Page 83 - 1961-12
P. 83

Nr 2177                                                                                                                           Î5RUMUL' SOCIALISM ULUI                                                                                                                               pa?. S

                                                                                            BjaEWygţWMJHftţţjp

         Consfătuirea pe |ară a făran ilor colectivişti

               Cuvînhiltovarăşului Dumitru Dejeu,                                                                                 Cuvîntul tovarăşului                                                                         Cuvîntul tovarăşului

preşedintele C o m itetului executiv al S ta tu lu i pop u la r al re g iu n ii H unedoara                                        Nicolae Gaidagiu,                                                                            inginer Mircea Ceauşescu,

   Vorbitorul a arătat că lucrătorii       dat o mare atenţie sporirii produc­         a spus el — 6 ă luăm toate măsurile        p r e ş e d in te le G, A. C. d in c o m u n a                                               d irecto r G .A .S. C ătcasca, re g iu n ea A rg e ş
din agricultura regiunii Hunedoara         ţiei şi productivităţii animalelor. Un      corespunzătoare pentru ca, începînd cu       Topalu, regiunea D obrogea
sînt convinşi că consfătuirea colecti­     număr însemnat de gospodării colec­         anul viitor, fiecare gospodărie să-şi                                                                                                       Gospodăria de stat Gătească este        şi colectiviştii din comunele care prin
viştilor fruntaşi va constitui un nou      tive au reuşit să obţină încă din anii      creeze ferme de păsări.                        Gospodăria colectivă din Topalu, a-             Anul acesta de la oile ameliorate,        amplasată pe un sol podzolic cu un         aceleaşi metode au reuşit să reali­
imbold în munca pentru îndeplinirea        trecuţi o producţie medie de peste                                                      şezată pe malul Dunării arc 600 tau­            noi am obţinut in medie cîte 3,700 kg.       regim de precipitaţii de circa 409         zeze sporuri însemnate de recolte.
sarcinilor trasate de Congresul al         2.800 şi chiar 3.000 litri de lapte de         In continuare vorbitorul a arătat că     rine, 1.200 porci, 1 0 .000 păsări, 12.000     lină şi ue-am propus ca în 1962 pe în­        m.l. repartizat complet neuniform cu       Astfel, cele două G.A.G. din comuna Gă­
111-lea şi de Plenara G.G. al P.A1.R.      fiecare vacă furajată.                      gospodăriile agricole colective s-au        oi şi un fond de bază de 10.0 0 0 .0 0 0 lei.   treaga turmă de 12.000 capete să ob­         o perioadă de secetă excesivă în pe­       tească, care n-au realizat nici cinci
din 30 iunie-t iulie a.c.                                                              întărit din punct de vedere economic                                                        ţinem in medie cel puţin 3 kg., iar de       rioada mai—octombrie. Datorită aces­       o producţie mai mare de 700 kg.
                                              Referindu-se la problemele asigu­        şi organizatoric. Acest lucru se re­           Problema despre care vreau să vor­          la 5.000 oi ameliorate să obţinem iu          tui fapt producţiile erau mici. Astlel.    grîu la ha., în acest an au recoltat
   Şi în regiunea Hunedoara procesul                                                   flectă în creşterea simţitoare a averii     besc se referă la creşterea oilor. Faptul       medie cîte 5 kg. lină.                       cu cîţiva ani în urmă producţiile me­       1.450 kg. griu şi peste 1.800 kg. po­
colectivizării se desfăşoară mai intens,   rării bazei furajere, vorbitorul a spus     obşteşti şi în veniturile din ce în ce      că gospodăria noastră are condiţii na­                                                       dii la hectar obţinute au fost destul      rumb boabe la hectar. Aceasta dove­
îndeosebi după Congresul al 111-lea        printre altele: Cantitatea de masă          mai mari ale colectiviştilor. Numai în      turale dintre cele mai bune pentru                 In continuare vorbitorul a subliniat      de mici atit la griu cît şi la po­         deşte că solurile podzolice socotite al­
al P.M.R. In această perioadă a fost       verde însilozată a crescut în acest an      acest an fondul de bază al gospo­           creşterea oilor, adunarea generală a            importanţa pe care o are alegerea cio­       rumb.                                      tădată ca slab productive, pot să pro­
colectivizată în linii generale agri­      de 5 ori faţă de anul 1959. Canti­          dăriilor colective a crescut cu circa       hotărit extinderea acestei ramuri. Aşa         banilor din rîndurile colectiviştilor care                                               ducă mult, chiar foarte mult, cînd
cultura raioanelor Alba, Sebeş, Haţeg,     tatea de masă verde pe care o obţi­         40 milioane lei. Un număr însemnat          de exemplu Ia terminarea colectivizării        îngrijesc de oi cu dragoste, permane-            In toamna anului 1960, consiliul        sînt lucrate după regulile agrotehnice
iar în raionul Orăştie colectivizarea se    nem de pe păşunile şi fîneţele existente,  de gospodării colective au repartizat       în anul 1957 gospodăria avea 6.000             tizarea şi cointeresarea lor în sporirea      gospodăriei, la indicaţia comitetului      înaintate.
