Page 84 - 1961-12

päf. 4
RSSEEEffiSSSaSSS
Y. A. Zorim a făcui bilanţul
LaO.N.U. : primei fum ăiăţi a sesiunii Ş e d in ţ e o r d in a r e aSe C o m isiilo r
NEW YORK 23 '(Agerpres).
— TASS tra n sm ite :
La 22 decembrie, şeful dele­
gaţiei sovietice la c'ea de-a 16-a
sesiune a 'Adunării Generale a
O.N.U., V. A. Zorin, a făcut bi­
lanţul primei Jum ătăţi a se­
siunii.
!Lucrările sesiunii au decurs
sub m area influenţă a Înaltului
nivel la care s-au discutat pro­
blemele internaţionale, nivel
care a caracterizat cea de-a
15-a sesiune a Adunării G ene­
rale la care au participat peste
30 de şefi de state. A ceastă in­
fluenţă s-a m anifestat deosebit
de pregnant in tim pul discută­
rii problemei dezarmării şi a
problemei coloniale. Tocmai in
aceste probleme, dintre cele mai
im portante ale contem poranei­
tăţii, sesiunea a 16-a a Adu­
nării Generale a adoptat hotă-
rlri de comun acord, care m e­
rită o apreciere pozitivă.
D upă cum a relevat V. A. Zo­
rin, cea de-a 16-a sesiune a
Adunării Generale a recoman­
dat' in unanim itate principiile
puse de comun acord intre
U.R.S.S. şi S.U.A'. pentru t r a t a ­
tive in problema dezarmării ca
bază pentru tratativele din Co­
m itetul pentru dezarm are şi
pentru pregătirea unui acord
cu privire la dezarmarea gene­
rală şi totală.
Ca rezultat al tratativelor bi­
laterale sovieto-americane, care
au avut loc la recom andarea
Adunării Generale s-a ajuns la
un acord şi In ce priveşte com­
ponenţa Comitetului pentru de­
zarmare.
in felul acesta1, a declarat
şeful delegaţiei sovietice, cea
de-a 16-a sesiune a pus o bază
bună pentru rezolvarea proble­
mei dezarmării generale şi to ­
tale. Dar ar fi nejust să fie
subapreciate dificultăţile care
mai există încă în această pri­
vinţă.
V. A. Zorin a scos în eviden­
ţă îndeosebi fap tu l că S.U.A. nu
au sprijinit rezoluţia care de­
clara Africa zonă denueleari-
zată şi au votat îm potriva de­
claraţiei cu privire la neutili-
zarea armei nucleare.
Cea de-a 16-a sesiune a Adu­
nării Generale nu numai că a
confirmat principiile Declara­
ţiei cu privire la ; irdarea in­
dependenţei ţărilor şi popoare­
lor coloniale, adoptată la cea
de-a 15-a sesiune, dar a adop­
ta t şi !hotărîrea cu privire la
C ro n ic a e v e n im e n te lo r
in te rn a ţio n a le
/ ii această săptămînă s-a încheiat
prima parte a celei dc-a 16-a
sesiuni a Adunării Generale a O.N.U.
Deşi s-a deschis sub semnul inten­
sificării încordării internaţionale, ur­
mare a cursei înarmărilor dezlănţuită
de S.U.A. şi ţările N.A.T.O. ca răs­
puns la propunerile Uniunii Sovie­
tice de a se încheia Tratatul de pace
cu Germania, totuşi, datorită efortu­
rilor ţărilor socialiste şi neutre aceas­ a continuat să -stea problema tra­
tă sesiune a adoptat o serie de ho-
tărîri care vor avea fără îndoială o
influenţă binefăcătoare asupra evo­
luţiei ulicrioare a situaţiei interna­
ţionale.
Astfel, cea dc-a 16-a sesiune a
adopiat în unanimitate, principiile
stabilite de comun acord de U.R.S.S.
