Page 82 - 1961-12

pag. 2
C#nsfatuirea pe tară a ţăran ilor colectivişti
G><LKS>v g > -$>••«>-o-«#- ¦ » ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ »
Cuvmini tovarăşului
ŞtefanBoboş,
p reşed in tele C om itetului executiv
al S fa tu lu i popular al reg iu n ii Bacău
Ca urmare a sprijinului multila­
teral acordat de stat şi aplicînd pe
o scară tot mai largă măsurile agro­
tehnice avansate, gospodăriile colective
din regiunea noastră obţin an de
an producţii tot mai mari, demon-
strînd astfel, în mod convingător,
superioritatea agriculturii socialiste.
Anul acesta, gospodăriile agricole
colective au obţinut 1.634 kg. grîii şi
peste 1.900 Ug. porumb boabe în me­
die la hectar.
Unele gospodării agricole colective
au depăşit cu mult media pe regiu­
ne. Astfel gospodăria colectivă din
comuna Davideni a obţinut, pe în­
treaga suprafaţă de 230 ha. cultiva­
te cu porumb, 3.800 kg. boabe la
hectar. Brigada condusă de tovarăşul
Savu Pantelimon, participant Ia a-
ceastă consfătuire, a obţinut pe un
lot de 11 hectare 7.500 kg. porumb
boabe la hectar.
Asemenea exemple arată că unită­
ţile agricole socialiste din regiunea
noastră dispun de mari rezerve pen­
tru sporirea producţiei de cereale, pe
care urmează să le punem în viitor
în valoare.
După ce s-a ocupat de măsurile
luate pentru intensificarea muncii po­
litice de masă la sate vorbitorul a
subliniat: Una din metodele princi­
pale folosite o constituie organiza­
rea de vizite ale întovărăşiţilor şi ale
ţăranilor cu gospodării individuale la
gospodării agricole colective frunta­
şe precum şi întîlnirile acestora cu
colectiviştii. Bune rezultate a dat vi­
zionarea filmului .,Cronica de la Ţl-
bucani" de către circa 100.000 ţărani
pînă în prezent.
In continuare vorbitorul s.a ocu­
pat de creşterea animalelor.
In urma creşterii efectivelor — a
subliniat vorbitorul — încărcătura de
animale la 100 ha. proprietate ob­
ştească a ajuns la 32,2 bovine din
care 11,6 vaci şi juninci, 14,5 porcine
şi 77 ovine. Pe regiune planul de
cumpărări de animale în G.A.G. a
fost realizat, iar din prăsila proprie
gospodăriile colective au reţinut întreg
tineretul femei.
In ce priveşte construcţiile zooteh­
nice, ele sînt mai trainice şi în a-
celaşi timp mai ieftine, ajungînd în
medie pe regiune la bovine de exem­
plu, să ne coste circa 450-500 lei pe
vită mare adăpostită.
Citind o serie de gospodării colec­
tive care au obţinut producţii mari
de lapte vorbitorul a arătat că dato­
rită faptului că o serie de gospodării
colective obţin încă producţii slabe,
media pe regiune este încă scăzută.
Pentru lichidarea acestei deficien­
ţe, — a spus vorbitorul — noi am
Cuvînlul tovarăşului
Mihai Nagy,
p reşed in tele G. A. C. din sa tu l G oreni — regiunea
M ureş-A utono m ă M ag hiară
Una din principalele sarcini trasate
de cei de-al III-lea Congres al P.M.R.
este creşterea efectivelor de animale şi
mărirea producţiei lor. Această sarcină
a stat şi stă în centrul atenţiei organi­
zaţiei de bază din cadrul gospodăriei
noastre colective şi a consiliului de
conducere. Prin măsurile luate s-a
reuşit ca din 1953, al 2-lea an de la
înfiinţarea gospodăriei,, şi pînă acum,
numărul bovinelor să crească de Ia 12
la 253, revenind 30 de capete la 100
ha. teren agricol. Numărul vacilor a
crescut de la 0 la 103, ajungînd la 12
vaci la 100 hectare. La specia ovine,
faţă de 200 existente în 1953, avem în
prezent 474, adică 54 capete la 100 hec­
tare. O dezvoltare frumoasă am avut
şi la porcine unde de la (0 avem in
prezent 155 porci, din care 28 scroafe,
revenind 26 la 100 hectare teren arabil.