apropie de sfîrşit. Gospodăriile colec­    care ocupă peste 50 la sută din su­         la fondul de bază chiar peste 30 Ia         de capete, iar în prezent are 12.0 0 0 .       producţiei şi furajarea raţională atît in     regional de partid, după o analiză
tive cuprind în prezent 87 la sută         prafaţa agricolă nu depăşeşte în ge­        sută din veniturile lor băneşti. La sfîr-   ceea ce înseamnă 250 de oi la suta de          mărirea numărului de oi, în îmbunătă­         profundă asupra cauzelor care fă­             După ce s-a ocupat de creşterea
din suprafaţa colectivizabilă. Consi­      neral 6.000 — 7.000 kg. la ha. In ul­       şitul acestui an valoarea ztlei-muncă       hectare.                                       ţirea lor cît şi în creşterea producţiei     ceau ca producţiile să fie mici, a          sectorului zootehnic, vorbitorul a tre­
derăm că în primele luni ale anu­          timii 2-3 ani s-a demonstrat însă           va depăşi 26 lei, din care circa 10                                                        de lină şi lapte. Vorbitorul a arătat        constatat că 93 la sută din suprafaţa       cut Ia unele probleme privind avi­
lui 1962 agricultura diji întreaga re­     practic că pe anumite suprafeţe de          lei în bani.                                   Consiliul de conducere, cu sprijinul        apoi că din 2.500.000 lei venit din sec­     gospodăriei este acidă şi puternic,         cultura. Gospodăria noastră a crescut
giune, cu excepţia Irealităţilor din zo­   păşuni, în raioanele Haţeg şi Orăş­                                                     organizaţiei de partid, a început să se        torul zootehnic, 1.600.000 lei provin din    acidă, iar stratul fertil era subţire       în anul 1959 circa 15.000 păsări, de
na de munte, va fi cuprinsă în sec­        tie, unde au fost aplicate măsuri a-           Legat de problema mecanizării, am        preocupe şi de îmbunătăţirea raselor           creşterea oilor.                             numai de 15—20 cm.                          la care s-au înregistrat pierderi de
torul colectivist.                         grotehnice, se pot obţine peste 15.000      vrea să arătăm — a spus vorbito­            de oi care pînă atunci dădeau numai                                                                                                     15 la sută. Analizîndu-se cauzele
                                           kg. masă verde la hectar. Ţinînd sea­       rul — că Ministerul Agriculturii nu         1.800-1,909 kg. de lină pe cap de oaie            Numai in acest an noi am vîndut              S-a mai constatat, de asemenea,          acestor pierderi s-au luat o serie de
  rDupă ce a înfăţişat unele rezultate     ma că încărcătura de bovine la suta         a dotat în mod corespunzător S.M.I.         tunsă. Pentru aceasta, noi am procu­           statului pe bază de contract întreaga        că deşi au fost administrate canti­         măsuri pentru înlăturarea lipsurilor
obţinute in creşterea producţiei ve­       de ha. în regiunea noastră va trebui        — şi G.A.S. din regiune cu cosi­            rat de la Staţiunea experimentală              producţie de 25.00(1 kg. lînă, aducînd       tăţi mari de îngrăşăminte datorită          şi în primul rînd pentru calificarea
getale în gospodăriile de stat şi în       să crească în 1965 la peste 40 cape­        tori mecanice, prese de balotat paie,       zootehnică Palas, 30 berbeci de                gospodăriei un venit mare. Producţia         acidităţii ridicate a solului, echilibrul   oamenilor. Anul acesta, noi am cres­
cele colective, vorbitorul a spus : te­    te din care 22 vaci, problema ridi­         maşini de împrăştiat îngrăşăminte           rasă merinos şi am creat prime­                medie de lapte pe cap de oaie a fost de      de elemente fertilizante nu putea să        cut un număr de 58.800 păsări, o în­
renul arabil în regiunea noastră are       cării productivităţii păşunilor şi a fî-    chimice.                                    le efective de oi cu lînă fină.                                                             aibă Ioc şi sporurile de recoltă re­       cărcătură de 3.250 păsări, ceea ce în­
o pondere mai mică în cadrul supra­        neţelor va constitui pentru organele                                                    La aceste oi, ciobanii noştri au               38 litri, ceea ce ne-a permis să vin­        zultate nu erau economice. Se admi­        seamnă peste 3.000 kg. carne la suta
feţei agricole, reprezentînd doar 42 la    de partid şi de stat un obiectiv de            Sînt greutăţi şi în privinţa deser­     asigurat o îngrijire mai bună, le-au                                                         nistrase foarte puţin gunoi de grajd       de hectare. Puii nu se produc la noi
sută. In condiţiile existenţei unor su­    seamă, pentru înfăptuirea căruia vom        virii gospodăriilor colective de către      dat furaje de calitate şi ca urmare şi         dem statului 170.000 litri, aducînd un       deoarece efectivul de animale era          în gospodărie. Sînt luaţi ca şi altă
prafeţe întinse de păşuni şi fineţe,       mobiliza toate forţele de care dispu­       S.M.T. Orăştie, întrucît acesta cuprin­     producţia de lînă a crescut Aşa de             venit de 430.000 lei. Noi ne-am pro­         mic, încărcătura fiind sub 10 bovine       dată de la diferite incubatoare din
creşterea animalelor a cunoscut o dez­     nem. Incepînd din anul viitor, ne-am        de în raza sa de activitate 4 raioa­        pildă, la primul cîrd de oi cu lînă fină                                                    la 100 ha.                                 ţară la vîrsta de o zi.