şi .S.U.A. în problema tratativelor
privind dezarmarea, ca bază pentru
tratativele din Comitetul pentru de­
zarmare şi pentru pregătirea unul
acord cu privire Ia dezarmarea gene­
rală şi totală. In componenţa Co­
mitetului pentru dezarmare ales la
actuala sesiune iac parte 18 ţări re­
prezentând toate continentele lumii,
printre care şi Republica Populară
Romînă. In felul acesta, actuala se­
siune a descins noi perspective rezol­
vării problemei dezarmării generale
şi totale. Dar, Statele Unite ale 'Ame­
rica nu au renunţat nici pînă în pre­
zent la .încercările lor de a înlocui
problemă, dezarmării generale şi to­
tale ş l a controlului asupra dezar­
mării cu , problema controlului asupra
înarmărilor. Acest lucru a fosf dove­
dit şi de faptul că, în cursul acestei
sesiuni, S.U.A. nu au sprijinit rezolu­
ţia cil privire la crearea unei zene
denucleărizate în Africa şi au votat
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa clătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, ni. 265.820 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică .1 Mai“ - - Deva
E3T*r.T^^nz8a aaeE0zramBBimaaK3EKs$s
crearea unui mecanism de con­
trol asupra înfăptuirii decla­
raţiei. La iniţiativa Uniunii So­
vietice a fost instituit în acest
scop un comitet special căruia
1 s-a încredinţat prezentarea
unul raport la cea de-a 17-a
sesiune a Adunării Generale.
Vorbind despre rezultatele po­
zitive ale discutării problemei
coloniale, V. A. Zorin a subli­
niat in acelaşi timp, că ţările
coloniale nu renunţă la m ane­
vrele lor îndreptate spre m en­
ţinerea ruşinosului regim al
asupririi şi robiei. In pofida ce­
rinţelor clare şi bine definite ale
declaraţiei, ei tărăgănează sub
diferite pretexte acordarea in­
dependenţei ţărilor şi popoare­
lor coloniale.
¦Referindu-se la problem a res­
tabilirii drepturilor legitime ale
Republicii Populare Chineze la
O.N.U., V. A. Zorin a re m a r­
cat că S.U.A. au îm piedicat dis­
cutarea acestei probleme timp
de 10 ani. D iscutarea acestei
probleme la actuala sesiune a
demonstrat că autoritatea in­
ternaţională a Chinei populare
creşte, că privarea R.P. Chine­
ze de drepturile sale legitime
în O.N.U. aduce un prejudiciu
ireparabil întregii activităţi a
acestei organizaţii internaţio­
nale şi ridică dificultăţi seri­
oase în rezolvarea pozitivă a
problemelor internaţionale.
Şeful delegaţiei sovietice şi-a
exprimat de asemenea regretul
în legătură cu fap tu l că S.U.A.
şi aliaţii lor au otrăvit atmos­
fera p rin ’ cuvîntări calomnioa­
se şi prin am estecul direct în
treburile interne ale statelor
D in D epui)!tea (Denie ern ta -éjennand
Vedere de ansamblu a ur iaşelor uzine chimice de la Leu na „Walter Ulbricht“ transfor­
m ate în cea m al m are întrep rindere industrială pentru produ cţia de pace a R.D. Germane.
împotriva declaraţiei cu privire la
neutilizarea armei nucleare. In ciuda
acestui vot, ambele rezoluţii au fost
adoptate -cu sprijinul ţărilor, socia­
liste şi al ţărilor neutre din - Asia şi
Africa.
In centrul - actualei sesiuni ă -O.N.U.
ducerii în viaţă a Declaraţiei cu pri­
vire la acordarea .. independenţei ţări­
lor şi popoarelor coloniale adoptate
la cea de-a 15-a sesiune, la propu­
nerea Uniunii Sovietice. De astă dată,
tot din iniţiativa Uniunii Sovietice,
a fost adoptată şi hotărîrea cu pri­
vire la crearea unui mecanism de
control asupra înfăptuirii acestei de­
claraţii şi a- fost • instituit un comitet
special care ,va raporta celei de-a
17-a sesiuni despre stadiul de reali­
zare al declaraţiei.