Ocupîndu-se de problemele îngrijirii
animalelor, vorbitorul a spus: La fie­
care specie şi categorie de animale am
repartizat pe un timp cit mai îndelun­
gat colectivişti pricepuţi, care iubesc
animalele. Aşa de exemplu, avem pe în­
grijitorul de vaci Ioan Gheorghiţă, care
îngrijeşte de patru ani aceeaşi grupă
de vaci, fapt ce a făcut să obţină cele
mai bune rezultate la fătări şi la pro­
ducţia de lapte. De asemenea, Rad Ale­
xandru lucrează de 5 ani la îngrijirea
viţeilor categoria 20 zile— 6 luni. El a
căpătat o mare experienţă în această
muncă, obţinînd bune rezultate atît în
reducerea procentului de mortalitate cît
şi în creşterea în greutate.
pregătit în gospodăriile de stat, în
cursuri de 1 lună, un număr de 360
crescători de animale, în afară de
cursurile mai scurte organizate în ca­
drul Casei agronomului, prin care au
fost instruiţi toţi îngrijitorii de ani­
male.
Datorită sprijinului acordat gospo­
dăriilor colective de către organele de
partid şi de stat, pe linia sporirii a-
verii obşteşti şi a fondului de bază,
pentru dezvoltarea intensivă şi mul­
tilaterală a producţiei, dîndu-se o a-
tenţie deosebită creşterii animalelor
şi extinderii culturii plantelor tehni­
ce, precum şi altor ramuri aducătoa­
re de venituri mari, valoarea zilel-
muncă înregistrează în acest an o
creştere simţitoare. Aproape toate gos­
podăriile tinere aflate în primul sau
al doilea an de producţie realizează
o valoare a zilei-muncă între 30-35
lei din care peste o treime în nu­
merar.
Anul acesta gospodăriile colective
şi-au sporit considerabil contribuţia
la fondul central al statului livrînd
cu 7.700 tone cereale, 346 tone floa-
rea-soarelui. 1.228 hl. lapte şi 408
tone carne mai mult decît în anul
1960.
Ocupîndu-se de combaterea eroziu­
nii solului vorbitorul a sp u s: Măsu­
rile luate pe scară locală nu asigură
rezolvarea totală a opririi procesului
de eroziune. De aceea, considerăm ne­
cesar să fim ajutaţi de Ministerul
Agriculturii pentru a se înfiinţa un
centru de combatere a eroziunii şl
pentru a se studia măsurile ce tre­
buie luate pentru folosirea cea mai
rentabilă a acestor terenuri.
Nerezolvată este şi problema în.
fiinţării a două S.M.T. Nu putem fa­
ce o organizare şi o exploatare ra­
ţională a parcului de maşini agri­
cole atita timp cît S.M.T. Hemeiuşi
şi Adjud îşi desfăşoară activitatea pe
o întindere de aproape 180 km. In
repetate rînduri s-a propus Minis­
terului Agriculturii prin documentaţiile
trimise să rezolve această problemă,
insă a rămas pînă în prezent tot
nerezolvată.
De 3-1 ani solicităm Ministerului
Agriculturii înfiinţarea unei staţiuni
experimentale.
Profităm de această ocazie să-l ru­
găm pe tov. ministru al Agriculturii
să ne spună cînd consideră că aceas­
tă staţiune va ajunge să existe cu
adevărat.
Noi ne angajăm în faţa conducem
partidului că nu vom precupeţi nici
un efort pentru traducerea în viaţă a
sarcinilor trasate de Congresul al III-
lea al P.M.R.
Permanentizarea îngrijitorilor de ani­
male s-a făcut în gospodăria noastră
şi la oi şi porci, unde de peste 6 ani
lucrează aceiaşi oameni.
Animalele sînt date în primire fie­
cărui îngrijitor pe bază de proces ver­
bal de către brigadierul zootehnic. La
fel se dă şi inventarul respectiv. îm­
preună cu controlul regulat ce se face,
aceasta asigură responsabilitatea fiecă­
ruia faţă de animale şi bunurile gos­
podăriei.