voltare simţitoare. Numărul de bovi­       propus să repartizăm mai judicios pă­       ne cu 144 gospodării agricole colec-        s-a obţinut cîte 3-3,200 kg. lînă, adică        pus ca în anul 1902 să avem un efec­
ne proprietate obştească a gospodă­        şunile din golurile de munte, care          tive. Am ridicat de mult această pro­       cu 1-1,200 kg. mai mult decît la oile                                                          Consiliul gospodăriei şi-a îndreptat        Pentru îngrijirea mai bună a pui­
riilor colective a crescut anul acesta     însumează peste 10.000 ha.                  blemă şi am trimis documentaţia ne­         ţigăi. Aceasta a adus gospodăriei un           tiv de 16.500 oi şi să îmbunătăţim în        activitatea spre corectarea acidităţii     lor, am procedat la electrificarea pu-
de Ia 14.000 capete la peste 27.000                                                    cesară înfiinţării unui nou S.M.T.          venit în plus de aproape 70.000 lei.            mod permanent calitatea lînei.              solului. Astfel, în august 1960, a fost    ierniţelor, la introducerea lămpilor
ceea ce reprezintă 21 capete la suta          Vorbitorul a arătat că deşi regiunea                                                 Colectiviştii vâzînd avantajele creşterii                                                   începută acţiunea de amendare. S-au        infraroşii, care numai prin înlătura­
de hectare teren agricol. 35 gospodă­      Hunedoara este deficitară în pro­              In încheiere, vorbitorul a sublimat      oilor cu lînă fină au privit cu încre­            Aş vrea să vă spun cîteva cuvinte         transportat din primul an 7.000 tone       rea consumului de lemne a adus
rii colective şi-au asigurat o încăr­      ducţia de cereale, faptul că numeroşi       că folosirea învăţămintelor consfătui­      dere măsura luată pentru îmbunătăţirea                                                      spumă de var de la fabrica de zahăr        mari economii. A fost creată baza
cătură de peste 40 bovine, iar unele       colectivişti cresc în gospodăriile per­     rii în lupta pentru consolidarea eco-       calităţii oilor şi atunci cînd ni s-a re­      şi despre batali. Noi ne-am convins          Chitila. Administrîndu-se 5-6 tone Iu      furajeră complexă care să asigure ne­
din acestea chiar peste 50 capete la       sonale cîte 20-30 păsări, pe care le        nomico-organizatorică a unităţilor so­      comandat să aplicăm metode noi şi              că dacă vom bataliza berbecuţi tineri        ha., am reuşit să dăm amendamente          cesarul de elemente nutritive. Iar
suta de hectare teren agricol.                                                         cialiste din agricultura regiunii va        îndeosebi însămînţările artificiale, nu                                                     calcaroase pe cca. 1.000 ha. terenuri      pentru perioada de iarnă am însilo-
                                           întreţin destul de lesne, arală că se       contribui la dezvoltarea economiei na­      a fost nevoie de prea multă muncă de           şi chiar berbeci în loc să-i sacrificăm,     care au fost cultivate astfel : 600 ha.    zat 40 tone morcov şi 25 tone varză.
   Paralel cu dezvoltarea şeptelulul,                                                                                              lămurire. Noi considerăm că această                                                         cu grîu, 100 ha. cu porumb şi 300
organele de partid şi de stat au acor­     pot dezvolta ferme de păsări în gos­        ţionale, la ridicarea continuă a ni­        metodă de ameliorare a oilor, este             vom obţine cantităţi însemnate de lină       ha. cu mazăre. Respectînd indicaţiile         Sporul de creştere realizat la pui
                                                                                                                                   foarte bună şi ea poate duce în scurt                                                       consfătuirii griului din 11 — 12 august    în acest an este de 13 grame la zi
                                           podăriile colective. Sîntem hotărîţi —      velului de trai al poporului.                                                              fină şi semifină cît şi carne.               1960, am dat spre completare 309—          faţă de 8 grame cît a fost planificat.
