Page 86 - 1961-12
P. 86
pag- 'DRUMUL SOCTÁLíSMüEí tfr. 2178
«au» u!aemnu'MtMau!
Ulii lucrările Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti
-<&> jg»<g <».«» «»•- o -o- <^. y» ^ >•<»>o o ^ <$*«» ~ *~ -
Cuvîntul tovarăşului Janos Fazekas, Cuvîntul tovarăşului zate din cultura legumelor şi a zarza neşti, am putut da colectiviştilor
Victor !onescu, vaturilor se ridică în 1961 la 1.5 5 0 .0 0 0 avansuri lunare în sumă de 20 lei
M inistrul Ind u striei A lim entare lei, ceea ce reprezintă 67 la sută din la ziua-muncă. In total valoarea zi-
veniturile totale ale gospodăriei noas lei-muncă în gospodăria noastră va U
Referindu-se la sarcinile ce revin Gongresului al II 1-lea pentru anul vrat pe bază de contract 900.000 litri tre. Realizînd asemenea venituri bă în acest an de 40 lei.
industriei alimentare potrivit Directi 1965, poate fi nu numai realizată, lapte de vacă, realizînd un venit de
velor Congresului al 111-lea al P.M.R., dar şi depăşită. Fabricile de zahăr 1.192.000 lei. adjunct al m in istru lu i C om erţului
vorbitorul a arătat că producţia în încheie contracte de lungă durată cu
anul 1965 va creşte faţă de anul gospodăriile colective orientîndu-se în Vorbitorul a arătat că proporţia Partidul nostru se conduce după asemenea, la extinderea livrărilor di ,Cuvîntul tovarăşei
1959 de aproape două ori. Cea mai primul rînd spre cele situate în zo între livrările de lapte şi cele de învăţătura leninistă privitoare la recte — îndeosebi la legume şi fruc Maria Costică
niare parte a necesarului de matern nele favorabile acestei culturi şi si smîntînă trebuie să fie just stabilită, schimbul de mărfuri dintre oraş Şi te proaspete către unităţile cu desfa în g r ijito a r e de p ă să ri la G .A.C. din com una
prime este prevăzut a se obţine de tuate nu departe de fabrici. astfel îneît să se ţină seamă atit de sat, baza economică a alianţei dintre cere cu amănuntul. Deoarece legu
la gospodăriile colective. nevoile de lapte smîntînit pentru hra clasa muncitoare şi ţărănimea mun mele sînt uşor perisabile este nece Beşenova N ouă, regiunea B anat
Cultura tutunului aduce de aseme na viţeilor în gospodăriile colective, citoare. sar ca producţia lor să sporească în
Întreprinderile Ministerului Indus nea mari venituri multor gospodării cit şi de sarcinile industriei alimen apropierea oraşelor şi centrelor in La consfătuirea noastră am văzut 6.000 păsări din care 3.000 gjunl
triei Alimentare au stabilit cu gos colective. Din cantităţile de tutun ce tare privind aprovizionarea populaţiei La consfătuirea de la Constanţa, dustriale. Astăzi numai jumătate din că printre celelalte probleme un ac ouătoare.
