Page 81 - 1961-12
P. 81
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA ! - * f r % P '~ ' '
ys??y’\jify&
. *<#&•¦/ •-v
! Anu! XIII. Nr. 2177 D um incă 24 d ecem b rie 1961 4 pagini 20 bani
L a n iv e lu l sarcinifitr
anului v iito r ^ s.v , , / ^•.% v
Wmmmf -
| Iu Brad se află în construc S&
Colectivul lam inorului de 800 confecţionat de asenenea '4 Sesiune printre care ale lui Nicolae ţie noul centru al oraşului. Învăţăm din experienţa
mm. din Combinatul siderurgic bucăţi ghidaje cu rol pentru Miclea, lăcătuş, loan Ghibu, Anul acesta au fost date în specialiştilor sovietici
H unedoara şi-a cîştlgat de-a lam in area ţaglelor, iin care fehnico-şf iinfiiică lăcătuş, Vasile Artîc, rectifica folosinţă minerilor sute de
lungul anilor un binem eritat una deja lucrează, sau înlo tor, loan Vinereanu, funcţionar, apartamente.
prestigiu. Planul de producţie a cuit cuplajele cu ştiftiri cu cu Recent, In sala cinematogra Elena Băeulescu, elevă în clasa
fost îndeplinit ritmic, calita plaje dinţate la căile e rulare, fului din Gurabarza a avut loc a VH-a, Anton B istrian, elev In fo to : Aspect din noul
tea lam inatelor a m arcat un s-au asigurat 2 axe !samblate o sesiune tehnico-ştiinţifică. In în clasa a III-a, Adriana Fră- centru al oraşului Brad.
progres continuu, la preţul de pentru rolele angrenae din ca ginerii, tehnicienii, maiştrii şi ţilă, Inginer, şi alţii. De la des
cost s-au obţinut economii în re unul deja a fos1 m ontat. numeroşi mineri fruntaşi în chidere şl p in ă In prezent, ex in Directivele celui de-al III- Foarte utilă a fost pentru noi
sem nate. Pentru a cîştiga timj la încăl producţie de la E.M. Barza, au poziţia a fost vizitată de peste lea Congres al P.M.R. se a ra tă
zirea lingourilor s-a confecţio ascultat referatele: „înlătura 4.000 de m uncitori. Ch planul anual că în anul 1965 pro d u cţia de m i executarea unei puşcări model
In acest an, bunăoară, num ai în nat o uşă de închidee a cupto rea prafului silicogen de la a¦ nereuri de fier a ţării noastre
10 luni, s-au produs peste plan rului cu propulsie. locurile de muncă ale minerilor“ UN NOU MAGAZIN ei va trebui să ajungă la circa in masa, condusă de către tov.
12.480 tone lam inate, indicele şi Armarea rostogoalelor in PENTRU COP!! 4.000.000 tone. O contribuţie
de u tilizare a crescut cu 1,12 Avînd în vedere f ş tu l că în bolţart din prefabricate“. preţioasă la atingerea acestui ing. Poliacov. Pentru executarea
tone pe oră fa ţă de plan, s-au acest an s-au întîm iinat anu La Petroşani s-a deschis de curînd obiectiv trebuie să o aducă fă
realizat economii suplim entare mite greutăţi din caiza defec Expozifie un nou magazin specializat în arti ră îndoială şi m inerii de la Te- ei s-a folosit b u ra ju l cu p e rn ă
la preţul de cost de aproape ţiunilor m ecanice, !-a aco rd at cole pentru copii, denumit „Ţăndă liuc.
1.000.000 lei. Cu cîtva tim p în m ultă atenţie sectonlui de în de pidură şi desen rică". Datorită bunei aprovizionări de aer, ceea ce a făcu t ca m a
urm ă, m ai exact în seara zilei treţinere. In acest sais au fost cu tricotaje de bumbac şi de lină, Pentru aceasta, este necesar
de 13 decem brie, au fost lam i completate echipele de forjori, Cercul de artă plastică din confecţii, lenjerie etc., magazinul cu î /. M. G h e la r ca ei să-şi îndrepte în prim ul terialul deblocat să aibă o gra-
nate ultimele lingouri aferente a fost în tărită echipt de ghida cadrul clubului m uncitoresc al rînd atenţia spre aplicarea unor
planului pe anul în curs. je, s-a com pletat ifectivul la U. M. Cugir, a deschis o expo noaşte o continuă afluenţă de cum Incepînd cu ziua de 16 de metode de exploatare de mare nulaţie corespunzătoare încăr
m asa de decojit, ai fost t r i ziţie de p ic tu ră şi desen. Aci părători. cembrie a.c., colectivele de productivitate, spre introduce
Pentru anul viitor lamlnato- mişi 2 lăcătuşi penau şcolari sînt expuse tablouri şi desene muncitori, tehnicieni .şi ingi rea pe o scară cit mai largă a cării cu excavatoarele.
