Page 85 - 1961-12

;^ IKI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ,,Să realizăm în anul 1962 indicii prevăzuţi pentru 1965a
fi Hunif'dofîra-Deva

Colectivul I. F. Orăştie

îmbrăţişează iniţiativa furnalistilor din Calan

vo o o o o o o o o o o o o o o ooooooooooooooor
OOOOOOOOOOOOOOOO ©OOOOOOOOOOOOOOOOOOsOOOOOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOOQOOOOOOCOO
Iniţiativa furnalistilor din lui s-au deschis cursuri pentru se de peste 60 la sută, să re­

Călan de a realiza în anul instruirea sortatorilor, maiştri­ ducem pierderile in exploatări

1962 indicii de utilizare a fur- lor şi expeditorilor, fapt ce a cu 50 la sută faţă de anul

o nalelor prevăzuţi pentru 1965 dus, la o sortare mai bună a 1959. De asemenea, va trebui

^ a fost primită de colectivul de lemnului la cioată şi în de­ să realizăm un indice de me­

g muncă al întreprinderii noa- pozitele intermediare. S-a în­ canizare la doborit, secţionat

Anul XIIÍ. Nr. 2178 Marţi 26 decembrie 1961 4 pagini 20 bani o stre cu multă bucurie. Ea ex- fiinţat de asemenea un curs şi scos-apropiat de 50—55 la
O primă entuziasmul cu care de calificare pentru mecanicii sută. Studiind cu minuţiozita­

L oamenii muncii din ţara noa- de fierăstraie. te posibilităţile pe care le

Accelerarea lucrărilor de deschide! ţ-i-s ^ stră au primit Directivele ce- Printre factorii care au con­ avem şi rezervele interne ce
mmmmm o lui de-al 111-lea Congres al tribuit în mare măsură la spo­ pot fi mai deplin folosite,
o partidului şi hotărîrea lor de rirea indicelui de utilizare a avem toată convingerea că

a unor noi fronturi de lucru % a le îndeplini cit mai de vre- masei lemnoase şi reducerea vom realiza aceşti indici încă
2 me. In cursul anului 1961, şi pierderilor în exploatare au din amil viitor.
Y noi am înregistrat realizări fost şi aplicarea metodei de Pentru realizarea cu succes

în atentia organizaţiilor de partid X frumoase in producţie. Am ob- exploatare în trunchiuri şi ca­ a acestui obiectiv, vom pune

% ţinut un indice de utilizare a targe, introducerea unui nou un accent deosebit pe întări­
O masei lemnoase de circa 57 la flux tehnologic la secţia lăzi rea muncii politice de masă,

la cursul aces­ Ing. VICTOR GHIOANCA în exploatare în­ O sută, faţă de 46—48 la sută a sectorului de industrializa­ pe organizarea cit mai judi­
tui an, minerii secretar al Comitetului orăşdnesc că din luna no­ o cit am realizat în 1959. Indi- re şi organizarea brigăzilor cioasă a întrecerii socialiste.
de partid Petroşani iembrie, secto­ L cele de mecanizare la ăobo- complexe mari şi mici cu pla­ Vom lua măsuri de ridicare
din Valea Jiului $ rit şi secţionat mecanic a cres- ta in acord global, antrenarea continuă a gradului de califi­
rul depăşindu-şi $ cut la 26 la sută, iar la scos- care al muncitorilor de toate
au obţinut suc- — o apropiat la 35 la sută. Pier- unui număr cit mai mare de meseriile, vom introduce pe o
o ăerile, in exploatări au fost muncitori, ingineri şi tehni­ scară tot mai largă tehnica
cese de seamă în creşterea ex­ astfel sarcina lunară de plan ^ reduse sub 4 la sută, faţă de cieni in întrecerea socialistă nouă şi metodele noi de
tracţiei de cărbune cocsificabil cu aproape 2.000 tone de căr­ Q 6 la sută cit erau in 1959. între brigăzi, sectoare şi pe muncă.
şi energetic. Ei au dat econo- bune cocsificabil. Folosind ex­ o Toate acestea sint rezulta- profesii.
jrhiei naţionale peste plan în 11 perienţa bună, în scopul creşte­ o tele unei susţinute munci po- ANTON OLARU
luni mai bine de 185.000 tone de rii vitezelor de avansare la lu­ Ş, litice de masă, desfăşurată de Rezultatele obţinute in
cărbune şi au obţinut pe baza crările de deschidere şi pentru cursul anului 1961, precum şi secretarul comitetului de
creşterii producţiei, a producti­ ridicarea nivelului calitativ al către organizaţiile de partid măsurile ce ni le-am propus partid al I.F. Orăştie
vităţii muncii şi îmbunătăţirii execuţiei acestora, la mina Vul­ din parchete şi exploatări şi să le traducem in viaţă in
calităţii cărbunelui, economii can, aceleaşi brigăzi care au să­ cursul anului 1962, sint che­ LÂURENŢjU POP ESC 11
peste plan Ia preţul de cost în pat galeriile, le vor betona şi a-
valoare de peste 14.000.000 lei. menaja definitiv.

