei dă posibilitatea de
vai ; SIMERIA; Omul nu se fost a tit de serioase şi de re a ­ a se mecaniza şi apoi de
liste ca acum. Aceasta pentru zarm area generală şi totală să a se automatiza una din cele
predă ; ORAŞTIE : Evdokia ; că oamenii îşi dau seama că mai grele munci din mină —
situ aţia In m om entul de fa ţă fie înfăptuită astfel ca prim ej­ aceea a spargerii rocilor.
Insula In flăcări; ALBA 1ULIA: PENTRU 24 ORE trebuie urm ărită cu toată serio­
Carmella ; Corabia zburătoare ; dia nucleară care am eninţă lu­
SEBEŞ: Revista visurilor; Vremea schimbătoare cu cerul mai mea să fie pentru totdeauna
BRAD : Floarea zăpezii; HA­ mult noros. Vor cădea ninsori tempo­
ŢEG : Aproape de soare; LO- rare. Temperatura staţionară, ziua va îndepărtată“.
ii cuprinsă între 1 grad şi — 5 grade,

NEA : 'Adio copilărie ; TE1UŞ : iar noaptea între — 8 şi — 14 grade.
Drumul spre înalta societate; Viniui va sufla potrivit cu intensificări
ZLATNA : Primul raid ¦spre ste­ din nord şi nord-est.
le; ILIA: Războiul vesel; APOL-
DUL DE SU S: Regele Neapolu- PENTRU URMĂTOARELE
lui. TREI ZILE

Vreme schimbătoare cu cerul noros
şi temperatura în uşoară creştere.

ni—1/—1 1—>i—ir - ’r—.r
«•

L Cosuliiiiatul siderurgie Utoedeara 1 zitatea. Această sesiune consti­

Í tuie expresia reactivării forţe­ Poporul francez protestează
lor păcii din lumea întreagă. îm potriva, represiuni
t Acest lucru s-a putut constata

t=

t an gafează m uncitori calificaţi în to a te ţările dar m ai ales, şi p o liţie n e şti
aceasta este un factor impor­
l MSB u r m ă to a r e le s p e c ia lit ă ţ i s
tant, în Anglia, F ranţa şi S ta­ PARIS (Agerpres). —
\ S electricieni tele Unite. Acţiunea desfăşu­ privi fără să nu te cutrem uri In nordul oraşului Budapesta este în curs de construcţie
t ®strungari ra tă recent de m işcarea fem ei­ Represiunile crunte împotriva acest groaznic tablou al vieţii un nou atelier pentru reparar ea locomotivelor Diesel, înzes­
lor din Statele Unite, de exem ­ participanţilor la dem onstraţia politice din „cea de-a 5-a rep u ­ trat cu cele mai moderne uti laje.
r @lăcătuşi plu este un lucru foarte încu­ populară antifascistă de la P a­ blică“.
rajator în prezent. ris din 19 decem brie au em oţio­ In f o t o : Exteriorul clădir ii atelierului.
[ Hinstalatori apă nat profund opinia publică Ziarele din 21 decem brie ev a­
{ ®zidari Hotărârea Consiliului Mondial franceză. Ziarele abundă în fo­ luează num ărul victimelor re­
i § şoferi al Păcii de a sprijini ţinerea tografii, în care sint redate as­ presiunilor la 200-250 de o a ­
c ®pom pieri Conferinţei partizanilor păcii pecte ale molestării bărbaţilor, meni.
din cele trei continente — Ame­ femeilor, tinerilor care ieşiseră
[D e asem enea a n gajează m uncitori necaiific a ţi pen-] rica Latină, Asia şi Africa — pe străzile Parisului pentru a Din întreaga F ran ţă parvin
a continuat Bernal — şi al că­ protesta împotriva activităţii te­ telegram e de protest îm potriva
[ i m c a l i f i c a r e în m e s e r iile m a i s a s a r ă ta te i u d e -l rei scop este pacea şi indepen­ roriste a ultracolonialiştilor. represiunii poliţieneşti ale că­
denţa naţională, arată de ase­ Membri ai „gărzilor republica­ rei victime au fost participan­
ne“, complet sălbăticiţi, lovituri ţii la dem onstraţia antifascistă
date în cap cu patul puştii, lo­ din Paris.
vituri cu bastoane peste faţă.
Intr-o serie de uzine au avut
oameni însîngeraţi — nu poţi loc m itinguri de protest,

}p l i n i n d u r m ă to a r e le c o n d iţ i i. ] -W -:

H 7 clase eîemeniare sau cu şcoala media 1 O m a re d e m o n s rra fie s tu d e n ţe a s c ă Olandezii rar trebui si pirlseassă Irianul te vest!