rii acestei secţii au sarcina de zare şi p ractică la întreţinere. executate de membrii cercului, C. !OAN neri de la minele Vadul Do- tehnicii m iniere noi.
a spori p ro d u cţia cu 3,7 la su tă corespondent brii şi Vest ale întreprinderii Rezultatele acestei experienţe
f a ţă de anul 1961, de a spori Concomitent cu aceste m ă miniere Ghelar, şi-au îndepli Unul din izvoarele de docu
indicele de utilizare cu 3,37 la suri în d re p ta te sp:e sporirea nit sarcinile anuale de plan. m entare p e n tru inginerii şi te h au constituit de altfel şi p u n c
sută, ceea ce însem nă că vor producţiei, s-a acordat o aten nicienii noştri este tehnica mi
trebui lam inate în fiecare ţie deosebită puneii la punct MAR IA ALIC nieră sovietică. De aceea, pen tele de plecare pentru o serie
schim b cel puţin 5 lingouri de a a ju staju lu i. Aici ;u fost cons corespondenta tru a îm părtăşi din experien
oţel în plus. truite mese mai milte pentru ţa lor, luna trecută, au sosit la de p ropuneri ce le-a făc u t tov.
pistolari, s-au instilat la m a T.M. Teliuc doi specialişti sovie
Ca buni gospodari ce sînt, la- tici, tovarăşii ing. Valentin Gri- Poliacov cu ocazia consfătuirii
m inatorii au h o tărît să intre în gazie ram pe pentru depozitarea gorevici Poliacov, director al
ritm u l plan u lu i pe 1962 încă din m aterialelor pe clknţi şi oraşe, I.M. K rivoirog şi ing. Alexei Ia- care a avut loc la clubul m unci
anul acesta. s-a stabilit spaţiul pentru oţe
lurile calm ate în vîderea evită vanovici Tomp. toresc. P rin tre altele, el a p ro
— In mare noi am cunoscut rii am estecurilor 3e m aterial. Perioada petrecută de ei la
indicii prevăzuţi pentru anul pus să se introducă puşcarea
viitor cu luni în urm ă — ne in în făp tu irea acestor m ăsuri a întreprindere a constituit un
form ează tovarăşul Cornel Pleşa, avut loc concom itait cu desfă prilej m inunat de îmbogăţire a cu m ai m ulte rînduri de găuri,
secretarul organizaţiei de partid. şurarea unei susţnute activi cunoştinţelor noastre, de studiu
Şi în consecinţă ne-am gîndit tăţi politice in vedica antrenă şi experienţe. In c a rieră b u n ă iar explodarea lor să se facă cu
cam ce anum e avem de făcut rii în tregului colectiv la rea li oară, la propunerea tov. ing. Po.
pentru a putea realiza chiar de zarea unor cit mai înalţi indici liacov, au fost aduse îm bunătă un decalaj de 30-40 m iimi de se
la 1 ianuarie primele tone peste de utilizare şi im picit a sp o ru ţiri substanţiale atît în modul
plan. Este doar în joc presti lui de producţie a re să ridice Sectorul fo r je de folosire al forezelor, cit şi în cundă unul faţă de altul. A mai
giul nostru, al secţiei. De aceea, activitatea secţiei la nivelul ce priveşte sistemul de am pla
cu chibzuială, am întocm it un sarcinilor de plin pe anul a l U. M. C u g ir sare şi puşcare a găurilor de fo- făcut p ro p u n eri în ce priveşte
plan de m ăsuri şl am trecut la viitor. reză verticale. Astfel, prin in
înfăptuirea lui. Şi astfel, încă Colectivul de muncitori şi troducerea prăjinilor de fo- folosirea şi ascu ţirea sapelor,
din lunile precedente, am atins R ealizările ob ţi cute în ac ea s tehnicieni din cadrul sectoru reză de 8 m. lungim e şi a sap e
în anum ite zile, nivelul indici tă lună — au fast zile cînd :sa= lui forjă al U.M. Cugir şi-a lor în form ă de daltă, în locul calitatea noroiului etc., precum
lor prevăzuţi p e n tru 1962. In s-au dat zeci de tone lam inate îndeplinit planul anual înainte celor în cruce, folosite pină a-
decembrie, cu excepţia a cîteva peste p lan u l zilnic stab ilit p e n de termen. Producţia globală cum, s-a ajuns la obţinerea li şi a su p ra m etodelor celor mai
zile, cînd am lam in at o an u tru anul viitor — a ra tă că la a fost depăşită cu 5,44 la sută, nei productivităţi la foraj cu
m ită cantitate de şină aeriană, producţia marfă cu 12,50 la circa 50 la su tă mai m are de- eficiente ce trebuie folosite la
am lucrat în mod frecvent cu lam inorul de 800 mm., ca şi sută, productivitatea muncii a cît cea obţinută de noi în mod
indicii planificaţi pentru anul crescut cu 8,51 la sută, iar la obişnuit. deschiderea de noi orizonturi.