Iu ceea ce priveşte retribuţia mun­
cii în sectorul zootehnic, consiliul de
conducere sprijinit de organizaţia de
bază a gospodarei, a luptat pentru apli­
carea retribuţiei după producţie, colec­
tiviştii fiind cointeresaţi în felul aces­ teresul întăririi gospodăriei, în inte­
ta în îngrijirea şi întreţinerea anima­
lelor în bune condiţii. Alulgătorii pri­
mesc în timpul verii pentru fiecare 109
litri lapte realizat 1,50 zile-niuncă, iar Cuvîntul tovarăşului Gheorghe Pop,
în timp de iarnă 2,25 zile-muucă. De
asemenea, pentru fiecare viţel obţi­
nut şi crescut piuă la vîrsta de 3 săp-
tăntîni, mulgătorii mai primesc cite 10
zile-muncă.
Măsurile luate in selecţionarea şi per­ al III-lea al Partidului, Comitetul re­
manentizarea crescătorilor de animale,
precum şi cele privind retribuirea lor
au făcut ca în gospodăria noastră să
obţinem rezultate în sporirea efective­
lor şi mărirea producţiei pe cap de
animal.
Ne vom ocupa pe mai departe de
creşterea numărului de animale şi ridi­
carea producţiei acestora.
>®- 5$-<E»<3
In pauza şedinţei unei co m isii:
Feneşer Nicolae, preşedintele G.A.C. Bucerdea Vinoasă, raionul Alba, regiunea Hune­
doara ; Grigoriu Adrian, preşe dintele G.A.C. „Gh. Doja“ Fălti ceni, regiunea Suceava ; Ghcl-
ler Pavel, brigadier la G.A.C. Dîmbău, raionul Tîrhăvenî, regiunea Mureş-Autonomă Ma­
ghiară; Avram Iancu de la G.A.C. Ciugud, raionul Alba, regiunea Hunedoara; Morarii Va-
sile din Măcin, regiunea Bobro gea, discutină.
Cuvîntul tovarăşului Alexandru !lieş,
in g in e r a g ro n o m la G .A.C . S a lo n ta , re g iu n e a C rişa n a
La începutul anului 1960, cînd s-a
înfiinţat gospodăria noastră colecti­
vă, din comuna Salonta, am socotit
că e de datoria mea de comunist să
cer Comitetului raional de partid şl
comitetului executiv al sfatului popu­
lar raional ca să fiu trimis să lu­
crez în cadrul acestei tinere unităţi
agricole socialiste, mai ales că eram
din partea locului şi deci cunoşteam
condiţiile pedoclimatice şi. posibilită­
ţile ei de dezvoltare economică, cu­
noşteam oamenii şi hărnicia lor.
Prima grijă a fost să dau un ajutor
la întocmirea planului anual de pro­
ducţie, stabilind împreună cu consi­
liul de conducere al gospodăriei cifre
mobilizatoare, pe deplin posibile de
realizat în condiţiile muncii unite,
cu mijloace mefşnizpţe, pe ogoare,
fără haturi, precum şi măsurile teh-
nico-organizatorice menite să ducă la
îndeplinirea prevederilor de plan.
In campania de primăvară m-am
ocupat în mod deosebit de selecţio­
narea seminţelor şi de încercarea
puterii lor de încolţire, arătînd colec­
tiviştilor însemnătatea acestor lucrări
în sporirea recoltei la hectar. Îndată
ce s-a desprimăvărat am îndrumat
Cuvîntul tovarăşului Marin Segărceanu.
p r e ş e d in te le G. A. C. d in c o m u n a R a s tu , r e g iu n e a O lte n ia
La această consfătuire organizată din
iniţiativa conducerii partidului nostru
drag, aş vrea să vorbesc despre dez­
voltarea sectorului zootehnic în gospo­
dăria noastră colectivă. In munca de
consolidare economică a gospodăriei
ne-am convins cît de preţioasă este in­
dicaţia partidului cu privire la dezvol­
tarea creşterii animalelor proprietate
obştească. De aceea, colectiviştii noş­
tri şi-au pus la inimă dezvoltarea a-
cestui sector. Dar să nu credeţi că
de la început lucrurile au mers aşa ca
pe roate. Unii colectivişti susţineau că
sectorul zootehnic n-ar fi, chipurile,
rentabil. De aceea, la sfîrşitul anului
1959, gospodăria noastră avea în pro­
prietate obştească numai 70 vaci, 19
scroafe şi 8 8 6 oi.