In cadrul actualei sesiuni,. Statele
Unite ale America au împiedicat din
nou reglementarea problemei resta­
bilirii drepturilor legitime ale -R. P.
Ghineze Ia O.N.U. Dar discutarea
acestei probleme la a 16-a sesiune a
arătat că prestigiul internaţional al
Chinei Populare este în creştere, că
privarea R.P. Chineze dc drepturile
sale legitime în O.N.U. nu poate de-
cît s ă . aducă un prejudiciu serios ac­
tivităţii acestei organizaţii interna­
ţionale.
Sesiunea a 16-a a O.N.U. a dus
şi la rezolvarea, provizorie a proble­
mei cu privire, la; conducerea Secre­
tariatului O.N.U. Numirea • în postul
de secretar general provizoriu al
O.N.U. a reprezentantului Birmaniei
U Thănt şi numirea de către el, în
calitate de locţiitori a reprezentan­
ţilor Uniunii-Sovietice şi S.U.A., pre­
DRUMUL SOCIALISMULUI
ULTIMELE ŞTIRI
p e r m a n e n t e 0«, H. E* R .
suverane, insistind asupra dis­
cutării aşa-num itelor probleme
tibetană şi ungară.
Printre hotărîrile importante ale
actualei sesiuni a O.N.U., a spus
în continuare V. A. Zorin, se
află şi rezolvarea provizorie a
problemei cu privire la condu­
cerea secretariatului O.N.U.
Uniunea Sovietică, a subliniat
V. A. Zorin, considc-ră că în
scopul Întăririi O.N.U., in în­
treaga activitate a secretaria­
tu lui O.N.U. trebuie promovat
In mod consecvent principiul
colegialităţii şi al luării în con­
siderare a intereselor celor trei
principale grupuri de state re­
prezen tate la O.N.U. Este ne­
cesar ca structura O.N.U. să fie
adusă în conform itate cu ra ­
portul de forţe real pe arena
internaţională.
Faptul că ideea participării
egale a celor trei grupuri prin­
cipale de state în activitatea
diferitelor organe ale O.N.U. a
fost recunoscută de fa p t în
timpul actualei sesiuni a Adu­
nării Generale, a ridicat şi mai
m ult prestigiul şl influenţa ţă ­
rilor socialiste. Acesta este unul
din principalele rezultate poli­
tice ale celei de-a 16-a sesiuni
a Adunării G enerale a O.N.U.
In încheiere, V. A. Zorin a
relevat cu satisfacţie primirea
în rîndurile O.N.U. a R epubli­
cii Populare Mongole. Sintem
de asemenea bucuroşi, a spus
el, să rem arcăm că o altă ţară
socialistă, Romînia, a fost-alea­
să în Consiliul de Securitate.
V. A; Zorin a răspuns apoi ia
numeroasele întrebări ale • zia­
riştilor.
cum şi apropiata numire a altor loc­
ţiitori din ţări deosebite prin orin-
duirea lor socială şi poziţia lor geo­
grafică) constituie un pas înainte pe
calea spre îmbunătăţirea activităţii
Secretariatului O.N.U.
Primirea în rîndurile O.N.U. a Re­
publicii Populare Mongole, ca şi a
unor state care şi-au cucerit indepen­
denţa în cursul acestui an, alegerea
Rbmîniei ca membru nepermanent în
Consiliul de Securitate au contribuit
de asemenea la lărgirea caracterului
reprezentativ al Organizaţiei Naţiu­
nilor Unite.
»-^liberarea de către India, în
B h cursul acestei săptămîni, a stră.
vechiilor teritorii ale Indiei, Goa,
Daman şi Diu, cotropite de imperia­
liştii portughezi, a dat o nouă lovi­
tură . colonialismului în general şi co­
lonialismului portughez în special.
Prin eliberarea acestor teritorii şi
alipirea lor la India s-a pus capăt
unui capitol întunecat din istoria lor.