                                                                                                                                   timp ca tot efectivul de oi să fie îm­                                                      400 kg. superfosfat şi 100 kg. azotat      Acest lucru a făcut posibil ca pun
         Cuvîntul                          tovarăşuluiVictor                                                                                                                          In acest an, avem 600 capete, dar        la hectar. Aplicînd regulile agroteh­      să fie livraţi la peste 800 grame cu
                                                                                                                                   bunătăţit astfel ca să contribuim în           acest număr este prea mic faţă de po­        nice diferenţiate, gospodăria de stat      15 zile mai devreme.
preşedintele în to vă ră şirii a g rico le din com una P ăuneşti, regiunea Bacău                                                                                                  sibilităţile noastre. De aceea, noi ne­
                                                                                                                                   măsură mult mai mare, aşa cum spu­                                                          Gătească a înregistrat în 1961 o pro­         In anul viitor vom creşte 90.000
   întovărăşirea noastră a luat fiinţă     grîti şi 3.400 kg. porumb boabe la ha.,     sibiiitate întovărăşiţilor să se convin­                                                   am propus ca în anul 1962 să creştem                                                    de pui, cu 35.000 de pui mai mulţi
in anul 1952, cu 82 de familii şi 58 de    cu 630 kg. grîu şi cu 1.800 kg. porumb      gă de avantajele mari şi rezultatele        nea tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej în                                                          ducţie de 2 .0 0 0 kg. grîu la ha. şi      ca în anul acesta, totodată ajungînd
hectare. Muncind cu hărnicie pămîntul,     boabe mai mult decit noi.                   bune pe care le obţin gospodăriile co­                                                     cel puţin 2.500 batali, de la care vrem                                                 la un efetiv matcă de 10.000 găini.
în comun şi cu mijloace mecanizate,                                                    lective.                                    raportul la Plenara din 30 iuni-1 iulie                                                     aproape 2.500 kg. porumb la ha., o         Bazîndu-ne pe experienţa noastră şi
aplicînd regulile agrotehnice şi bucu-        Folosind asemenea argumente con­                                                                                                    să obţinem în medie 5-6 kg. lînă pe cap                                                 pe posibilităţile de care dispunem,
rîndu-ne din plin de sprijinul statului,                                                  întorşi acasă, noi am organizat la       a. c., Ia acoperirea nevoilor de lînă                                                       cantitate dublă faţă de perioada ani­      vom livra în anul 1962 pui la greu­
noi am reuşit să obţinem an de an          vingătoare, organizaţia de bază a in-       căminul cultural o adunare la care au                                                      de batal, aşa cum de altfel se arată şi
producţii superioare celor obţinute de     tensiiicat munca de lămurire în rîndul      participat majoritatea ţăranilor munci­     fină şi semifină ale industriei şi lichi­                                                   lor anteriori deşi condiţiile climatice    tate de peste 800 gr. Ia vîrsta de
ţăranii cu gospodării individuale, iapt    întovărăşiţilor pentru transformarea în­    tori din comună. Cu acest prilej au                                                        în documentele Plenarei G. G. din 30
care a făcut ca un număr mare din          tovărăşirii în gospodărie colectivă. In     luat cuvîntul mulţi întovărăşiţi care au    darea importului în 1962 la acest pro­         iunie-1 iulie 1961.                          ale acestui an au fost sub nivelul         60 de zile în loc de 90 de zile cît
rîndul acestora să vină alături de noi     frunte au stat comuniştii şi membrii        povestit impresiile lor din gospodăria
în întovărăşire. In prezent întovărăşi­    consiliului de conducere.                   colectivă.                                 dus. Aşa de exemplu în acest an toate              După socotelile noastre, de la cei        anilor menţionaţi.                         era prevăzut, în acelaşi timp redu-
rea noastră numără 1.065 de familii.                                                                                                                                              2.500 batali pe care îi vom creşte, vom
                                              în mutica politică s-a pus un ac­           In prezent un număr de 158 familii      cele 8.400 de oi mame au fost însămîn-                                                          Bazaţi pe experienţa căpătată anul      cînd preţul de cost la 13 lei kg.
   In ce priveşte producţia agric •<       cent deosebit pe munca de la om Ia          de întovărăşiţi au făcut cereri pentru                                                     obţine cam 12-13 tone lînă fină anual.