viitor...- pină acum, planul va fi înde preţul de cost s-au realizat
economii suplimentare de Deosebit de im p o rta n t este şi In ce priveşte exnloatarea in
Obţinerea acestor succese se plinit şi d epăşit ncă din prim a 432.000 lei. faptul că s-a ajuns la conclu
datoreşte în mare parte m ăsu zia că, la înălţim ea treptei cu subteran, tov. ing. Tomp a p ro
rilor tehnico-organizatorice de zi a anului 1962 care exploatăm, distanţele în
ja înfăptuite. Amintim calibra- tre găurile de foreză pot fi mă. pus ca panourile în care inter-
rea efectuată pentru profilul A. JURCA rite iu 4-5 m. în loc de 2-3 m.
ro tu n d de la 90—100 mm., m ă cît era înainte. Acest lucru per calaţiile de steril sîn t mici, să Ie
surile luate în vederea efectuă mite obţinerea unui randam ent
rii ei în continuare la cilindrii optim al forezelor în roci sta exploatăm în subetaje, iar înăl
pentru rotundul mare. S-au bile nefisurate.
ţim ea subetajelor în porţiunile
Raţionalizare ia G. R. R.
fisu rate să nu deuăsească 25 ni.
Prin raţionalizarea făcută de tov.
De asemenea, a propus să folo
Constantin Nedelcu, Gheorghe Ţîră,
sim la exploatare v arian ta în
loan Tatu şi Nicolae Drăghici, de la
evantai închis.
Baza G.R.R. Dobra s-a reuşit ca ope
Cit priveşte captarea apelor
raţiunea de vîniurare şi cîntărirc a
O ficiul P .T .T .R . din zăcăm înt, el a propus folo
cerealelor să se efectueze concomi
B rad sirea unei galerii de drenaj, în
tent.
care să fie colectată întreaga
Aplicînd această raţionalizare, se
O telegramă semnată de se cantitate de apă.
înlocuieşte munca a circa 20 mun
cretarul organizaţiei de partid Cele relatate sînt doar cîteva
citori, sc scurtează timpul de lucru
şi dirigintele oficiului P.T.T.R. din m etodele şi procedeele noi
şi se realizează însemnate economii.
din oraşul Brad, ne aduce la de m uncă pe care ni le-au p ro
pus specialiştii sovietici. Ele
cunoştinţă că planul anual la sînt însă m ult mai numeroase.
venituri pe anul curent a fost Colectivul nostru de m uncă se va
realizat în proporţie de 103,1 străd u i să Ie studieze şi să le t r a
la sută, în sectorul poştal în ducă în viată cu succes. Avem
t proporţie de 106,5 la sută, iar
C toată convingerea că prin apli
t Ia radioficare şi radio în pro
t porţie de 108,2 şi respectiv carea lor producţia si activita
.-SSs' tea m uncii la I.M. Teliuc va î n
Ira zilele-muncă efe Sub îndrumarea maistru registra creşteri aoreciabiie, iar
lui loan Cadariu, electri
în G. A, C. cianul principal Nicolae l 100,8 la sulă. tehnica nouă va face un mare
Gheorghe, schimbă periile
la excitatorul generatoru t pas înainte.
lui nr. 1 de 50 M.W.
t A ’te c o le c liv e in g. RADU DTMA
F o to : V. ONOIU Í.
- ing. NICOLAE P
Peste 700 bafals f Au mai raportat îndeplinirea
f întreprindere minieră Teliuc
V. sarcinilor anuale de plan şi
In aceste zile la majorita ultimele cantităţi de produse ! t colectivele staţiilor C.F.R. Peş- C re ste nivelul de ca lifica re al m uncitorilor
tea gospodăriilor agricole co In cadrul zilelor-muncă efec l
lective din regiune se împart tuate In 1961.
[ tiş şi Alba lulia. La aceste
[ staţii, planul producţiei glo
bale a fost depăşit cu 9 şi Calificarea muncitorilor este una din Nicolae, Gheorghe Gliingaru, Sabin
problemele principale care preocupă or Stana şi alţii.