i l cu serviciul m iiifar safisfăcui ^ la R om a DJAKARTA (Agerpres). — IASS brii acestor partide trebuie să parti­ rile saîută ordinul preşedinţejiii ijţ
transmite: cipe activ la luptă, pentru a îndeplini articolele lor de fond, constatînd tot­
T o t pentru com binat SE ANG A J E A Z A U N N U -1 ROMA (Agerpres). — tiaţi-v ă !“, dar studenţii nu s-au sarcinile trasate de preşedintele Su­ odată că drapelul naţional al repu­
„Nu“ im perialiştilor din Union îm prăştiat. Atunci poliţiştii i-au Ştirile apărute în primele pagini karno la 19 decembrie la mitingul blicii nu poate fi înălţat în Irianul de
i M A R D E 40 P A Z N IC I. \ M iniere !“, „Belgieni, nu faceţi înconjurat şi le-au smuls din ale ziarelor, infonmjiile agenţiilor de de la Djokjakarta. Conducătorii celor vest din Djakarta şi că pentru aceas­
de rîs E uropa !“ , „Jos „civiliza­ mîini pancartele. presă şi posturilor de radio transmise trei partide subliniază în mod deo­ ta trebuie să se pătrundă pe terito­
[ Ofertele se vor adresa în scris, însoţite de autobiografie, 1 ţia“ jandarm ilor şi paraşutişti- la 2 0 decembrie, arată că întregul sebit că pentru răsturnarea domina­ riul Irianului de vest.
lor 1“ , „Unde este socialism ul Studenţii s-au apărat, iar trei popor indonezian sprijină şi aprobă ţiei coloniale în Irianul de vest, tre­
Ldirect Combinatului siderurgie Hunedoara telefon 112, se r-j dum itale, d-le Spaak ?“ cu aces­ dintre ei au reuşit chiar să ajun în unanimitate ordinul din 19 de­ buie întărită şi mai mult unitatea na­ Ziarul „Varta Bhakti" consideră
te lozinci s-au îndreptat spre gă în clădirea ambasadei, unde cembrie al preşedintelui Sukarno po­ ţională în ţară. că de fapt ordinul preşedintelui „nu
|t viciul personal. 1 clădirea am basadei belgiene de l-au găsit pe am basador căruia trivit căruia trebuie zădărnicite pla­ este ultimul ordin“, îiitrucît nu există
la Roma studenţii italieni in­ i-au remis o scrisoare de pro- nurile olandezilor de a crea aşa-nu- Declaraţii analoage în care se sub­ încă un ordin de a se începe ofen­
J i— r J i- J vJ v_-'». dignaţi de uneltirile im perialiş­ test îm potriva uneltirilor inipe. mitul „stat Papua“ şi trebuie înăl­ liniază că un compromis cu colonia­ siva împotriva Irianului de vest. Noi,
tilor in Congo. riliştiior belgieni în Congo. La ţat drapelul naţional al Indoneziei liştii este imposibil, au făcut multe scrie ziarul, dăm dovadă de o marc
G O S I® ft D I 'N E l Pe participanţii la această de­ ieşirea din am basadă aceşti soli în Irianul de vest. alte partide politice şi organizaţii de răbdare, oferind olandezilor posibili­
m onstraţie studenţească, la care ai studenţilor au fost arestaţi. masă. tatea să părăsească paşnic Irianul de
$aSorifscafi sticlele şi borcanele goale au aderat toate organizaţiile de­ Conducătorii celor trei partide po­ vest, dar dacă ei nu vor folosi aceas­
prsra centrele de achizi)îi ale întreprin­ m ocratice de tin e re t îi a şte p ta Nemulţumindu-se cu această litice principale din Indonezia — na­ Ziarele centrale de toate orientă- tă posibilitate, va fi dat ordinul de
derii regionale de valorificare a amba­ în faţa clădirii ambasadei un răfuială poliţia a anunţat că ţional, comunist şi „Nahdatul Ulama", a se intra în Irianul de vest.
lajelor (î. U U t f . A . ) , care funcţionează detaşam ent puternic de poliţie. subliniază într-o declaraţie, că mem-
A răsunat com anda: „îm prăş- şase participanţi la dem onstra­
ţie au fost deferiţi justiţiei. Cel
mai tînăr dintre ei este în vîrstă
de 15 ani.