                                           om. In discuţiile şi convorbirile pe care   gospodăria colectivă.                      ţate artificial. In această privinţă au            De la oile care le avem în gospodă­       acesta, am transportat 8 .0 1 2 tone          Consiliul gospodăriei de stat Gă­
am obţinut cu 350 kg. griu şi cu 400       le-am avut cu întovărăşiţii, le-am ară­
                                           tat prin calcule concrete cit am fi cîş-        Vreau să vă spun, tovarăşi că nu sînt  fost folosiţi berbeci pepinieri care dau        rie, în anul viitor noi vom vinde sta­       spumă de var, reuşind să anienda-          tească va căuta şi pe mai departe să
kg. porumb boabe la hectar mai mult        tigat noi dacă eram în gospodăria co­       aşa de mulţumit că mă aflu doar ca                                                         tului pe bază de contract peste trei
                                           lectivă, folosind chiar exemplul produc­    întovărăşit aici la Consfătuirea colecti­  între 10-20 kg. lînă.                           vagoane lînă de bună calitate şi             mentăni în total 1.600 ha., ceea ce        găsească noi rezerve în vederea întă­
decît gospodăriile individuale.            ţiei de grîu şi porumb realizate de co­     viştilor fruntaşi. Vreau însă să vă asi­
                                           lectiviştii din Giorani: am fi avut în      gur că în comuna noastră se desfă­                                                         2 0 0 .0 0 0 litri lapte şi vom realiza un   reprezintă 80 la sută din supralaţa        ririi economice a gospodăriei.
   Dar producţiile noastre sînt mici       plus 14 vagoane de grîu şi peste 70 de      şoară o muncă activă pentru trans­                                                         venit de peste 2.300.000 lei.
                                           vagoane de porumb boabe.                    formarea întovărăşirii în gospodărie                                                                                                    gospodăriei noastre.
faţă de cele ale vecinilor noştri, colec­                                              colectivă. întors acasă voi căuta să       Cuvîntul tovarăşului
                                              După Plenara G.G. al P.At.R. din 30      împărtăşesc tuturor întovărăşiţilor cele     Teodor Maghiar,                                                                               Din experienţa noastră au învăţat
tiviştii din Pufeşti şi Movilita, care au  iunie— 1 iulie a.c., noi am organizat cu    auzite Ia această consfătuire şi nu va
                                                                                       trece ianuarie 1962 şi noi vom trans­      p re şe d in te le G .A.C. d in com una M ădăraş,
terenul în hat cu noi. Acelaşi pămînt.     întovărăşiţii 3 vizite la gospodăriile      forma întovărăşirea în gospodărie co­
                                                                                       lectivă.                                   regiunea C rişana
dar producţia este alta. Colectiviştii     colective vecine şi la G.A.G. Jariştea
                                                                                                                                     Gospodăria noastră a luat fiinţă             clică la 1.823.470 lei, reprezeufînd 47      Cuvîntul tovarăşului
din Pufeşti, satul Giorani, au realizai    — raionul Focşani — pentru a da po-                                                    după citeva luni de la istorica Plenară         la sută din venitul total al gospodă­                    Daniel
                                                                                                                                  din 3-5 martie 1949. cu 240 de familii          riei.
în anul acesta — deşi au fost în pri­                                                                                             şi o suprafaţă de 730 ha. teren agri­                                                        p re şe d in te le G .A.C, d in com una Soţia,
                                                                                                                                  col. Rezultatele obţinute pe parcursul             Analizînd condiţiile şi posibilităţile
mul lor an de producţie — 2.030 kg.                                                                                               anilor au constituit un exemplu con­            de care dispune gospodăria noastră co­       regiunea M ureş-A utono mă M aghiară
                                                                                                                                  vingător pentru toţi ţăranii muncitori          lectivă, organizaţia de partid şi consi­
         Cuvîntul tovarăşei Alice Săvuiescu,                                                                                      din comuna Alădăraş; la 17 ianuarie             liul de conducere m-au însărcinat să            La început, numărul de animale pe          Din discuţiile purtate aici mi-ain
                                                                                                                                  1958 s-a terminat colectivizarea comu­          spun aici, în cadrul consfătuirii, că vom    care-1 deţinea gospodăria noastră era      dat seama ce mare importanţă are
         m em bru corespondent al A cadem iei R. P. R om ine                                                                      nei. In prezent gospodăria noastră cu­          depune toată străduinţa şi priceperea        destul de mic şi nu puteam contracta       creşterea păsărilor pentru aprovizio­
                                                                                                                                  prinde 360 familii şi are 1.606 hectare.         pentru a da un puternic avînt creşterii     prea multe produse cu statul. Ne-am        narea cu carne şi ouă a centrelor
    Vorbitoarea s-a ocupat de contri­      26.000 tone preparate chimice pen­          trebuie combătuţi. Pentru aceasta es­                                                      animalelor de producţie spre a a\e.a         dat seama că numai din producţia           muncitoreşti şi a oraşelor. Gospodăria
 buţia pe care o aduce combaterea          tru protecţia plantelor. Industria noas­    te bine ca fiecare gospodărie agrico­         Vorbitorul a arătat că pentru întări­         în 1962 la suta de hectare — 40 tau­        vegetală tiu putem obţine venituri         noastră a folosit pînă acum în mică
 paraziţilor şi dăunătorilor la obţinerea  tră chimică fabrică acum unele              lă colectivă să aibă un colectivist in­    rea gospodăriei şi sporirea producţiei          rine din ca>e 22 vaci, — 125 porcine,        mari ca să avem posibilitatea să re­       măsură posibilităţile mari pe care le
 de producţii ridicate.                    produse care înainte se importau, la        struit în probleme de protecţia plan­      vegetale şi animale s-a acordat o aten­                                                      partizăm cu regularitate avansuri bă­      are în această direcţie.