podăriile colective relaţii trainice re se preiau în fondul de stat din re cu lapte de consum şi produse lac tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dcj a suprafeţele cultivate cu legume sînt cent deosebit se pune şi pe creşte
ciproc avantajoase pe care le vor colta anului 1961, partea gospodăriilor tate. Pentru ca gospodăriile colective arătat că: „dezvoltarea relaţiilor de plasate în jurul acestor oraşe, uni rea păsărilor, pentru a avea in anii Intrucît sînt utemistă vreau să arăt
întări şi extinde în continuare — a colective reprezintă 80 la sută. să livreze numai lapte care îndepli schimb între oraş şi sat pe baze co tăţile comerciale fiind nevoite să adu viitori mai multă carne, mai multe că la înfăptuirea realizărilor obţinu
spus vorbitorul. Contractele încheiate neşte prevederile de calitate, trebuie merciale, contractarea pe termen lung că de la distanţe mari cantităţi în ouă şi mai ieftine. Pînă acum doi te în G.A.G. o contribuţie însemnată
cu gospodăriile colective contribuie In ultimii 3 ani, contribuţia gos asigurată respectarea strictă a regu a vânzării de produse agricole către semnate de legume cu cheltuieli spo ani, am muncit la culturile de cîmp. au adus-o şi tinerii colectivişti. Or
la crearea posibilităţilor pentru pla podăriilor colective în ăprovizionarea lilor igienico-sanitare la mulgerc, ma stat, pe bază de înţelegere, la pre rite şi deprecierea calităţii. Concen La recomandarea consiliului de con ganizaţia U.T.M. a gospodăriei în
nificarea producţiei agricole vegetale fabricilor de conserve' cu materia pri nipulare şi în păstrarea laptelui piuă ţuri convenabile pentru ţărani şi trarea culturilor legumicole în apro ducere, a comisiei de femei şi a or drumată în permanenţă de organi
şi animale în aceste gospodării şi mă necesară a crescut de la 1 la la livrarea către unităţile 1.(3.LL. pentru stat, deschide ţărănimii mun pierea centrelor de consum pe căi ganizaţiei U.T.M. din gospodărie am zaţia de partid, i-a mobilizat pe ti
asigură desfacerea certă a producţiei sută în 1958 la 50,4 la sută în 1961. In cursul anului 1961 au fost cazuri citoare mari perspective de ridicare bune de circulaţie s-a obţinut în re fost trimisă la Timişoara la un curs neri la o muncă sîrguincioasâ în toa
contractate. în care întreprinderile de industria a nivelului ci de trai, consolidează giunile Bucureşti, Dobrogea, Galaţi, de perfecţionare în creşterea păsări te sectoarele pentru creşterea produc
llustrînd veniturile mari pe care lizare a laptelui n-au preluat la alianţa între clasa muncitoare şi ţă Crişana. Situaţia rămîne încă nesa lor. După şcoală, am luat în primire ţiei, a veniturilor şi a averii poas-
In ultimii ani cantităţile de materii Ie obţin gospodăriile colective din timp laptele de la unele unităţi agri rănimea muncitoare, întăreşte statul tisfăcătoare în regiunile Cluj. Bra- 3.000 de pui. Vă spun foarte sincer tre obşteşti. Tinerii din gospodăria
•prime furnizate industriei alimentare dezvoltarea producţiei de legume şi cole, ceea ce a dus la deprecierea democrat-popular". şev, Maramureş, Argeş, unde supra că, la început, n-am fost sigură că noastră au întreprins multe acţiuni cu
de gospodăriile agricole colective, au fructe vorbitorul a dat ca exemplu, calitativă sau stricarea unor cantităţi feţele legumicole preorăşeneşti au fost am să pot îngriji aceşti pui. care se pot mîndri. Iată un exem
crescut în mod continuu. Pentru anul printre altele, G.A.G. din comuna de lapte. Conducerea de partid şi de Schimbul de mărfuri care a cunos reduse. Sînt gospodării colective care plu: acum cînd gospodăria noastră
1962, din valoarea totală a materiei Borcea, raionul Tecuci, care a rea stat a criticat ministerul pentru aceas cut in aceşti ani o dezvoltare multi au acordat atenţie legumelor timpu împărtăşind experienţa sa, vorbi şi-a propus să obţină de pe o su