După cum se ştie, principala La mina Lonea, normele de a unor măsuri tehnico orga­ zăşia sigură a iinor realizări secretarul comitetului U.T.iYl.

sarcină pusă de către cel lucru ale brigăzilor de la des­ nizatorice din cele mai efi­ şi mai frumoase. CONSTANTIN MANOLE
de-al ni-lea Congres al parti­ chideri şi pregătiri nu erau în­ ciente. Directivele Congresului , al
tocmite după specificul locului u ¦ director ’
dului în faţa industriei căr­ de producţie. In urma unei a- Un accent deosebit am pus lll-lea al P.M.R. au ' pus în
bunelui este asigurarea side­ anul acesta pe ridicarea gra­ faţa noastră sarcina de a rea­ ALEXANDRU .ZOTA
rurgiei cu cărbune de cali­ nalize s-a trecut la stabilirea dului de calificare al oameni­ liza ' in anul 1965 ’¦un indice
tate superioară, destinat coc­ mai justă a normelor în func­ lor. încă de la începutul anu-t de utilizare -al -masei lemnou- , preşedintele comitetului , j
sificării, scop, în care extracţia ţie de condiţiile de muncă, s-a sindicatului , ,

de huilă va trebui să crească pî- asigurat brigăzilor transportul oooooooooooooooovoooooooooooooooooooooooooooxxjoooc oooo >oóooocoooooooóboooobv
nă în anul 1965 de la 4,1 milioa­ materialelor pînă la 100 m. de
ne tone la cel puţin 6 milioane front. Odată cu aceasta, a spo­

tone. Din această cantitate', cea rit simţitor viteza de avansare
mai mare parte va trebui să fie în abataje şi în galerii.