                                           altele este în curs de desăvîrşire          telor.                                     ţie deosebită organizării tuturor colec­        — 163 ovine. Incepînd din anul 1962          neşti lunare colectiviştilor. De aceea
    Ea a arătat printre altele: Tra­       fabricaţia.                                                                            tiviştilor în brigăzi, echipe, ferme, sta­      vom creşte 10.000 găini ouăfoare, iar        am hotărit să creştem continuu numă­          Deoarece noi sîntem în apropiere
 tarea griului de sămînţă cu prepa­                                                       După cc a arătat că economii im­         tornicirii lor ani de-a rîndul pe ace­         în 1963 numărul păsărilor se va ridica       rul de animale şi să mărim produc­         de oraş, iar creşterea păsărilor este
 rate îu prafuri se face acum la în­          Cantităţile de produse existente asi­    portante aduc şi tratamentele combi­        leaşi suprafeţe de teren şi ferme zooteh­      Ia 14.090-15.000.                            ţia acestora. In prezent avem 317 bo­      destul de uşoară faţă de celelalte ra­
 treaga cantitate ce se însămînţea-        gură aplicarea tratamentelor pe su­         nate în cazurile în care modul de           nice, ridicării nivelului lor de cunoş­                                                     vine, din care 145 vaci şi juninci         muri ale zootehniei, ne-am propus ca
 ză. Prin generalizarea acestui trata­     prafaţa de aproximativ 500.000 ha. în       viaţă al dănuătoritor şi specificul chi­    tinţe agro-zootehnice, precum şi asigu­            Alergiud pe calea dezvoltării multi­     montate, revenind 46,4 bovine, din         pentru anul 1962 să creştem un nu­
 ment mălura a devenit in ultimii ani      total, cîmp, vii şi livezi. în timp ce      mic al produselor permit aceasta,          rării condiţiilor necesare permanenti­          laterale. a sporirii producţiei vegetale     care 2 1 ,2 vaci cu lapte la suta de       măr de 3.000 păsări. După întoarce­
 o boală aproape fără importanţă eco­      ar fi necesare tratamente pe o su­          vorbitoarea s-a ocupat de problema                                                         şi animale, am reuşit să ridicăm valoa­      hectare. A crescut şi numărul porci­       rea mea în gospodărie, vom discuta
 nomică. Prin tratamente se evită          prafaţă mult mai mare.                      protecţiei muncii în acţiunea de com­       zării br*gâzii de tractoare.                    rea fondului de bază la 5.810.000 lei, re   nelor la 354 capete din care 55 scroa­     posibilităţile de a creşte şi mai mult
 pierderi de aproximativ 472.000 tone                                                  batere a dăunătorilor.                         Toţi aceşti factori, la care se adaugă      venind la suta de hectare cîte 409.747       fe, al ovinelor la 529 capete, însă al     de 3.000 păsări.
 de grîu numai cu o cheltuială de 10          Faţă de creşterea patrimoniului po­                                                                                                 lei. A crescut totodată valoarea zilei-      păsărilor abia la 827. Astfel, am putut
‘ milioane tei.                            micol, prevăzută prin Directivele Con­         In încheiere vorbitoarea a subliniat     grija pentru semănatul la timp, folo­          muncâ şi nivelul de trai al membrilor        livra în 1961 către stat pe bază de           Referindu-se Ia sistemul actual de
                                           gresului al II 1-lea al P.M.R., ar tre­     că specialiştii în protecţia plantelor      sirea celor mai bune soiuri şi hibrizi         gospodăriei noastre colective. Dacă la       contract 150 porci în jurul a 100 kg.      contractări, vorbitorul a sp u s: Aş
    Tratamentele în principalele bazi­     bui să crească numărul pomilor tra­         au în faţa lor multe de realizat ca         dubli, buna întreţinere a culturilor, au       înfiinţarea gospodăriei mai mult de ju­      fiecare, 38 bovine (mînzaţi şi vaci re­    propune să se studieze posibilitatea
 ne pomicole se fac gratuit. In bazi­      taţi de la 7 milioane cît se tratează       să-şi poată d a . contribuţia la obţi­      făcut să crească au de an producţia la          mătate din casele lor erau case de pă­      formate), 30 oi, 1.160 hl. lapte de        creării unui singur organ care să
 nele din regiunea Gluj, de pildă, s-a     în prezent, la 70 de milioane. De           nerea producţiilor sporite la toate         hectar. Am reuşit astfel să vindem sta­        timit, acoperite cu paie, sau trestie, as-   vacă, 93 hl. lapte de oaie, 661 kg.        se ocupe de contractarea tuturor pro­
 obţinut în anul acesta prin tratamen­     asemenea trebuie să se extindă tra­         plantele de cultură. In colaborare cu       tului cantităţi tot mai mari de produ­                                                      lînă şi 33.000 ouă. In felul acesta        duselor. Aceasta ar uşura munca şi
 te integrale o producţie de 50.U0U        tamentul la seminţe, în afară de grîu,      amelioratorii, ei trebuie să munceas­       se, pe bază de contracte. Numai în             iăzi comuna noastră are cu totul altă        gospodăria a obţinut un venit de           ar duce Ia o planificare mai judi­