prime prevăzute în fondul de stat lizat de pe 5 ha. o producţie de roşu tă situaţie. 6 a urmare, au fost luate laterală a fost şi este folosit ca o rii obţinînd rezultate bune ca de pil toarea a subliniat că pentru a se prafaţă de 260 hectare o producţie
pentru industria alimentară, 56 la de 31.000 kg. la ha., obţinînd de pe o serie de măsuri pentru ca în anul pîrghie pentru atragerea şi cointere dă G.A.C. „ 8 Martie" din comuna obţine rezultate bune în creşterea pui de cel puţin 5.000 kg, porumb boabe
sută revine gospodăriilor agricole co fiecare ha. venituri de peste 15.000 lei. 1962 întreaga cantitate de lapte con sarea ţăranilor muncitori în construc Ţigăneşti, regiunea Bucureşti, care a lor de la incubator este necesar să la hectar, tinerii noştri au transpor
lective. tractată să fie preluată la timp. ţia socialistă la sate. obţinut 3.280 lei pe tona de roşii, se dea puilor o hrană variată, cu tat şi împrăştiat pe cîmp întreaga
După ce s-a referit la necesitatea G.A.C. „Partizanul păcii" din comu multă verdeaţă, să se asigure timp cantitate de gunoi de grajd necesară
Datorită preţurilor bune, avanta reducerii pierderilor la transport le Cantităţile de carne contractate de Din datele Alinisterului Comerţu na Scărişoara, regiunea Oltenia de 3 săptămîni în puieruiţă o tempe
joase, pe care le acordă statul nos gate de perisabilitatea mare a legu lui se constată că în prima jumătate 3.960 lei pe tona de roşii. ratură constantă ziua şi noaptea, să acestei suprafeţe.
tru gospodăriile colective încasează melor şi fructelor, vorbitorul a arătat gospodăriile colective au sporit de la a acestui an, vinzârile de produse se aerisească şi să se menţină cu
sume mari de bani, ceea ce consti alimentare în mediul rural au cres Ministerul Comerţului studiază îm răţenia, iar cînd puii sînt scoşi alarâ Aşa cum ne învaţă partidul nostru,
tuie un factor puternic de cointere importanţa specializării gospodăriilor un an la altul, datorită dezvoltării cut cu 21 la sută faţă de prima ju preună cu celelalte organe centrale să fie obişnuiţi treptat şi întotdeauna
sare în sporirea continuă a producţiei mătate din anul trecut. De aseme şi va propune măsuri pentru dez să- fie feriţi de ploaie. organizaţia U.T.M. din gospodărie tre
agricole vegetale şi animale. colective în producţia unor sortimen sectorului lor zootehnic. Astfel, nea, desfacerile de încălţăminte de voltarea creşterii albinelor, viermilor buie să trimită pe cei mai buni ti
piele au sporit cu 19,9 la sută, de de mătase şi pişciculturii — ramuri Astfel în anul 1960 am crescut
te de legume şi fructe cu însuşiri la carnea de porc, livrările au cres tricotaje cu 19,3 la sută, confecţii cu care pot asigura venituri însemnate neri să lucreze în sectorul zootehnic
15,5 la sută, galarilerie şi mercerie gospodăriilor colective. De pildă, un 3.000 de pui, în anul acesta am cres ca îngrijitori de animale, să le dez
superioare. cut de circa 2,4 ori în anul 1961 cu 17,9 la sută, articole electroteh stup bine gospodărit poate aduce un
nice cu 13,6 la sută. venit anual de 500 lei. O singură cut 4.000. Din puii valorificaţi la co volte dragostea şi interesul pentru
La producţia de zahăr se produce Calitatea materiei prime determină faţă de anul 1960. Pentru anul 1962 creştere de viermi de mătase la 1.000
anul acesta circa 420.000 tone zahăr, în măsură hotărîtoare calitatea pro Trebuie subliniat că cele mai în kg. gogoşi poate aduce un venit de operativă şi pe piaţă la greutatea această frumoasă meserie de crescă
cantitate care este foarte aproape de dusului finit. De aceea, trebuie să se se prevede ca gospodăriile colective semnate creşteri ale desfacerilor de 20.000 lei. Un eleşteu de 10 ha., poa
cifra prevăzută în Directivele Congre acorde o mare atenţie stabilirii mo mărfuri au fost înregistrate în regiu te produce anual 6.500 kilograme de 8*900 grame. în anul acesta gos tor de animale.
sului al 111-lea al P.M.R. pentru anul mentului optim de recoltare, sortării, să livreze statului pe bază de con nile în care procesul de colectivizare peşte.