Gospodăriile agricole colective din respectiv 12 Ia sută, iar cel (le ganizaţia de bază P.M.R. şi conduce
raionul Alba vor creşte în 1962 peste rea uzinei de preparare de Ia Gura- In anul şcolar 1961-1962 la cursurile
L a G.A.C. d in Ţ e l na De curînd, colectiviştii au în 700 bafali. In acest scop, majoritatea încărcări cu 10 şi respectiv 31 barza. In anu! şcolar 1960-1961 au fost de calificare s-au înscris alţi 75 mun
ceput să Împartă ultimele can gospodăriilor colective au prevăzut să înscrişi la cursurile de calificare care citori dornici să-şi îmbogăţească cu
Gospodăria agricolă colectivă tităţi de produse şi sume de batalizeze în anul viitor un însemnat la sută. Pe întreg regulato s-au ţinut aici 78 muncitori. 6 u cîtva noştinţele profesionale. La aceste
„Viaţă nouă“ din Ţelna, raio bani pentru m unca efectuată în număr de berbecuţi proveniţi de la oile timp în urmă, cu prilejul examenelor
nul Alba, a obţinut anul acesta acest an. Astfel, colectiviştii cu lină fină şi semifină. rul de circulaţie şi mişcare care au avut Ioc s-a constatat că mun cursuri sc predau noţiuni de prepara
producţii sporite de grlu şi po Gligor M ihăilă şi Eronim Oni- citorii au acumulat cunoştinţe multe.
rumb. Valoarea veniturilor rea che au prim it în afară de alte La sfîrşitul anului 1962, G.A.G. din Simeria, planul anual a fost S-au evidenţiat în mod deosebit mun rea minereurilor, noţiuni de fizică şi
lizate in urma vinzării la stat produse, (pe întregul an) câte Tciuş va deţine 100 batali, G.A.G. din îndeplinit atit la descărcări cît citorii loan Gitţ, Mihai Vaida, Roman
a surplusului de produse depă 1.502 kg. grlu, 1.684 kg. porumb Slremţ 100, G.A.G. din Gistei 60, G.A.G. chimic, matematici elementare.
şeşte sum a de 500.000 lei. şi 4.210 lei, Dionisie Cibian a din Obreja 50 de batali etc. şi la încărcări.
C. DIN1ŢA
I \_1 i /w/1—7u-/v_-> «—luJu/iJU corespondent
prim it 1.000 kg. porumb, 1.000
kg. grlu şi 2.400 lei, iar loan Trenul este adus in trasă
Florea a prim it 2.000 kg. grlu,
peste 2.000 kg. porum b şi 5.000
Piesele de schimb necesare tractoarelor, cer o mare pri Iei. In staţia Teiuş la trenul nr. — Sînt convins că da, to pou). Comunicaţi operatoru motivei nr. 50.634 au muncit
cepere din partea celor care le execută. 4.532, din anumite motive, tre varăşe mecanic. Cunosc eu lo oameni care pun mai presus
L a G. A. C. d in M esen fe a buia executată o manevră ne comotiva asta, doar am lucrat lui să-mi dea cale liberă... de orice, calitatea. Comunis
Comunistul loan Căpîntală de la S.M.T. din Orăştie, ve prevăzută. Cu toată sîrguinţa cu ea ! Si-apoi şi dumnea Trenul a pornit lin. Curînd tul loan Breaz e cel mal în
ghează cu atenţie asupra preciziei cu care lucrează strungul. însem nate cantităţi de pro impiegatului de mişcare şi a vlrstă lăcătuş. De la el au în
duse au îm părţit zilele acestea manevranţilor, nu s-a putut voastră... a prins viteză. In staţia Cop- văţat şi tinerii loan Franţ şi
şi colectiviştii din satul Mesen- asigura plecarea trenului la — Dar glnăeşte-te că după şa, prima oprire, a avut so Floruţa Crăciun, care sînt
tea. raionul Alba. ora stabilită in grafic. S-au sire regulată. Aici. însă, altă fruntaşi şi la depou şi la
făcut manevrele, ce e drept, ce a fost reparată, nu s-a fă surpriză. Trebuia lăsat un va cursul seral al şcolii medii pe
Victor Şuteu. de pildă, a p ri în timp record, dar trenul tot cut cu ea declt un singur drum. gon. Timp de oprire, doar 10 care-i urmează, loan oniţă şi
mit peste 1.000 kg. grlu, Vic pleca cu o intîrziere de 15 Cum o să se comporte acum? minute. Simion Cristea se pricep la
tor B uruiană 1.260 kg. griu, Va minute... Timpu-i scurt. Pină la Si toate. Aurel Fuga este cel mai
sile Teberean 1.415 kg. griu, ghişoara nu avem declt o sin — Ai dreptate, Toadere. mare meşter în schimbarea
loan şi Elena Lucian peste 3.000 Cit timp a durat pregătirea gură oprire. Meseriaşii depoului sînt oa saboţilor şi punerea la punct
kg. griu. iar Damian lonas trenului, mecanicul şi fochis meni nu glumă, a spus meca a frinelor. Cit despre Dumi
2.060 kg. griu. tul locomotivei nr. 50.634, stă —Tovarăşe mecanic, eu am nicul de parcă atunci între- tru Radu, nu-l întrece nimeni
teau ca pe ace. Ei trebuiau să încredere in echipa care a fă rupseseră discuţia şi nu cu zeci in păsuirea cuzineţilor.