 de tone, dintre care în Bistriţa şi Dej   şi la celelalte cereale păioasc, pre­       că pentru obţinera de soiuri rezis­         acest an, am valorificat 170 tone grîu.        înfăţişare, s-au construit 262 case noi      428.850 lei, ceea ce reprezintă 28,6       cioasă a dezvoltării diferitelor ra­
 2.000 vagoane fructe lipsite de ur­       cum şi la in şi majoritatea legume­         tente la boli şi dăunători. Trebuie         190 tone porumb şi 53 tone floarea-            iar celelalte au fost renovate. Toate        la sută din totalul veniturilor băneşti    muri ale gospodăriei. Aş mai avea
 me dc atac. Răţişoara porumbului şi       lor.                                        să cerceteze iii viitor posibilităţile      soarelui.                                      casele sînt radioficate, 146 copii ai co­    ale gospodăriei.                           o propunere. Să se studieze posibi­
 floarei-soarelui s-a combătut în anul                                                 de combinare a aplicării îngrăşă­                                                          lectiviştilor au urmat diferite şcoli me­                                               litatea ca în gospodăriile agricole co­
 acesta pe 72.000 de ha. în gospodă­          Sîntem convinşi că marele Combi­         mintelor c.u ierbicide sau cu alte pre­        O experienţă bună a dobîndit gos­                                                           Pentru 1962 gospodăria noastră a        lective mari, care cresc un număr mare
 riile colective şi pe 44.000 de ha. în    nat chimic de Ia Borzeşti va putea          parate iolosîte în combatere, să cer­       podăria in ultimii ani in legumicultu­         dii, profesionale şi facultăţi.              contractat şi mai multe produse ani­       de animale, să se dea posibilitatea pro­
 gospodăriile de stat, evitîndu-se a-      să asigure în viitor cea mai mare           ceteze eficacitatea biologică şi să         ra, cele 8 hectare cultivate cu roşii şi           Vorbitorul a propus ca S.M.T.-urile      maliere, ceea ce ne va permite ca          curării de separatoare, pentru ca în
 proape complet pagubele. întreaga         parte din necesarul de preparate chi­       descopere formule de preparate din          castraveţi timpurii şi alte legume adu­                                                     în anul viitor să repartizăm colec­        acest fel o parte din lapte să tie
  cantitate de porumb hibrid folosit       mice folosite în combatere, alegînd         ce în ce mai puţin toxice pentru om         când în anul (961 un venit total de            în special în raionul Salonta, să fie do­    tiviştilor şi mai mulţi bani la ziua       prelucrat în cadrul gospodăriei şi să
 pentru sămînţă se tratează în insta­      din sortiment pe cele pentru care                                                       830.150 lei.                                   tate cu tractoare D.T. mai puternice         muncă.                                     se predea la I.G.I.L. smîntîna. Aceasta
 laţii speciale. Gîndacul de Golorado,     există materie primă, au o eficaci­         şi animale, să dezvolte cercetările de                                                     pe şenile, corespunzătoare lucrului pe                                                  pentru a se putea asigura o canti­
 atît de temut în trecut, se combate       tate ridicată şi sînt mai ieftine.                                                         In continuare vorbitorul a arătat că        terenuri grele cu multă lăcoviste. De           S-a dovedit foarte rentabilă valo­      tate oarecare de lapte degresat atit
 acum cu eficacitate.                                                                  combatere biologică pentru completa­        învăţămintele desprinse din Consfătui­         asemenea să se studieze problema şco­        rificarea prin contractări a porcilor la   de necesar creşterii viţeilor, purceilor
                                              In prezent acţiunile de combatere        rea combaterii prin mijloace agro­          rea de la Constanţa din anul 1958, in­          larizării unor cadre de care au nevoia      o greutate în jurul a 90—100 de kg.        şi chiar a puilor. Bineînţeles, canti­
     In aplicarea traL .cutelor chimice    se duc prin grija secţiilor agricole                                                    dicaţiile şi ajutorul primit din partea        gospodăriile colective : fierari, zidari,    De ce ? Pentru că pînă la această          tatea de lapte ce urmează a fi pre­
 în protecţia plantelor s-au obţinut       raionale, de către echipe organizate        tehnice şi chimice.                         partidului şi statului, munca desfăşu­         dulgheri, şoferi.                            greutate porcii consumă mai puţin          lucrată în gospodăria colectivă să fie
 deci în ultimii ani succese deosebit      sau brigăzi S.M.T. de protecţia plan­          Pentru mine personal — a spus ea         rată cu mai multă pricepere şi hotă-                                                        concentratele şi mai mult rezidurile       astfel stabilită îneît nici planul I.G.I.L.