1964. Aceasta este o realizare re manipulării şi transportului legumelor. a atins un stadiu înaintat podăria a obţinut un venit însemnat. Eu mulţumesc partidului şi Consi
marcabilă şi trebuie să spunem că tract 900.000 porci graşi, de peste 3 Pentru întărirea relaţiilor dintre liului de Stat al Republicii Populare
ea a fost obţinută cu sprijinul masiv In continuare, ocupîndu-se de pro Gu toate că în aprovizionarea sa gospodăriile agricole şi unităţile co Vreau să arăt că conducerea gos
dat de gospodăriile colective. Din ducţia de lapte şi carne, vorbitorul ori mai mult decît realizările preli telor s-au obţinut îmbunătăţiri simţi merciale se vor încheia cu gospo Romîne, pentru că, deşi tînără mi s-a
recolta de sfeclă de zahăr pe anul a. spus: In anul 1961 partea gospo toare, sînt cazuri cînd, deşi în depo dăriile colective contracte pe termen podăriei noastre nu s-a orientat bine,
1961 preluată la fondul de stat, 74 dăriilor agricole colective la forma minare ale anului 1961. Pînă la 15 zitele comerţului cu ridicata se gă mai lung pînă la patru ani, inclusiv apreciat activitatea mea, fiind deco
la sută provine de la gospodăriile co rea fondului de stat a reprezentat sesc mărfuiile necesare, datorită de pentru cartofii de toamnă, căutindu-
lective. 30 la sută la lapte de vacă şi 60 Ia decembrie a.c., gospodăriile colective ficienţei aparatului comercial în unele se să fie extinslă contractarea şi la
sută la lapte de oaie. Pentru 1962 se magazine lipsesc o serie de pro alte legume decit cele contractate în
Aăăsurile luate de partid pentru au şi contractat cu întreprinderile mi duse. trecut.
dezvoltarea producţiei de sfeclă de
nisterului 600.000 porci. După ce a Schimbul de mărfuri dintre oraş şl Se examinează totodată posibilita atunci cînd a valorificat toţi puii, lă- rată cu Aîedalia Muncii. Aceasta va
sat cuprinde pe de o parte desface tea stabilirii de preţuri ferme de cum
amintit regiunile fruntaşe şi cele ră rile mărfurilor către populaţia rurală, părare pe perioade la unele legume sînt numai 850 găini pentru matcă. constitui un imbold în muncă atit
iar pe de alta cumpărarea de produ şi fructe şi în mod deosebit la le
mase în urmă la aceste contractări, se agricole. Valorificarea prisosului gumele timpurii. Această situaţie a fost analizată în pentru mine, cît şi pentru ceilalţi ti.
ce rămîne după livrarea cantităţilor
vorbitorul a spus în încheiere: Co contractate cu statul reprezintă un Dezbaterile consfătuirii au o mare adunarea generală şi s-a hotărît că neri şi colectivişti mai vârstnici diu
mijloc important de sporire a veni însemnătate pentru consolidarea eco
lectivul Ministerului Industriei Ali turilor colectiviştilor. De aceea parti nomico-organizatorică a gospodăriilor începînd cu anul 1962 să creştem gospodăria noastră.