—000— ducă trenul pină la Sighişoa cut reparaţia, spune cu hotă- de kilometri In urmă. Acum
ra. Iuliu Crişan, mecanicul, se rire Borclean. Sînt toţi mese să facem totul ca şi la Sighi Dealtfel, toţi muncitorii şi
M88IIcă. tot Invîrtea pe lingă locomo riaşi buni. De cuzineţi să şoara să ajungem la timp. mecanicii depoului din Tciuş
p a tr io tic ă tivă, privind iscoditor fiecare n-avem nici o grijă că nu ne au numai vorbe de laudă la.
lagăr, flecare şurub. Apoi ur lasă în pană. Sînt doar strun- Un şuierat prelung. Locomo adresa lor. Iuliu Crişan şi
în c a d ra ţi în 118 brigăzi de că cu repeziciune in mar jiţi după inovaţia maistrului tiva s-a opintit din greu la Teodor Bordean, şi-au expri
muncă patriotică, tinerii din chiză, urmări presiunea aburu Simion Rancea. Toate locomo cele 1.304 tone cît cîntărea mat mulţumirea faţă de cali
raionul Sebeş au efectuat în tivele reparate în depoul nos transportul. Trenul s-a pus in tatea reparaţiei făcute. în cu
anul 1961 peste 245.000 ore de lui şi privi gînăitor spre piaţa tru s-au comportat bine. S-au mişcare. La ora 12,37, conform vinte simple, spuse din ini
m uncă patriotică Ia construc de manevră. Fiecare gest vă verificat in practică cuzineţii graficului, trenul a sosit in Si mă.
ţia a 12 căm ine culturale, la dea îngrijorarea. Calmul fo lui Rancea... ghişoara. O clipă, mecanicul şi
p la n ta re a a 14.400 pomi, la co chistului Teodor Bordean, ca fochistul s-au privit zlmbind. — La aducerea trenului in
lectarea a 10.000 kg. ghindă, la re trecea liniştit cu cana de Discuţia le-a fost întrerup Apoi, au sărit repede jos şi au trasă aţi contribuit şi voi,
construcţia celor 38 g rajd u ri şi ulei pe la toate locurile de tă de impiegat: făcut o nouă revizie: locomo prieteni, deşi n-aţi fost cu
3 saivane necesare adăpostirii ungere, parcă-l enerva şi mai tiva se comporta bine. Se gîn- noi pe locomotivă. Ne-a inso
animalelor etc. Valoarea lucră mult. „Oare pe el nu-l zgirie — Gata tovarăşe mecanic, deau la cei 8 meseriaşi care lit însă munca voastră, răs
rilor efectuate însum ează peste puteţi porni la drum. 'Ar fi i-au făcut reparaţia: punderea cu care ne-aţi repa
1.600.000 lei. că Intlrziem? Sau poate e si bine dacă aţi putea scoate în-
tîrzierea... — Buni băieţi, spuse Crişan. rat locomotiva.
P entru m unca "deosebită pe gur pe locomotivă ?“. Aşa reparaţie mai zic şi eu...
care au depus-o, 520 tin e ri au — Nici o grijă. îi spune Cri VASILE STREMŢAN
p rim it insigna ’de brigadier al — Ce zici Toadere, putem şan, care aflînă cine făcuse — Ce v-am spus tovarăşe tehnician la depoul G.l'.R.
muncii patriotice. scoate întîrzierea ? mecanic!
reparaţia, se liniştise în pri Teiuş.
r - * .. VJ*» . vinţa locomotivei. (Doar îi Intr-adevăr, la repararea cu
ridicarea de pe roţi a loco
cunoştea şl el pe cei de la de