 de importante. Dezvoltarea chimizării     telor. Pentru aplicarea tratamentelor                                                   rîre, au dus la realizări însemnate iu             El a cerut sprijinul Ministerului Agri­  c a : zer, borhot şi se înregistrează      să nu sufere, iar gospodăria colec­
  protecţiei plantelor trebuie însă să     la timpul optim, este necesar ca fie­       — şi cred că pentru toţi specialiş­         dezvoltarea sectorului zootehnic. In           culturii şi al oamenilor de ştiinţă pen­     totodată o creştere zilnică mai tnare      tivă să poală şi ea creşte un număr
  intre într-un ritm şi mai viu prin       care gospodărie colectivă să aibă în                                                   prezent, gospodăria are 575 taurine,            tru ameliorarea sărăturilor din raion                                                   mai mare de animale.
 îmbogăţirea sortimentului de substan­     dotaţic proprie un minim de apa­            tii din sală, participarea la această                                                      cu amendamentele care se vor consi­          în greutate. Astfel, kilogramul de car­
  ţe chimice, prin sporirea suprafeţelor   ratură şi materiale curente de com­                                                     1.202 porcine şi 1.650 ovine. In acest         dera necesare.
  tratate, prin aplicarea tratamentelor    batere cu care să poată face faţă           consfătuire întrece cu mult în rezul­       an au fost crescute peste 8 .0 0 0 păsări.                                                  ne de porc se obţine la un preţ de         In încheiere, vreau să vă asigur că
 la mai multe culturi şi împotriva u-      tratamentelor pe suprafeţe mici sau                                                     O dată cu dezvoltarea sectorului zoo­             Mulţumind călduros pentru înalta
 nui număr mult mai mare de dăună­         pînă la intrarea în acţiune a brigă­        tatele ei cea mai riguroasă experien­       tehnic a crescut şi producţia animalie­        distincţie ce i-a fost acordată, titlul de   cost tot mai mic. De aceea, noi am membrii gospodăriei agricole colecti­
 tori şi paraziţi.                         zilor S.M.T. de protecţia plantelor.                                                    ră. De exemplu, dacă în 1958 aveam             Erou al Muncii Socialiste, tovarăşul
                                                                                       ţă de teren, pentru că este însufleţită     doar 56 de vaci, cu o producţie medie          Teodor Maghiar a spus :                      hotărit ca toţi purceii să fie crescuţi ve din Scria, învăţînd din experienţa
     Directivele Gongresului al Ili-Iea       Deosebit de important pentru o com­                                                  de numai 1.574 litri lapte, am ajuns
  al Partidului Atuncitoresc Romîn pre­    batere raţională în gospodăriile co­        de entuziasmul miilor de colectivişti       astăzi să obţinem de la cele 2 0 0 de              Asigur Comitetul Central al partidu­     pentru îngrăşare şi să nu mai fie acestei consfătuiri, cu • ajutorul per­
  văd că în 1965 industria noastră chi­    lective este controlul periodic al cul­                                                 vaci în medie peste 2.376 litri lapte pe       lui nostru drag, personal pe tovară­
                                           turilor pentru a se detecta primele         care, îndrumaţi de partid, sînt por­        cap de vacă furajată. Gospodăria a va­         şul Gheorghe Gheorghiu-Dej că voi            valorificaţi cînd sînt prea mici. Tot­ manent al organizaţiei de partid, vor
                                                                                                                                   lorificat în acest an, pe bază de con­         munci cu mai multă abnegaţie, fără
                                                                                       niţi la o luptă dîrză pentru înde­         tracte : 320.000 litri lapte, 500 porci         preget pentru traducerea in viaţă a ho-      odată, ne-am convins că valorificarea munci cu tot elanul pentru dezvol­
                                                                                                                                   graşi 100 taurine îngrăşate, 6.700 kg.         târîrilor Congresului al Hl-lea al
                                                                                       plinirea măreţului program de ridi­        lînă, peste şi alte produse; Veniturile         P.A1.R., pentru ridicarea tuturor gos­       bovinelor este mai rentabilă începînd tarea continuă a producţiei agricole
                                                                                                                                   obţinute din sectorul zootehnic se ri-         podăriilor din regiunea noastră la ni­
                                                                                       care continuă a nivelului de trai al                                                       velul sarcinilor puse de partid şi gu­
                                                                                                                                                                                  vern.
                                                                                       poporului prin desăvîrşirea construc­

mică va livra agriculturii cel puţin focare de dăunători şi paraziţi care ţiei socialiste.                                                                                                                                     de la greutatea de 300 kg. în sus. vegetale şi animale.
   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88