ciparea gospodăriilor colective la co colective pentru obţinerea unor pro
zahăr şi pentru cointeresarea mate prevede că gospodăriile colective vor mentare se angajează în faţa condu merţul în pieţe, bîlciuri, tîrguri şi ducţii agricole, vegetale şi animale Cuvîntul tovarăşului
ogoare, va trebui să capete o dez mari şi de bună calitate care să sa
rială a producătorilor s-au reflectat livra 3.700.000 hl. lapte de vacă şi cerii de partid şi de stat să ia toate voltare mai mare. Recent au fost tisfacă exigenţele mereu sporite ale
luate măsuri pentru îmbunătăţirea oamenilor muncii.
favorabil în sporirea producţiei de 525.000 hl. lapte de oaie, ceea ce măsurile necesare pentru aplicarea condiţiilor materiale pentru desface Vasile Pasca,
rea acestor produse ale gospodăriilor In numele lucrătorilor din comerţ,
sfeclă de zahăr şi îmbunătăţirea ca reprezintă un spor de 85 la sulă întocmai a sarcinilor ce îi revin pen colective. vă asigur că vom depune toate efor
turile pentru îndeplinirea sarcinilor ce
lităţii ei. După ce a citat cîteva exem la lapte de vacă şi 22 la sută la tru a asigura industria alimentară cu întărirea economico-organizatorică a ne revin. p r i m - s e c r e ta r a l C o m i t e t u l u i r a i o n a l P .M ,/?.
gospodăriilor colective va duce de
•> —^
ple de gospodării colective fruntaşe, lapte de oaie, faţă de 1961. Nume- materiile prime necesare, contribuind R îm nicu S ă ra t
r, U{Ti»VJ«4»' !'•« H v',X".' itW ivty, «?ti I •»
vorbitorul a sp u s: realizările acestor roase gospodării au livrat statului astfel la valorificarea producţiei agri-* Vorbitorul a înfăţişat din experien încredere faţă de gospodăria colec
ţa organizaţiilor de partid din raio tivă şi-au schimbat părerea chiar la
gospodării demonstrează că producţia importante cantităţi de lapte, obţinînd cole marfă a gospodăriilor colective nul Rîmnicu Sărat în munca politi faţa locului. Imediat după întoarce
că şi organizatorică pentru transfor rea lor acasă, ele au făcut cereri de
medie de 25.000 kg. de sfeclă de za venituri băneşti mari. Astfel, G.A.13. şi ca urmare la continua lor întă marea întovărăşirilor agricole în gos- înscriere în gospodăria colectivă şi
podării colective. au dus muncă de lămurire cu alte
hăr la hectar prevăzută în Directivele din Hărman, regiunea Braşov a li rire economico-organizatorică. femei. Ga rezultat al acestor vizite
Organizaţiile de partid — a spus în comuna Voietinu s-a constituit gos
Cuvînîul tovarăşului Rădoi, el — au fost îndrumate de către podăria agricolă colectivă, care cu
comitetul raional să studieze amănun prinde întreaga comună.