Timp de ani de zile, în ciuda perse­
cuţiilor şi represiunilor dezlănţuite de
dictatorul. Salazar, patrioţii . din Goa
au dus o luptă hotărîtă împotriva
dominaţiei colonialiste care a folosit
în mod sistematic aceste teritorii pen­
tru a provoca diferite acţiuni agre­
sive împotriva Indiei. Acţiunea hotă-
rîfă a guvernului indian a enervat la
culme pe colonialişti care s-au coa­
lizat cu Portugalia,* cerînd reinstau-
rarea stăpînirii salazarisfe pe cele trei de două zile în insulele Bermude din
teritorii eliberate. Dar datorită pozi­
ţiei principiale, hotărîfe, â Uniunii So­ acestei întîlniri, a patra din acest ah,
vietice, uneltirile colonialiştilor care
au adus această problemă în faţa
Consiliului de Securitate, au înregis'-
trăt un eşec.
narai
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
La P ra g a şi Varşovia
P R A G A 23 (Agerpres). —
Ceteka transmite:
In intervalul 18— 21 decem­
brie 1961, la Praga a avut loc
cea de-a 6-a şedinţă a Comisiei
permanente C.A.E.R. pentru in­
dustria uşoară şi alimentară.
Comisia a examinat informa­
ţiile cu privire Ia mersul înde­
plinirii în ţările membre ale
C.A.E.R. a recomandărilor or­
ganelor consiliului şi a fixat
termenele etapelor următoare
ale lucrărilor pentru coordona­
rea dezvoltării ramurilor indus­
triei uşoare şi alimentare pe pe­
rioada planurilor generale de
perspectivă.
Comisia a aprobat principa­
lele probleme ale coordonării
lucrărilor de cercetări ştiinţifi­
ce în domeniul industriei tex­
tile, a pielăriei şi încălţămintei,
ale industriei confecţiilor şi ali­
mentare pe perioada pînă la
1965, a stabilit direcţiile princi­
pale de dezvoltare a tehnicii şi
tehnologiei în industria vinifi-
caţîei, a tricotajelor şi confec­
ţiilor pe perioada pînă în 1965
şi altele.
Comisia a aprobat planul lu­
crărilor pe 1962 şi a examinat,
de asemenea, alte cîteva pro­
bleme.
*
Va r ş o v i a 23 (Agerpres).
— PAP transmite:
Intre 19 şi 21 decembrie la
Varşovia a avut loc o şedinţă
ordinară a Comisiei permanente
pentru problemele economice a
C.AiE.R..
Comisia a examinat planuri­
le lucrărilor viitoare, care de­
A cum trei zile la baza Kitona
de la gurile fluviului Gongo au
aterizat două avoiane. Din unul a co-
borît „preşedintele Katangăi“, Ghom-
be, iar din celălalt primul ministru
al Gongoului, Adoula, însoţit de am­
basadorul Statelor Unite Ia Leopold­
ville. Ge au urmărit Statele Unite
prin organizarea acestei întîlniri?
In momentul în care trupele O.N.U.
au trecut la aplicarea hotărîrilor
Consiliului de Securitate pentru res­
tabilirea unităţii Gongoului, s-a vădit
că trupele de mercenari ai lui Ghombe
nu vor putea rezista multă vreme.
Grupurile monopoliste care se află în
spatele acestei marionete s-au grăbit
să intervină pentru a-1 salva. Impe­
rialiştii se grăbesc să-l salveze pe
Ghombe pentru a-şi salva profiturile
şi pentru a împiedica oa aceste bo­
găţii să intre în posesia poporului
congolez.
Acordul semnat de Ghombe la Ki­
tona prin care el şi-a luat o serie de
obligaţii, privind recunoaşterea con­
stituţiei, a unităţii Gongoului, a au­
torităţii guvernului central, se dove­
deşte a fi o simplă hîrtie fără va­
loare. Nici nu a plecat bine avionul
din Kitona şi Ghombe a şi declarat
că acordul încheiat nu este decît „vre­
melnic" şi că el trebuie ratificat de
„guvernul“ şi „parlamentul" katan-
ghez. Şi după cum era de aşteptat, gu­
vernul marionetă de la Elisăbethville
s-a grăbit să respingă acordul. In fe­
lul acesta s-ă dovedit din nou că
Ghombe şi cei care se află în spafcle
său nu consideră că jocul s-a ter­
minat şi îşi continuă uneltirile pentru
a provoca smulgerea Katangăi de res­
tul ţării.