în localifăfile s Deva, Hunedoara, Alba

luisa, Petroşani, l u p e n î şi Cugîr. N O R ST A D IŞI ÎN SU ŞEŞTE 'de trecutul nostfCi şi să nu tre­ tă ă imperialismului german în
cem cu vederea factorii liotă- lume.
le fiiiifiiri de ni / EX PERIEN ŢA LUI H E U SIN G E R rîtori în conducere care garan­
tează succesul... N e vom con­ Cu aceeaşi cruzime, cu ace­
m ICONT.RM m m !VÎNZAREA INÎREGEI PRO­ Reprezentanţii presei din di­ de V. MU LIN şi B. NOV1KOV Ca şi o serie de alţi călăi duce şi pe viitor după princi­ eaşi indiferenţă faţă de .soarta
ferite ţări acreditaţi la Moscova comentatori ai Novosti fascişti în tunică de general, piile din trecut“ . oamenilor cu care a semnat di­
au urmărit la Casa oamenilor rectivele privind atitudinea ne­
DUCŢII DE L.ÎNÂ: PE ARÜÍ- o/ de litere din capitala U.R.S.S., Heusinger a avut noroc: a Iată deci „credo-ul“ lui Adolf miloasă faţă de populaţia A n ­
timp de cîteva ore, cu atenţia Heusinger, care nu a învăţat gliei în caz că ea va fi ocupată
• VINDEŢi UN.îTATILOR D.C.A?CANTITÁTI-:. încordată, expunerea privind membri ai familiilor de parti­ scăpat cu viaţă. Rămînînd nimic din istorie. Şi există toa­ de trupele germane, cu aceeaşi
crimele monstruoase săvîrşite te temeiurile să se presupună cruzime cu care a emis ordine
c ir mai mari, ;:.v l ;;; de fostul general hitlerist — zani. Casele lor vor fi arse“ . în umbră după zdrobirea celui că el se pregăteşte să-şi tra­ în care cerea nimicirea pînă la
în prezent unul dintre condu­ ducă în viaţă „credo-ul“ în pos­ ultimul om a partizanilor sovie­
cătorii militari ai blocului agre­ (Documentul nr. G744/42 din de-al treilea Reich, el nu nu­ tul pe care îl deţine. Oare nu tici, a aprobat Heusinger g a ­
siv N.A.T.O. — Adolf Heusin- de aceea arc atîta nevoie de el zarea copiilor, femeilor şi bă­
ger. 30.8.42 al Secţiei operative a mai că a ieşit din apă, uscat, comandantul suprem al forţe­ lan ilor în minele de la Kerci,
lor armate ale blocului atlantic, Heusinger conduce în prezent
Elaborarea planurilor agre­ Comandamentului grupului de nu numai că nu a ajuns pe generalul american Norstad ? pregătirile în vederea unei ca­
sive ale hoardelor naziste îm­ tastrofe atomice.
potriva popoarelor din Europa, armată „centru") „Sînt de banca acuzaţilor, dar deţine din Dar strategia elaborată de
pregătirea şi înfăptuirea inva­ Eleusinger, strategia agresiu­ Dar dacă Heusinger şi cei­
ziei fasciste în Franţa, Grecia, acord cu măsurile prevăzute. nou un post de conducere. nii, a dus la înfrîngerea zdro­ lalţi de teapa lui vor îndrăzni
iugoslavia, Uniunea Sovietică, bitoare a Germaniei hitleriste. să comită o asemenea crimă
măcelărirea prizonierilor de Raportaţi rezultatele“ , răspun­ După ce puterile occidentale au Această strategie nu va aduce monstruoasă, răsplata nu se va
război şi a populaţiei paşnice, nimic bun nici puterilor atlan­ lăsa aşteptată. Preşedintele
nimicirea unor sate şi oraşe în­ de Heusinger. (Documentul nr. sancţionat renaşterea făţişă a tice. Consiliului de Miniştri, N. S.
tregi — iată lista, nici pe de­ Hruşcoiv, a prevenit în recenta
parte completă, a crimelor aces­ 11074/42 din 31.8.42 al Direc­ militarismului german, tocmai Poporul sovietic cere extră­ sa cuvîntare, că dacă impe­
tui năimit hitlerist. darea şi trimiterea în judecată rialiştii vor provoca un război,
ţiei operative a Marelui Stat lui Adolf Heusinger omul cre­ a lui Adolf Heusinger. Faptele se va face totul ca imperialis­
Iată, de exemplu, schimbul îngrozitoare aduse la cunoştin­ mul să fie distrus.
de telegrame din august 1942 Major al Comandamentului su­ dincios a lui Hitler i s-a în­ ţa opiniei publice în cadrul
dintre comandamentul grupului conferinţei de presă organiza­ Nimeni nu trebuie să se în­
de armată „centru“ şi coman­ prem al torţelor de infanterie). credinţat pregătirea şi înfăptui­ tă de ministerul Afacerilor Ex­ şele în această privinţă. Dar
dantul Direcţiei operative a terne al U.R.S.S., dau temeiuri nimeni nu trebuie să se îndo­
Marelui Stat Major al coman­ lată unele fragmente »-din rea planurilor reînarmării Ger­ suficiente pentru această ce­ iască că omenirea va fi nevoită
damentului suprem al trupelor rinţă justă. Criminalul cu rnîi- să plătească un preţ nemai­
de infanterie, Heusinger. „In „Chemarea către populaţia An­ maniei occidentale. Tocmai lui, nile pătate de sînge trebuie auzit pentru un război în se­
baza ordinului direcţiei opera­ să-şi primească pedeapsa cu­ colul termonuclear.
tive a Marelui Stat A4ajor cu gliei“ , elaborată de Heusinger, care a participat la elaborarea venită. Este cu atît mai ne­
nr. 11027/42 din 28.8.42, te- cesar cu cît Heusinger nu este Hitler şi clica lui nu au ezi­
legrafiază comandamentul gru­ care reprezintă în esenţă o sche­ strategiei Wehrmachtului, la singur. Aproape 20 de colegi tat să înceapă cel de-al doilea
pului de armată, următoarele • de-ai săi, foşti generali şi ami­ război mondial. Ei nu au dat
pentru îndeplinirea ordinului mă a regimului pe care hitleriş- crearea Bundcswehrului. Iar rali hitlcrişti, au fost cocoţaţi înapoi în faţa jertfelor la care au
dv. şi înfăptuirea măsurilor re­ de Bonn în posturile de condu­ condamnat omenirea. Tocmai
presive, pentru atacarea satului tii intenţionau să-l instaureze după aceea, un salt peste cere ale N.A.T.O. Bi se conduc acest lucru îl dovedesc -docu­
Slavnoe, se prevede împuşcarea clupă aceleaşi idei, urmăresc mentele puse la dispoziţie opi­
a 100 de persoane din localita­ în insulele britanice în caz că ocean, şi Heusinger devine aceleaşi scopuri revanşarde. In­ niei publice la conferinţa de
tea Slavnoe, bănuite de a fi diferent unde s-ar afla, în P en ­ presă a Ministerului Afacerilor
participat sau sprijinit acest ar fi izbutit să le ocupe. „ P a ­ unul din principalii conducători tagon, sau la Fontainbleau, Externe al Uniunii Sovietice.
atad şi care sprijină sau sînt aceştia se străduiesc în egală Cine se poate îndoi că foştii
Anunţ ragraful 1. Teritoriul englez militari ai N.A.T.O. Se vede că măsură să restabilească pozi­ generali ai lui Hitler nu vor
ţiile pierdute ale Germaniei, să ezita să dezlănţuie un al trei­
ocupat de forţele armate ger­ experienţa generalului Heusin­ restabilească situaţia dominan­ lea război mondial. Poate oare
omenirea să admită asa ceva ?'
!Vă inform ăm a su p ra noilor produse de parfu m erie createi mane va fi trecut sub contro­ ger în măcelărirea popoarelor
de fab rica „M acul Roş’u “, care satisfac toate gusturile.
lul administraţiei germane... Europei, a constituit o bază