a d ju n ct al m in istru lu i M etalurgiei şi C o nstrucţiilor de M aşini ţit situaţia concretă a fiecărei comu
ne, a fiecărei întovărăşiri, perspecti In afară de vizite, un mare număr
6 a urmare a industrializării socia complexă pentru mecanizarea creşterii manţelor. Cositoarea purtată moder Cuvîntul to vele ei de dezvoltare în viitor şi pe de ţărani întovărăşiţi au fost invitaţi
liste, a investiţiilor însemnate făcute păsărilor. La Olteniţa se construieşte nizată este mai uşoară cu 159 kg., această bază să se organizeze mun la adunările de împărţire a venitu
de stat pentru mecanizarea agricul o instalaţie modernă pentru pregăti iar condiţiile de lucru pentru tracto Atanase A ca politică de masă pentru translor- rilor cît şi la inaugurarea noilor gos
turii a fost posibilă crearea unei pu rea furajelor combinate necesare hră rist sînt îmbunătăţite. Batoza de marea întovărăşirii în gospodărie co podării demonstrîndu-se şi pe acea
ternice baze tehnice-materiate a agri niră complete a animalelor. 6 ti Iu- bătut porumb este mai uşoară cu cca. p re şe d in te le G .A.C. din com una D o b ro eşti, lectivă, stă cale superioritatea gospodăriilor
culturii noastre socialiste. rajele combinate produse anual de 300 kg., iar durata de exploatare şi colective. Aceasta a contribuit la
această instalaţie, se poate asigura productivitatea ei s-au mărit. raionul 23 A ugust, oraşul B ucureşti In centrul muncii politice de masă convingerea întovărăşiţilor din Zăr-
Volumul investiţiilor în tractoare, creşterea unui număr de porci şi pă pentru convingerea ţăranilor întovă neştl şi Fundenl, de a transforma în
maşini şi utilaje agricole în perioada sări de la care să se obţină în greu Pe lingă realizările cantitative şi Pentru a obţine recolte cît mai tităţi mari de îngrăşăminte, am pu răşiţi asupra avantajelor pe care le tovărăşirile lor în gospodării colec
1960—1965 este mai mare de 1,8 ori tate vie 15 milioane kg. carne de porc calitative obţinute, o preocupare deo mari la ha., legumicultorii noştri s-au tut ridica densitatea plantelor la hec oferă gospodăria colectivă, au stat tive.
faţă de cei 6 ani precedenţi. Intr-un şi 6 milioane carne de pui anual. sebită a constituit-o reducerea pre străduit să găsească şi să aplice cele tar. La roşii, bunăoară, plantăm în rezultatele obţinute de gospodăriile
singur an, industria noastră livrea ţului de cost, Vorbitorul a prezentat mai bune metode de muncă. Expe tre 30.000-35.000 de plante la hectar. colective fruntaşe în consolidarea lor In munca politică de masă au tost
ză agriculturii aproape de trei ori Pentru mecanizarea recoltării cul apoi măsurile luate pentru asigura rienţa ne-a dovedii că prin repicarea economico-organizatorică şi în ridi folosite pe scară largă gazetele <1e
mai multe tractoare decît întregul parc turilor furajere, în acest an s-a exe rea pieselor de schimb necesare în răsadului de 2 ori se pot obţine plan Pentru a folosi mai raţional tere carea nivelului de trai al colectiviş perete, panourile, graficele compara
existent pe ţară în urmă cu 15—20 cutat la Uzina Semănătoarea, com treţinerii tractoarelor şi maşinilor te viguroase, capabile să dea pro nul din grădină, noi am trecut de tilor. La aceasta a contribuit în bună tive, expoziţiile agricole, prin care
ani. bina de recoltat siloz ( 6 .S.U.). agricole. El a arătat că pentru a asi ducţii mari şi timpurii. Roşiile, de doi ani la irigarea în brazde lungi măsură şi fapul că între majoritatea s-a ilustrat superioritatea, agriculturii
gura o mai bună funcţionare a uti exemplu, în afară de trufandale, le-am de pînă la 70 m. In felul acesta su gospodăriilor colective şi ţăranii în socialiste. La căminele culturale s-au