Desfăşurînd o largă muncă politică
bazată pe argumente convingătoare,
pe calcule concrete, făcute cu creionul
pe hîrtie, comuniştii au reuşit să de­
monstreze întregii mase de colectivişti
că dezvoltarea creşterii animalelor şi
sporirea producţiei acestora este în in­
resul fiecărui colectivist în parte. Da­
preşedintele C om itetului E xecutiv al S fa tu lu i popular
In lumina directivelor Congresului
gional de partid şi Comitetul executiv
al Sfatului popular al regiunii au asi­
gurat desfăşurarea muncii politice şi
organizatorice pentru întărirea gospo­
dăriilor agricole colective existente şi
atragerea ţăranilor muncitori in noi
gospodării.
In munca politică de masă s-au fo­
losit cete mai variate metode. Organi­
zaţiile de bază au fost sprijinite să
asigure pregătirea temeinică a celor
mai buni agitatori mai cu seamă din
rîndul colectiviştilor fruntaşi care cu
ocazia diferitelor adunări în cămine
culturale, pe grupe de întovărăşiţi, în
faţa panourilor care prezintă succe­
sele gospodăriilor agricole colective şi
cu alte ocazii, au explicat, folosindu-se
de date concrete, superioritatea mun­
cii în gospodăriile colective.
Ocupîndu-se de problema colectiviză­
rii agriculturii vorbitorul a spus: Avem
în regiune un număr de 250 gospodă­
rii colective cuprinzînd aproape 70.000
familii şi o suprafaţă de 2 1 0 .0 0 0 ha. zultate frumoase a obţinut gospodă­
Gospodăriile colective cuprind 62 la
sută din numărul familiilor şi 65 la
sută din suprafaţa arabilă colectiviza-
DROMDL SOCIALISMULUI
<V <i» <©• s»-4P--V* •*» ^ «e- -
brigadierii de cîmp să treacă grabnic
Ia grăparea ogoarelor.
In perioada întreţinerii culturilor am şirile agricole din jur. Toate acestea
urmărit permanent şi amănunţit cali­
tatea lucrărilor, pentru a asigura o
densitate corespunzătoare a plantelor
la hectar. Acolo unde a fost cazul,
de exemplu la brigada a 111-a, vă-
zînd că unii colectivişti nu prăşesc
porumbul şi sfecla de zahăr cum tre­
buie, brigadierul a trebuit să ia mă­
suri pentru refacerea lucrărilor. La
prima adunare generală am ridicat a-
ceastă problemă, arătînd ce pagube
se produc dacă se lucrează de mîn-
tuială. Aceasta a dus la întărirea sim­
ţului de răspundere al colectiviştilor
pentru efectuarea lucrărilor la timp ş'
în bune condiţii agrotehnice.
- Cînd a venit-.,vremea secerişului, tot
într-o „adunare ^.generală am demon­
strat prin calcule necesitatea prinde­
rii momentului coacerii în pîrgă a
griului, stabilind apoi împreună cu
brigadierii eşalonarea recoltării pe
fiecare parcelă, cu ajutorul secerăto-
rilor-legători. Strădania depusă de
noi s-a concretizat în recoltele
obţinute. Cu toate că vremea a
fost secetoasă prin părţile noastre,
că în 1959, mai erau colectivişti care
şovăiau atunci cînd era vorba de dez­
voltarea sectorului zootehnic, anul aces­
ta toţi colectiviştii au hotărît în adu­
narea generală ca efectivul de animale
să sporească cu încă 40 vaci cu lapte
şi 120 juninci. Aşa am ajuns să avem
la sfîrşitul anului, în proprietate ob­
ştească, 1059 taurine din care 487 vaci
şi juninci, 3.212 ovine din care 2.000
oi, cu lînă fină şi semifină, 912 por­
cine din care 125 scroafe şi 5.460 pă­
sări. Acum încărcătura de animale Ia
100 ha. a ajuns la 15 vaci şi juninci,
100 oi, 4 scroafe şi 320 păsări.