/ ncheind seria negocierilor inter-
occidentale care s-au desfăşurat
îri luna' decembrie, preşedintele S.U.A., şi totală. O expresie a acestei voinţe
Kennedy, şi primul ministru al Marii
Britanii, Macmillan, s-au întîlnit tirrip tele sesiunii Consiliului Mondial al
Oceanul Atlantic. Ln ordinea de zi a
curg din hotărîrile celei de-a
15-a sesiuni a C.A.E.R.
Delegaţiile au avut schimburi
de păreri şi au adoptat hotă-
rîri într-o serie de probleme, în
special în problema coordonă­
rii planurilor economice de
perspectivă ale statelor mem­
bre ale C.A.E.R.
Comisia a examinat şi apro­
bat planul lucrărilor pe 1962.
F. G e rm a n ă cere Angliei noa baze
de instrucţie
LONDRA 23 (Agerpres). —
Germania occidentală caută să obţi­
nă din partea Angliei asentimentul ca
aceasta să pună la dispoziţia Bundes-
wehrului noi baze de instrucţie pe te­
ritoriul englez.
După cum arată într-o coresponden­
ţă din Bonn comentatorul pentru pro­
blemele militare al ziarului „Guardian",
Ia 21 decembrie un purtător de cuvînt
al Ministerului de Război al R. F. Ger­
mane a declarat că „forţele aeriene mi-
5 .0 0 0 .0 0 0 analfabeţi şi Í00.000
--în v ă ţă to r i şomeri..,T',r-'r-' r->/—1
Titlul de mai sus redă suc­ vom vedea zeci de mii de în- terminabile in faţa şcolilor:']
cint situaţia invăţâmintului văţătorl solicitînă un post de părinţii aşteptind ore de-a 1
din Italia, ţară In care bur­ vatman sau de taxator, de rîndul cu speranţa că v o r]
ghezia face multă paradă de vînzătoare intr-un magazin putea obţine înscrierea copii- ţ
,,progresul şi dezvoltarea in­ sau chiar de femeie de servi- lor lor.
strucţiunii publice“. Dar fap­ ciu in casele familiilor avute. jn aceste condiţii, prezenţaî
tele rămln fapte şi ele nu pot Această situaţie tragică este in Italia a zeci de mii de în- ]
fi dezminţite prin nici un fel completată de tabloul zgudui- văţători şi învăţătoare care j
de elocinţă aricit Ide abilă ar tor al analfabetismului. Potrl- n-au de lucru vine să demon- j
fl ea. Toate ziarele italiene, vlt statisticilor oficiale şi ce- streze o dată mai mult grava 1
L inclusiv cele care sprijină gu­ lor publicate de U.N.E.S.C.O., răspundere a autorităţilor faţă j
l vernul, au relevat un fapt
i foarte semnificativ! La con­
l lioane de oameni care nu ştiu la care se adaugă discrimina- ]
C cursul pentru ocuparea a
11.856 posturi de învăţători
L
t declarate vacante de Ministe­
X rul Instrucţiunii Publice şi-au
( prezentat candidatura peste
Í
100.000 de învăţători care in
t
t mod practic sint şomeri.
t ‘Aşadar, numai 10 la sută
I din această armată de învăţă­
t
tori şomeri vor obţine posturi.
c
l Dar restul ? Unii dintre ci mal
l păstrează un dram de speran­
l ţă că vor obţine un post la
Íf concursul care se va ţine in
l anul viitor. Dar pentru cei mal
Í mulţi revine întrebarea chi­
i nuitoare : Ce vor face ? Cum
l vor putea să-şi asigure exis­
l
l tenţa lor şi a familiilor lor ?
t Soluţii nu slnt prea m u lte :
JUuJ,—/
au stat problema Berlinului, problema
experienţelor cu arma nucleară şi si­
tuaţia din Gongo.