in ultimii ani, colectivele de mun Subliniem ca un fapt pozitiv cola lajelor în exploatare, pentru a se re început a recolta între 15-20 iunie. prafaţa productivă a parcelelor s-a tovărăşiţi s-au creat relaţii de aju organizat seri de întrebări şi răspun
citori, tehnicieni şi ingineri din între borarea strinsă care s-a stabilit între duce consumul de piese de schimb, Primul repicaj al răsadului îl facem mărit mult, La 10 hectare, de pildă, tor reciproc. suri, şezători, conferinţe pe teme agri
prinderile socialiste au obţinut succese constructorii de maşini agricole şi cer o mare importanţă o are formarea cînd planta ajunge la circa 8 -1 0 cm., am cîştigat 2.500*3.000 m.p. ceea ce cole, la care au participat secretari
remarcabile în realizarea unor maşini cetătorii Institutului de mecanizare a cadrelor de muncitori şi tehnicieni, iar al doilea — la 15 cm. înainte de înseamnă un venit bănesc în plus In vederea ridicării nivelului şi eti- ai comitetului raional de partid, pre
şi utilaje din ce în ce mai perlec- agriculturii. Solicităm organele Minis specializarea acestora. a scoate răsadul în Cîmp, îi facem de 4—-5.000 lei. Brazdele pentru iri cacităţii muncii politice de masă, ca şedinţi de gospodării colective, ingi
jionafe. Printre tipurile de tractoare terului Agriculturii ca să hotărască călirea, adică obişnuim răsadul cu gat le facem cu rariţa şi uu manual. drele de partid şi de stat cu munci neri agronomi, colectivişti fruntaşi,
fabricate amintim tractorul UTOS-26, mai rapid alegerea tipurilor de ma ? temperatura din mediul exterior, lâ- După această lucrare, pe suprafeţele de răspundere, şi în primul rînd se popularizindu-se cu acest prilej rezul
urmat apoi de UTOS-27 de 45 G.F. şini noi cerute industriei şi să asi In scopul cunoaşterii şi înlăturării sîndu-l descoperit treptat, începînd de unde urmează a se cultiva roşii, în cretarii comitetului raional de partid tatele gospodăriilor colective, veiiâti-
— ai cărui indici tehnico-economici gure mai multă stabilitate cererilor unor deficienţe de construcţie şi ex Ia 2-3 ore pe zi pînă la descoperirea figem aracii înainte de plantarea ră au participat direct şi nemijlocit la rile mereu crescînde ale colectivişti
sînt comparabili cu realizările pe plan formulate prin plan. ploatare a maşinilor, Ministerul Meta completă. Astfel înlăturăm eventualele sadului. De ce facem aşa 7 Dacă munca politică de masă, au făcut lor, prevederile statutului model al
mondial. lurgiei şi Construcţiilor de Maşini, pierderi ce pot să survină din cauza plantăm mai iutii răsadul şi înfigem expuneri şi conferinţe în faţa ţăra G.A.G. şi problemele care li preocu
Dacă în perioada 1955—1961 s-au împreună cu Ministerul Agriculturii timpului schimbător după plantarea apoi araci, din lipsă de atenţie se nilor muncitori, au ajutat practic or pă pc ţăranii muncitori.
In 1961, uzina de tractoare din fabricat cca. 100 tipuri de maşini a organizat în luna februarie 1961 o in cîmp. pot distruge multe plante, deoarece ganizaţiile de partid să.şi organizeze
Braşov a asimilat un nou tip de trac agricole şi tractoare, în anul 1961 au consfătuire menită să scoată la ivea se strivesc rădăcinile şi chiar tul- şi să-şi desfăşoare cît mai bine munca. O altă metodă folosită de organiza
tor, U-600, cu o putere de 65 6 .F., fost produse 17 tipuri noi, iar 8 au lă lipsurile constatate şi printr-o co Practica noastră ne-a arătat că pinele. ţiile de partid din comunele Zărneşti,
care va fi fabricat în trei variante: fost modernizate. Pentru anul 1962 laborare strînsă să se găsească so pentru a se obţine recolte mari la Avînd în mod permanent sprijinul Greabănu, Bogza şi altele, a fost or
cu două, cu patru roţi motrice şi pe se prevede realizarea a peste 40 tipuri luţiile optime pentru remedierea lor hectar este necesar ca fertilizarea so O altă metodă care contribuie la comitetului raional de partid, organi ganizarea de consfătuiri cu ţăranii