extrasă din Valea Jiului. Ţinînd In centrul atenţiei organiza­ flT r tîJ i« ^
seama de acest lucru, Comite­ ţiilor de partid din sectoarele
tul orăşenesc de partid Petro­
şani, organizaţiile de partid de de investiţii miniere a stat in­
tensificarea folosirii tehnicii
la exploatările miniere, acordă noi şi a metodelor avansate de
o atenţie deosebită dezvoltării muncă. Astfel, la indicaţia or­
capacităţii de producţie a mi­
nelor existente şi accelerării lu­ ganizaţiilor de partid au fost Echipa condusă de comunistul Ioan Oprea, de la secţia Analiza activităţii A i° B it a eb e E2i e c* a .
crărilor rde deschidere şi pregă­ luate măsuri pentru o mai bu­ Brădişor a E.M. Barza, şi-a cîştigat un binemeritat renume Guitural-educative
tiri a unor noi mine. nă folosire a cărucioarelor re- la lucrările de înaintare. In luna decembrie, pînă in prezent, în perioada de Iarnă Faţă de anul 1959, în cursul acestui an .au fost susţinuţi
încărcăţoare cu bandă, a ma­ echipa a depăşit planul cu 15 la sută. metalic Ia mina Lupeni cu peste 300 la sută mai mulţi metri
Trebuie arătat de la început şinilor de încărcat şi a greife- Ieri, Comitetul executiv al liniari de galerie. Succesul este valoros şi dovedeşte că între­
că muncitorii, tehnicienii şi in­ IN FOTOGRAFIE : ioan Oprea împreună cu lancu Andron, Sfatului popular regional Hu­
ginerii de la lucrările de des­ relor utilizate la săparea puţu­ nedoara, a analizat în cadrul gul colectiv al minei Lupeni luptă cu hotărîre pentru introdu­
chideri şi pregătiri au obţinut rilor. La majoritatea Îucrăriior cxecutînci o gaură de mină. unei şedinţe felul cum se des­ cerea pe scară largă a armării metalice, care are drept efect
o seamă de succese în traduce­ miniere dotate cu asemenea u- făşoară activitatea cultural-edu- reducerea substanţială a consumului de lemn de mină.
rea în viaţă a sarcinilor privind tilaje au crescut simţitor vite­ cativă de masă în perioada de
mărirea capacităţilor de pro­ zele de avansare. De exemplu, iarnă. Bibliotecă fruntaşă
ducţie ale minelor. ’Aşa de la mina Aninoasa, pentru săpa­
exemplu, colectivele sectoarelor rea unei galerii principale la Cu pionul anual îndeplinit Raportul prezentat de tov. Biblioteca clubu­ citite. Pentru a a- mult de 100 volu­
de investiţii de la minele Petri­ orizontul 9 s-a depăşit planul Cornel Cismaşu, şeful secţiei de lui din Petrila este
la,. Uricani, Aninoasa şi Vulcan cu 74 metri cubi, iar la mina Depoul de locomotive învăţ,ămint şi cultură, precum înzestrată cu peste răta de cită popu­ me citite. Gheorghe
au îndeplinit în 11 luni planul Uricani tot la săparea unei ga­ şi discuţiile purtate pe margi. 14.000 volume. Pînă laritate se bucură Croitoru, Iuliu Şo-
fizic de deschideri şi pregătiri, lerii principale — cu 218 m.c. Colectivul depoului C.F.R. din iSimeria a raportat înde­ nea acestuia, au reflectat suc­ in prezent, de la cartea în rîndurile mogy, G h e o r g h e
obţinînd în acelaşi timp peste plinirea planului anual cu 4 zile mai repede decît prevedea an-' cesele obţinute în această direc­ începutul - anului,
2 milioane lei economii. Cărui Faţă de trimestrul I al aces­ gajamentul. Datorită hărniciei acestui colectiv, productivitatea- ţie şi lipsurile ce se mai mani­ biblioteca . a înscris petrilenilor, trebuie Brustureanu, Kai-
fap t se datoresc aceste succese ? tui an, în trimestrul III, viteza festă încă în munca cultural- 2.146 cititori cu să adăugăm că pesL mân Notaroş şi al­
medie de avansare în galerii muncii a crescut cu 7,1 la sută faţă de plan, iar preţul de cost î educativă de masă. peste 30.000 cărţi te 50 la- sută din­ ţii, se numără prin­