Comunicatul publicat la sfîrşitul
întrevederii arată că cei doi oameni
de. stat occidentali nu au făcut nici
un pas înainte în lichidarea rămă­
şiţelor celui de-al doilea război mon­
dial. Planurile lor de viitor se reduc
de fapt la continuarea „tatonării in­
tenţiilor“ Uniunii Sovietice şi la „son­
darea terenului“ în ceea ce priveşte
soluţionarea problemei germane.
După cum au anunţat ziarele ame­
ricane, la tratativele de la Bermude
preşedintele Kennedy a urmărit să-şi
asigure sprijinul moral al lui Mac-
miUan, şi chiar să primească con-
simţămîntul lui asupra efectuării unor
explozii nucleare pe una din insulele
britanice din regiunea Oceanului Pa­
cific.
In cursul întrevederilor anglo-ame-
ricane s-au evidenţiat din nou con­
tradicţiile dintre cele două ţări occi­
dentale atît în ceea ce priveşte @on-
goul, Piaţa comună cît şi în ce pri­
veşte problema repartizării cheltuie­
lilor militare ale N.A.T.O.
Dar în pofida acestor divergenţe
cei doi lideri occidentali au rămas
uniţi în politica lor de continuare a
războiului rece.
O pinia publică internaţională care cere
ca principalele probleme ale ac­
tualităţii să fie rezolvate pe calea
tratativelor, s-a pronunţat din nou
împotriva politicii războiului rece,
pentru reglementarea problemei ger-
mane şi a situaţiei din Berlinul occi­
dental, pentru dezarmarea generală
a popoarelor au constituit-o documen­
Păcii care şi-a încheiat zilele trecute
lucrările la Stockholm şl care a de­
monstrat că forţele păcii sînt în ne­
contenită creştere, că ele pot împie­
dica pe agresori să dezlănţuie un nou
război mondial.
I. M A N E A
Nr, 2177
i&msstovmi&KßvsaasMml
Ista Ministerului Afacerilor him
al R. D. 6. adresată Dansmarcai
B E R LIN 23 (Agerpres). — numitului comandament mix1
La 22 decembrie, Ministerul vest-germano-danez. In notă se
Afacerilor Externe al Republi­ subliniază că înfiinţarea a-.;
cii Democrate Germane a adre­ tui comandament înseamnă de
sat Ministerului Afacerilor Ex­ fapt un sprijin acordat planu­
terne al Danemarcei o notă in rilor de instaurare a domina­
legătură cu hotărîrea guvernu­
lui şi a parlamentului danez ţiei militarismului german în
cu privire la înfiinţarea aşa- nordul Europei. ,
R e b e Sii laofienî to r p ile a z ă p ro ie ctata
îniîSnire a celor trei prinfi
H A N O I 23 (Agerpres). — rea de la Savannaket leagă
TASS transmite: apropiata întîlnire de condiţii
care o lao în mod practic irea­
‘Intîlnirea dintre cei trei prinţi lizabilă. In special ea a propus
laoţieni, fixată pentru 27 de­ ca întîlnirea prinţilor să aibă
cembrie, este din nou amenin­ loc într-o casă mică şi nu în
ţată de a fi torpilată. clădirea Ministerului de Război,
aşa cum propun celelalte două
După cum a transmis la 23 delegaţii. Pretextînd „scopuri
decembrie postul de radio al de securitate“ , reprezentanţii
armatei regale laoţiene, grupa-
grupării de la Savannaket au
formulat propunerea umilitoa­
re ca încăperile în care vor ii
cazaţi cei doi prinţi — Suvanna
Fumma şi Suîanuvong, precum
litare ale R. F. Germane au mare ne­ şi persoanele care îi însoţesc,
voie de baze militare pentru antrena­ să fie împrejmuite cu sîrmă
ment". ghimpată şi cu un gard de 3 m.