Organizaţia de partid şi consiliul de
conducere au hotărît ca munca de în­
grijitori să fie încredinţată celor mai
destoinici colectivişti şi colectiviste,
oameni cu dragoste şi pasiune faţă de
această muncă, care au dovedit că
sint dornici să-şi însuşească şi să a-
plice metodele zootehnice înaintate.
Pentru hrana animalelor am asigu­
rat o puternică bază furajeră. Am în-
silozat în total 550 vagoane porumb
siloz, revenind 10 tone de fiecare vacă
şi 0,5 tone de fiecare oaie şi scroafă.
al regiunii M aram ureş
bilâ a regiunii. Raioanele Satu Mare
şi Cărei care dau circa 60-65 la sută din
producţia agricolă a regiunii sînt cu
agricultura complet colectivizată.
In continuare vorbitorul s-a ocupat
de creşterea efectivelor de animale,
creşterea producţiei de lapte şi de lînă.
La un număr însemnat de gospodă­
rii colective s-au obţinut producţii de
peste 2 .0 0 0 litri lapte de fiecare vacă 10-12 zile la „Casa agronomului“ la
furajată. Gospodăria colectivă din Si-
ghet a obţinut 3.050 litri lapte de fie­
care vacă furajată, iar gospodăria co­
lectivă din Săpînţa, 2.700 litri. Anul
acesta gospodăriile colective din re­
giune au obţinut o producţie medie de
3,6 kg. lînă de la fiecare oaie tunsă.
De la un efectiv de 78.000 oi cu lină
fină şi semifină s-a obţinut o produc­
ţie medie de peste 4 kg. lină de fie­
care oaie tunsă. Gospodăria colectivă
din satul Cămin, a obţinut o producţie
medie de 7,7 kg. lînă de la un efectiv
de 243 oi, iar gospodăria colectivă din
Căpleni a obţinut în medie 6,7 kg.
lînă de la un efectiv de 486 oi. Re­
ria de stat Ghereuşa care de la 3.000
oi a realizat în medie 8,4 kg. lînă
de fiecare oaie, sau gospodăria agri­
Z-ZXVS&Kftrj-tvttsjwvîxci
4 ¦S».:®' < 5 t - O # <>O ^ ^ > -< > -O'
am reuşit să realizăm producţii cu
600 kg. de grîu şi 753 kg. de porumb
boabe la ha. mai mari decît întovără­
au constituit un puternic argument
în munca politică de convingere care
s-a desfăşurat în rîndul ţăranilor în­
tovărăşiţi, ceea ce a făcut ca la în­
ceputul acestei luni agricultura din
raza Salontei să fie complet colec­
tivizată.
Referindu-se la sectorul zootehnic,
vorbitorul a spus printre a ltele: Cînd
s-a pus problema introducerii în gos­
podăria noastră a rasei de porci Ma­
rele Alb, s-au ridicat obiecţii din par­
tea unor membri ai consiliului de
conducere, deoarece în raionul nostru
intrase în tradiţie creşterea porcilor
din rasa Mangalija. Noi am explicat
superioritatea rasei Marele Alb faţă
de Mangalija, cate constă în proli­
ficitatea mai mare şi creşterea rapi­
dă în greutate. Astăzi, colectiviştii
noştri se mîndresc cu ferma de por­
cine compusă numai din exemplare
din această rasă. Recent am încheiat
un contract cu statul pentru îngră-
şarea a 700 de porci în anul 1962.
De asemenea, am rnai procurat 200 va­
goane de borhot de, la fabrica de
zahăr Livezi-Podari, cu care gos­
podăria noastră a contractat şi livrat
sfeclă de zahăr de pe 400 de ha.
Avem suficiente cantităţi de fibroase
şi concentrate, aşa că vom putea înde­
plini planul la producţia animală.
In acest an noi am contractat şi
vîndut statului 2.500 hl. lapte de vacă,
602 hl. lapte de oaie, 5 tone lînă,
90.000 ouă, 325 porci graşi şi 95 ca­
pete tineret taurin mascul la o greu­
tate medie de peste 300 kg. Veniturile
realizate în acest an numai din secto­
rul zootehnic se ridică la suma de
1.600.000 lei. Creşterea producţiei agri­ ralizat metoda ca fiecare crescător
cole şi valorificarea prin contractări a
unor cantităţi tot mai mari de grîu.
porumb, lapte, carne, lînă etc., au de­
terminat sporirea veniturilor colecti­
viştilor. Valoarea unei zile-muucă în­
sumează anul acesta peste 32 lei.