In acest an organizaţiile de pe combinatul carbonifer din tre cititori şi-au tre cititorii frun­
partid s-au preocupat mai în­ Valea 'Jiului a crescut de la 35,1 a fost redus sub cifra admisă realizîndU-se 420,000 lei cco- y 'v4 : 1111111111111 înscris pe fişe mai taşi.
deaproape de îndrumarea şi m.l. pe lună, la 40,17 m.l. pe lu­ nomii.
controlarea activităţii conduce­ nă. L’a mina Petrila spre exem­ In camera de
rilor tehnico-administrative ale plu, viteza 'de avansare în ste­ Printre fruntaşii depoului care şi-au adus o contribuţie comandă a ter­
minelor şi sectoarelor pentru ril a crescut în trimestrul III importantă la îndeplinirea sarcinilor de plan se numără tov. mocentralei Pa-
crearea şi deschiderea la te r­ cu aproape 10 m.l. pe lună fa­ Iosif Albii, Virgil Gostaie, Vasl Ie Niculescu, Rudolf Popa meca-^ roşeni. Utemis-
men a noilor locuri de muncă. ţă de realizările de la începu­ tul Vasile Tes­
La exploatarea din Vulcan, de tul anului. Numeroase brigăzi nici de locomotivă, Ioan Calotă, Radu Ioan, Aridronic Crişan, tici urmăreşte
pildă, în urma unei analize fă ­ de mineri obţin avansări mari. Ioan Tigaie şi Nicolae Zgîrdea, meseriaşi. cu atenţie indi­
cută la Comitetul de partid al De pildă, brigăzile minerilor caţiile aparate­
minei asupra desfăşurării lucră­ Petru Tătarii. Constantin Bă- Sfajia C.F.R. 5imeri a—friaj lor de la ta­
rilor de deschidere’ şi pregătiri b'uţ de la E.M. Lonea. Martin bloul principal.
la toate sectoarele, au fost în­ Vass, Iosif Szolga de la E. M. Munca susţinută ţie. Datorită rea­ globale a fost rea­
tocmite grafice de urmărire a a muncitorilor a- lizărilor obţinute lizat în proporţie
principalelor lucrări de deschi­ Vulcan, Io an Ileş, Constantin cestei. staţii a dus in fiecare lună, de 118 la sută, iar
dere şi pregătire în scopul pu­ Sorescu de la E. M. Uricani, Fe- la obţinerea de re­ planul anual a la osii tranzitate
nerii în exploatare a noilor renczi Balazs de la E. M. Lu- zultate frumoase f o s t îndeplinit cu prelucrare, in
locuri de muncă la termenele peni obţin cu regularitate a- in îndeplinirea sar­ înainte de termen. proporţie de 126
stabilite sau mai înainte. La vansări de peste 70 metri pe lu­ cinilor de produc­ Plănui producţiei la sută.
chemarea Comitetului de partid nă'.-
de aici, numeroşi membri şi Secţia cenfraiizare-felecomunicaţii
candidaţi de partid cu o înalta Printre măsurile care au dus
calificare, au cerut să munceas­ Ia îmbunătăţirea activităţii co­ Şi colectivul secţiei centra- productivitatea muncii a cres­ o colaborare mai sti însă
că la sectorul I —- sector, cu cel lectivelor sectoarelor care des­ lizare.telecomunicaţii nr. 4 cut cu 1,5 la sută, iar preţul
mai important volum de pregă­ chid şi pregătesc noi fronturi din Simeria, a raportat în­ de cost planificat a fost re­
tiri. Au cerut să lucreze la lu­ de lucru, un Ioc însemnat îl o- deplinirea înainte de termen dus cu 3 la sută.-
crările de pregătiri din acest cupă schimburile de experienţă a sarcinilor anuale de plan.
organizate de organizaţiile sin­ Este necesară
sector, brigăzile conduse de dicale, sub îndrumarea organi­ La această secţie planul pro­
zaţiilor de partid. Anul acesta
'Martin Vass şi Iosif Szolga de au fost organizate schimburi ducţiei globale a fost realizat
de experienţă între sectoarele
la sectorul de investiţii. Ca ur­ de investiţii de la Vulcan şi Lo­ în proporţie de 102,5 la sută,
nea precum şi între sectoarele
mare, un abataj frontal plani­
de Investiţii de la Uricani si Lu-
ficat a intra în producţie spre
(Continuare în pag. 4-a)
sfîrşitul anului, a putut fi dat