Paragraful 5. „Orice faptă ne­ suficientă pentru a i se încre­

® Parfum ul „Sputnic“ cu o prezentare originală, foarte cugetată, orice formă de sabo­ dinţa un fotoliu în Pentagon.
i atrăgătoare, indicat pentru ca douri alese.
taj, orice tel de rezistenţă faţă In funcţia sa de comandant

® Parfum ul şi apa de colonie „T raviata“ au un miros d istin s1 de forţele armate germane, va al direcţiei operative a mare­

!şi persistent, fiind indicate pen tru spectacole, serate etc. fi pedepsită în modul cel mai lui stat major al armatei hitle-
® Esenţa de p arfu m şi apa de colonie „M ona Lissa“
drastic“ . riste, Heusinger elabora direc­
i dau o notă de distincţie deoseb ită.
cărei Paragraful 6. „Previn pe tive privind ducerea războiului

toate persoanele civile de ac­ „total“ în Rusia, lichidarea

0 Apa de colonie „Farina dublă“ are un efect înviorător' ţiunile îndreptate împotriva tru­ partizanilor şi a populaţiei paş­
i şi răcoritor.
pelor germane. Persoanele care nice, aplicarea tacticii „pămîn-

vor săvîrşi asemenea acte, vor tului ars“ . Luînd cuvîntul în

* 'Parfum ul şi apa de colonie „Darclee“ cu o notă foarte, fi pedepsite cu moartea, fără calitate de conducător al Bun-
[distinsă, foarte apreciată.
indulgenţă“ . Paragraful 7. „O r­ deswehrului, el a declarat că

® Parfum ul şi apa de colonie „M anon“ au m iros plăcut! dinele administraţiei militare în viitorul război va trebui să
, şi discret.
germane trebuie îndeplinite în­ se acţioneze la fel cum au ac­

tocmai. Nesupunerea va fi as­ ţionat naziştii în Rusia. „T re ­

pru pedepsită“ . ¦« buie să ne amintim, a spus el,

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75- Taxa plâlitâ în numerar conform aprobării Direcţiunii Generali» bVLUţx nr 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligraficâ „1 Mai“ — Deva