Noi, tovarăşi, sîntem hotărîţi să în­
deplinim cu cinste sarcinile ce ne re­
vin din hotărîrile partidului, să mun­
cim cu şi mai multă rîvnă pentru dez­
voltarea gospodăriei noastre colective.
colă de stat din Cărei care a realizat
de la 2.400 oi în medie 7,9 kg. lînă
de la fiecare oaie.
Pentru o bună îngrijire a animale­
lor din gospodăriile colective — a spus
vorbitorul — au fost repartizaţi cei
mai buni colectivişti. Peste 200 briga­
dieri şi şefi de ferme au absolvit cursul
de 5-10 luni, iar în acest an s-au or­
ganizat cursuri de scurtă durată de
care au participat peste 400 lucrători
din sectorul producţiei animale. Pentru
cointeresarea materială a îngrijitorilor
de animale din sectorul zootehnic se
aplică retribuirea după producţia ob­
ţinută.
Regiunea noastră dispune de circa
140.000 ha. păşune naturală, care con­
stituie o bază importantă în creş­
terea animalelor. Producţia de masă
verde însă este mult sub posibilităţile
reale ale regiunii.
S-au extins suprafeţele însămînţate
cu plante furajere ajungînd în anul
1961 la aproape 18.000 ha. leguminoa­
se, care asigură un furaj de bună ca­
litate şi contribuie la fertilizarea solu­
lui. Porumbul siloz a devenit un furaj
de bază în alimentaţia vacilor cu lapte.
asigurînu-se în anul 1960 — 15 tone
pe cap le vacă furajată, iar în anul
acesta ultura porumbului siloz a
ocupat <suprafaţă de peste 5.000 ha.
Pentruadăpostirea vitelor s-au con­
struit ui număr de 214 grajduri de
cîte lOOiovine, 146 maternităţi şi in-
grăşători 89 saivane şi altele.
S-au ftut construcţii ieftine şi trai­ mult mai înaltă şi că ne vom ach'li
nice. Avui gospodării colective ca, de
pildă, cel din comunele Beltiug, Bo-
Cuviniuttovarăşului
Gheorghe Irimia,
!reşed in ţele G .A.C . d in com una B uce cea,
regiunea Suceava
Gospodâia noastră a luat fiinţă la
24 iariuarî 1960 şi în prezent cuprin­
de întreag comună, adică 2 .1 0 0 hec­
tare teren agricol. O ramură impor­
tantă de p>ducţie în gospodăria noas­
tră este creterea animalelor. Deşi tînă-
ră, gospodria noastră are un sec­
tor zootehic dezvoltat, care cu­
prinde 402 bovine din care 202 vaci
şi juninci, 10 porcine din care 33
scroafe, 59 ovine din care 430
oi mame. laza hrănirii pentru ani­
malele noaste în perioada de stabula-
ţie o constitie porumbul siloz, borho­
tul de la fbrica de zahăr Bucecea,
fînurile natuale şi cultivate, strujenii
şi paiele toate, pleava, la care se
adaugă şi concentrate. Gospodăria
noastră are 57 hectare păşune natu­
rală, 120 hecare fineţe şi 120 hectare
cultivate cu tifoi şi lucernă. Am acor­
dat o atenţii deosebită îmbunătăţirii
păşunilor, pntru a obţine producţii
mari de masăverde la hectar necesare
în perioada d vară.
Cele 120 hetare fineţe au fost gră-
pate în primă'ară, iar pe unele supra­
feţe mai slab productive am împrăş­
tiat bălegar d: oaie şi unele cantităţi
de îngrăşămine chimice. Aceasta a fă­
cut să obţinem cîte 4.800 kg. fîn uscat
la hectar. Pe jăşune am împrăştiat o
mare cantitate de urină provenită de
la animalele gospodăriei şi care s-a
dat în proporţe de unu la trei cu
apă. Am practcat în mod organizat
tîrlirea păşunii atît cu oile cît şi cu
bovinele. Păşuiea a fost grăpată, cu­
răţită de muşuoaie şi în repetate rîn-
duri de spini. Ie o suprafaţă de 6 8 ha.
am făcut irigaea prin aspersiune cu
apă provenită lintr-un iaz. De pe a-
ceastă suprafaă s-a realizat peste
10.000 kg. mast verde la hectar.