Comentatorul diplomatic al ziarului Aceste condiţii umilitoare, ca
„Daily Worker" scrie: „Se aşteaptă ca şi altele, formulate de către
in cursul întrevederii Macmillan-Ade­ delegaţia grupării rebelilor, su­
nauer, care urmează să aibă loc Ia în­ gerează părerea că ei nu doresc
ceputul lunii ianuarie 1962, să fie dis­
cutată problema punerii la dispoziţia tratative, că ei urmăresc ză­
Bundeswehrului a unor noi baze pe te­
ritoriul Angliei şi a prelungirii dura­ dărnicirea formării unui guvern
tei folosirii lor. de coaliţie.
i—»i—1r~>t—« r - 'r - 'r * r ^ r
1
3
în Italia există peste 5 mi- de această stare de lucruri, ]
rm u iM B C g agp; rea faţă de femeile învăţă- ]
toare. In legătură cu aceasta j
Qlo-tă e x te r n ă trebuie amintit că deşi femei- j
le alcătuiesc mai bine de i
două treimi din masa învăţă- 1
carte! Potrivit aprecierilor. lorilor, din cele 11.856 de pos- ^
unor funcţionari ai Minlste- hnmai vreo 2.000 posturi,
rului Instrucţiunii, există încă 7 sînt repartizate femeilor, (ln -j
milioane de semi-analfabeţi, Hălia ln baza unei legi voia-]
Intruclt „38 la sută din şco- 1n 1928, in perioada fas- 1
larii italieni nu ajung să ier- cistă, şl care este în vigoare Şi
mine cele patru clase elemen- astăzi, învăţătoarele n-au voie f
tare“. De asemenea statisti- s^ Predea in şcolile de bă- -j
cile publicate de U.N.E.S.C.O., W - Aşadar, pentru un sin
arată că Italia se află printre Tmr post se prezintă 90 de in- )
ultimele ţări din Europa în văţătoare! 1
ceea ce priveşte fondurile Reprezentanţii forţelor, de-^
alocate de stat ’pentru învăţă- mocratice — în primul rină]
mint pe cap de locuitor, in comuniştii — au denunţat in'i
Italia lipsesc mii de săli de repetate rinduri ln parlament, 1
clase (numai la Roma lipsesc în presă, la adunări şi mitin- -j
3.500), lipsesc şcoli îndeosebi guri situaţia catastrofală a ]
la sate. învăţămîntului elementar. 'Mo- 1
Aceasta este în Unii mari si- hlizind opinia publică şi în-^
tuaţia Invăţămîntului elemen- fregul corp didactic, forţele -j
( tar în Italia în anul 1961 — democrate duc o luptă susţi- )
l ia 13 ani după adoptarea Con- nuiă pentru înfăptuirea unei 1
[' stltuţiel republicane care pre- reforme şcolare democrate şi
[ vede învăţământul elementar măsuri necesare capabile să ^
(. obligatoriu pentru toţi copiii pună capăt actualei stări de]
C din Italia. lucruri din Italia. 3
L3
La începutul anului şcolar GIORGIO PASTORE - 7
( 1961—1962, s-au putut vedea Corespondent al Agerpres j
ţ. încă de cu noapte şiruri in- la Roma 3
I_JwJ.__
COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
oo
o
1961 11962! o
ooooo
P e t r e c e ţi
Revelionul o
o
o
o
oo
o
o o
o IL A\ o
o o
o o
o <>
o RESTAURANTELE o
o o
o COOPERATIVELOR o
o o
o
o
P E CONSUM P I N s o
o
o
BRAD, ILIA, CALAU, o
o
o
o
o
o
o
HATEO, DRASTIE si SEBES o
o
o
o
)COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOO^OO^C o
\^
g Uniunea Regională a Cooperativelor de Consum o'S
o
o AMGAJEAZA: o
o
| ® un maistru frigotehnist o
o Solîcilanjii se vor adresa serviciului de carfre o
o al Uniunii regionale a cooperativelor de consum
g Deva, telefon 84. o
c
o
o o ô o o o ô o o ,<>r îo o o o ô < b < > o < > o o o o ô ô O ô o o o o c o .o o o ô < > c > o o o o e 'O o o ç <>