între constructor şi beneficiar

Intr-una din scrisorile sosite zilele termică. Aici, au sosit cu înfîrziere crării să se execute pe timp friguros. dinţă situaţia investiţiilor. Gu această
trecute la redacţie, corespondentul nos­ ocazie s-a stabilit ca între constructor
tru voluntar Iosif Graşca de Ia Gălan utilaje importante. Dar stadiul lucră­ Mai sînt întîrziate şi lucrările de şi beneficiar să aibă loc scurte şedin­
ne sesizează că planul lucrărilor de ţe de colaborare, de două ori pe săp-
investiţii la uzina „Victoria“ pe anu! rilor de construcţie propriu-zise putea alimentare cu apă şi gaze a secţiei tămîriă. Acesta este un lucru cît se poa­
acesta a fost realizat doar în propor­ te de bun. Ar fi foarte bine ca această
wm m ţie de 69 la sută. Pornind pe urinele îi cu mult mai avansat. In prezent au furnale, precum şi montarea instala­ colaborare să se statornicească şi în ­
scrisorii am constatat că situaţia so tre loturile şantierelor l.G.S.H. de la
La biblioteca comunală d in Miercurea a fost amenajai un colţ al coleciiviştilor. Aici prezintă întocmai. mai rămas de executat staţia de co­ ţiei de reglare şi control termotehnic Gălan.
vin mulţi colectivişti din loca litote pentru a afla noutăţi din agricultură.
Dar, la Gălan, în ultimii ani s-au nexiuni, subsolul, acoperişul, tencuiala la caupere şi furnale. De asemenea, o Pentru ca ritmul lucrărilor să fie
In fo to : Un grup de co lectivişti de la G.A.C. Miercur ea citesc la colţul colectiviştilor. realizat şi multe lucruri frumoase. A impulsionat este necesar ca la ţoale
fost dată în folosinţă turnătoria de lin- şi finisările interioare la corpul prin­ serie de lucrări la turnătoria veche. lucrările să fie întocmite grafice, care
gotiere, furnalul nr. 1 a fost recon­ să fie urmărite cu minuţiozitate atit
struit şi înzestrat cu cele mai moder­ cipal, rezervoarele subterane şi turnul La întirzierea acestora din urmă însă, de către constructor, cît şi de către be­
ne aparate şi instalaţii. Cele trei ba­ de răcire. pe lîngă lipsa de organizare din par­ neficiar. Iar pentru a fi evitate nume­
terii de semicocs au fost reconstruite tea constructorului a mai contribuit roasele remedieri şi modificări ce se
pe sistemul carbofluid, şi multe altele. Este adevărat că fermele metalice fac adeseori după executarea în între­
pentru acoperirea halei au sosit abia şineeliberarea amplasamentului la gime a construcţiilor, este necesar ca
Toate acestea au fost executate de beneficiarul să studieze din timp pro­
către constructorii l.G.S.H., în marea zilele trecute. Dar cauza sosirii lor cu timp de către beneficiar. iectele şi întreaga documentaţie.
majoritate a cazurilor, respectînd şi
scurtînd chiar cu multe zile termenele întîrziere este că n - ____________ _________________________________Trebuie menţionat Conducerea l.G.S.H., la rîndul ei,
de dare în folosinţă. va trebui să acorde o atenţie mai ma­
au fost comandate P e urmele unei că întîrzierăa mul­ re lucrărilor de la Gălan. Loturile de
Să vedem care este cauză pentru tor lucrări putea fi aici vor trebui sprijinite într-o mai
care în ann! 1961 s-a realizat planul din timp. Proiecte- mare măsură, atit în ce priveşte apro­
la investiţii doar în proporţie de 69 la vizionarea cu cele necesare, cît şi buna
sută. le de execuţie şi în- c rriQ n ri redusă, sau ch'ar organizare a muncii.

De la bun început trebuie amintit treaga documenta­ evitată, dacă condu- Multe din deficienţe vor putea fi evi­
că au existat o serie de greuiăji pri­ tate şi prin menţinerea unei colaborări
cinuite de nesosirea la timp a unor ţie au existat încă : cerea I.G.S.TI. ar fi strînse între • conducerile l.G.S.H. şi
piese şi utilaje. Dar, realitatea este
că la multe obiective întîrzierile pu­ de la linele anului 1959. Dacă bene­ intervenit mai insistent pe lîngă furni­ uzinei „Victoria“. O asemenea colabo­
teau li reduse dacă ar fi exisiat o rare va face fără îndoială ca ori de
mai bună organizare a muncii şi în ficiarul ar fi deschis finanţarea din zori pentru livrarea mai urgentă a in­ cîte ori se vor ivi greutăţi, să fie lua­
general mai multă preocupare pentru te din timp cele mai eficiente măsuri
executarea lor în termen. timp, fermele ar fi puiuţ fi comándale stalaţiilor şi utilajelor şi dacă s-ar îi pentru înlăturarea lor.

Să ne oprim de pildă la centrala cel nuţin cu un an mai de vreme. preocupat mai îndeaproape de organi­ GH. COMŞUŢA

Lucrările de săpături pentru rezer­ zarea şi aprovizionarea loturilor din

voarele subterane se execută în ritm Gălan cu cele necesare.

foarte lent. De circa două luni de zile. Dar, o parte din vină pentru nerea-

ele au coborît doar cu 4 metri. Acest iizarea planului de investiţii o poartă

lucru se datorează în mare măsură şi beneficiarul. Diriginţii de şantiere

faptului că s-a lucrat cu un efectiv re­ ai acestuia n-au urmărit cu minuţio­

dus : 5-6 oameni. Apoi, excavatorul a zitate mersul lucrărilor. Serviciul de.
fost introdus abia zilele trecute, cînd investiţii al uzinei n-a efectuat un
pămîntul era deja îngheţat. studiu amănunţit al proiectelor obiec­

La turnul de răcire lucrările au fost tivelor ce se construiau pentru a-şi fa­

întrerupte circa 20 de zile, fără o jus­ ce difi timp sesizările şi observaţiile.

tificare pe deplin întemeiată,' fapt care Luna trecută comitetul de partid al

a făcut ca cea mai mare parte a lu- uzinei „Victoria" a analizat într-o şe­