Păşunatul a 'ost făcut raţional pe
Cuvîntul tovarăşului
Nicolae
vicepreşedinte al S fa tu lu i p o p u la r ra io n a l R eghin,
regiunea M ureş-A utonom ă M aghiară
In raionul nodru, ţăranii munci­
tori, acordă o mare importanţă
creşterii animalelcr, şi în special,
taurinelor şi ovinilor care aduc im­
portante venituri tăneşti. Se ştie în­
să că producţia animalelor depin­
de în primul rînd de asigurarea cu
furaje, iar cele ma; ieftine furaje se
obţin de pe păşuni
Raionul nostru are în total 28.400
ha. păşune naturală. Sfatul popular
raional sub îndrumarea comitetului
raional de partid a luat unele mă­
suri de îmbunătăţire a păşunilor în
vederea ridicării producţiei lor. Anul
acesta au fost redate păşunatului pes­
te 600 hectare care înainte vreme nu
erau folosite.
La curăţirea păşunilor au parti­
cipat crescătorii de animale şi ti­
neri din întregul raion. Pe baza ex­
perienţei anilor trecuţi şi a propu­
nerilor făcute de oameni, am gene­
de animale să cureţe cîte 10 ari de pă­
şune pentru fiecare unitate vită ma­
re. Ca rezultat, anul acesta au fost
executate lucrări mari ca defrişări,
scos cioate etc. pe o suprafaţă de
3.700 ha. lucrările de întreţinere mai
uşoare, cum sînt curăţirea de buru­
ieni, adunatul pietrelor, grăpatul etc.
s-au făcut pe mai mult de 60 In
sută din suprafaţa totală a păşuni­
lor.
Pe o suprafaţă de peste 7.000 ha.
păşuni lucrările au fost făcute prin
contribuţia voluntară a tineretului an­
trenat de către organizaţiile 13.T.M.
Pentru obţinerea a cel puţin 10.000
kg. masă verde la hectar, păşunile au
nevoie de îngrăşăminte. Pentru aceas­
ta ţăranii muncitori au transportat
pe păşune cîte 2 tone gunoi de grajd
de fiecare vită mare. In acest fel au
fost îngrăşate peste 3.000 ha. păşune.
Rezultate bune s-au obţinut şi prin
tîrlire, în care scop noi am reco­
mandat ciobanilor să mute tîrla de oi
la fiecare 2-3 zile. In felul acesta au
fost îngrăşate prin tîrlire peste1 700
hectare păşune. Pe lîngă aceste mă­
suri am organizat păşunatul pe tarlale
pe o suprafaţă de peste 18.000 ha.
Păşunile împădurite fiind curăţate,
ele au fost date complet păşunatu­
lui, iar suprafeţele pe care s-au exe­
cutat lucrări de îmbunătăţire şi-au
mărit producţia la hectar în aşa fel
ca în loc de una vită mare am pu­
Nr.- 2177
«Sg»•L li- ¦„
tiz, Pir, Mădâraş şi altele în care s-au
realizat construcţii chcltuindu-se intre
400-600 lei de fiecare animal adăpostit.
In încheiere, vorbitorul a spus: Asi­
gurăm conducerea partidului nostru că
vom depune toate eforturile în vederea
ridicării muncii noastre pe o treaptă
cu cinste de sarcinile puse in faţa
noastră.
parcele, folosindu-ne di păstor electric.
Pentru a evita degradarea păşunilor,
am oprit păşunatul pe timp ploios, a-
sigurînd animalelor în acest timp masă
verde de pe o suprafaţă de 7 ha. culti­
vată in acest scop cu borceag şi iu-
cernă. Cu asemenea furajare, sectorul
nostru zootehnic, deşi tînăr, ne-a dat
o producţie mare şi nc-a adus venituri
însemnate în acest ari. Astfel, produc­
ţia de lapte de la cele 161 vaci, pînă
la 15 decembrie, este de 2.500 Irtli pe
cap de vacă furajată.
Pentru a asigura baza furajeră, în
afară de porumbul siloz şi fînurile cul­
tivate pe suprafeţe care să ne asigure
cantitatea necesară, vom da in conti­
nuare atenţie îmbunătăţirii păşunilor
şi fîneţelor naturale.
In munca noastră avem şi unele
greutăţi, şi consider necesar să Ie arăt
aici în consfătuire. Pentru aplicarea
mecanizării în grajduri noi nu am gă­
sit în toată regiunea Suceava linie
de decovil şi vagonete. Nu găsim
nici biberoanele atît de necesare
pentru alăptarea viţeilor. De asemenea
se simte nevoie de cisterne de diferite
mărimi, cu ajutorul cărora să putem
transporta urina la cîmp. Am dori să
fim aprovizionaţi şi cu maşini speciale
cu ajutorul cărora să putem încărca,
descărca şi împrăştia gunoiul de grajd,
avînd în vedere creşterea cantităţilor
pe măsura creşterii efectivului de a-
nimale.
In încheiere vorbitorul a spus : Inii
exprim bucuria şi mulţumirea pentru
faptul că am putut lua parte la aceas­
tă consfătuire, unde am învăţat mult
din experienţa altor gospodării agri­
cole colective. Întors acasă mă voi
strădui să mobilizez cu sprijinul orga­
nizaţiei de partid pe toţi colectiviştii
la realizarea şi depăşirea sarcinilor ce
ne stau în fată.
’ T'.infSÎ r. 11RO
''••oTjonc
tut introduce 1,5 sau chiar 2 vite.
Măsurile luate au dat putinţa ca în
acest an pe păşunile comunale să poa­
tă fi hrănite cu peste 2 .0 0 0 vite mai
mult decît în 1960.
Vorbitorul a arătat apoi cum se lu­
crează pentru a face păşuni bune din
terenurile eliberate de întreprinderile
forestiere după exploatarea lemnului
şi care se pretează pentru aceasta.
Foarte important este ca terenurile
de păşune, împădurite cu esenţe lem­
noase fără importanţă silvică, după
ce acestea sînt curăţite, să fie bine
întreţinute, deoarece deseori se întim-
plă, ca în special socul şi alte esen­
ţe lemnoase nefolositoare să o inva­
deze încă din primii 2-3 ani. Etec-
tuînd lucrări de întreţinere, plantele
cu valoare nutritivă mare se dezvol­
tă mai repede.
In Munţii Găliman la peste 1.500
m. altitudine, acum 10 ani nu ajun­
geau animalele la păşuuat. Aici s-au
dat în folosinţă peste 4,000 ha. pju
şuni. Pe anumite suprafeţe bine între­
ţinute, s-a ajuns la obţinerea unei
producţii de peste 15.000 kg. masă
verde Ia ha. S-au făcut şi însămîn-
ţări de ierburi în amestec cu triloi
hibrid, obţinîndu-se producţii de pes­
te 30.000 kg. masă verde. S-a dove­
dit că şi trifoiul hibrid şi chiar tri­
foiul roşu în cultură pură dau produc­
ţii mari la hectar. Rezultă deci că şi
la altitudini mari se pot obţine pro­
ducţii bune de masă verde.
Totuşi trebuie să arătăm că datorită
neglijării lucrărilor de întreţinere a
păşunilor în perioada anilor trecuţi,
avem încă multe de făcut pentru îm­
bunătăţirea păşunilor.
Vorbitorul a făcut o serie de pro­
puneri privind folosirea sumelor din
fondul zoopastoral, organizarea de lo­
turi semincere pentru plante de Ho­
ră montană şi cu privire la unele
maşini şi unelte necesare pentru îm­
bunătăţirea păşunilor.
Noi ne angajăm în faţa conducem
de partid şi a consfătuirii — a spus
vorbitorul — ca după întoarcerea aca­
să să popularizăm în rîndul tutu­
ror lucrătorilor din agricultură boga­
ta experienţă dobîndită aici, iar prin
generalizarea ei să obţinem recolte
şi producţii animale tot mai mari,
contribuind astfel la realizarea mă­
reţelor sarcini stabilite de Congresul
al III-lea al P.M.Rw