şenile. tioi de maşini şi modernizarea a încă neîntîrziată. Gu acest prilej s-a în lului să se facă o dată cu arătura sporirea producţiei de roşii la hectar zaţiile de bază au Instruit temeinic întovărăşiţi care au făcut cereri pen
2 tipuri existente. tocmit un plan de măsuri detaliat, adîncă de toamnă, aplicînd între 40- este polenizarea suplimentară. Pe o colectivele de agitatori, alcătuite din tru gospodăria colectivă, unde s-au
Semănătoarea universală de tip care a fost îndeplinit, eliminîndu.se 60 tone de gunoi la hectar, la tie- suprafaţă de 7.00(1 m.p. pe care am cei mai buni colectivişti, membri şi dezbătut pe larg problemele legale de
SU-29, îmbunătăţită, are un mare Va intra în fabricaţia de serie ma astfel aproape în totalitate deficien care al 3-lea an. făcut acest lucru în 1901, am obţi candidaţi de partid, deputaţi, oameni munca în gospodăria colectivă şi te
coeficient de siguranţă în exploatare şina de recoltat mazăre al cărui pro ţele semnalate. nut un spor de producţie de peste care se bucură de influenţă şi pres lul cum se va dezvolta ea pe viitor,
şi poate fi utilizată la semănatul a totip a fost omologat în acest an. Din discuţiile purtate de delegaţii Pe suprafaţa fertilizată în primul 300 kg. la ha. faţă de o parcelă mar tigiu în mase. l.a aceste consfătuiri au fost invitaţi
douăzeci culturi prăşitoare •diferite. Se va executa un nou tip de moară la această Consfătuire, ne dăm sca an, noi cultivăm cîte 2-3 culturi suc tor. Polenizarea suplimentară se face preşedinţi de gospodării colective frun
cu ciocane şi o instalaţie de uscat ma şi mai mult de necesitatea ca cesive. Aşa de exemplu, toamna în- simplu, prin scuturare manuală a Pentru a se da posibilitatea ioto- taşe, brigadieri, colectivişti fruntaşi,
Dispunem acum şi de o semănă furaje verzi care dă posibilitatea să între ministerul nostru şi specialişti' sămînţăm spanac şi salată pe 26-30 plantelor. vărăşiţilor să vadă cu ochii lor ce bâtrînl, tineri căsătoriţi care au răs
toare de precizie pentru semănatul se folosească integral substanţele nu din Ministerul Agriculturii, precum ha. După recoltarea acestor culturi, se poate realiza în gospodăria colec puns pe loc şi cu exemple concrete
porumbului în cuiburi sau bob cu bob, tritive prin uscare şi granulare în şi lucrătorii din unităţile agricole, plantăm roşii de vară şi conopidă Aplicînd aceste metode, alături de tivă, au fost organizate vizite ale la toate întrebările puse, arătînd cum
de cultivatoare purtate în faţa trac stare verde şi care are o capacitate să existe o strînsă colaborare pentru de toamnă. Răsadul de conopidă îl executarea la timp şi de bună cali acestora în gospodăriile colective frun trăiesc ei în gospodăria colectivă.
torului. de cca. 10 tone furaje pe oră. a înlătura deficienţele existente şi a plantăm pe la sfîrşitul lunii iunie, tate a celorlalte lucrări obişnuite şi taşe. Gu ocazia vizitei întovărăşiţi* Numai după ce s-au lămurit pe de
lua măsuri continue care să îmbu cunoscute de legumicultori noi am lor din Voietinu la colectiviştii din plin toate problemele ridicate de ţă
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii Se vor asimila în continuare uti nătăţească munca atît la uzinele con la aceeaşi densitafp cu a roşiilor. obţinut în acest an recolte frumoase Bâleşti şi Mihălceni cadre din con ranii muncitori şi pe baza hotăririi
de la Uzinele Semănătoarea din Bucu laje care vor da posibilitatea să se structoare de maşini agricole, cît şi ducerea gospodăriilor colective au lor unanime, s-a trecut la constitui
reşti au produs o combină de recol sporească producţia de carne şi lapte. în unităţile agricole care iolosesc ma Aceste două culturi se îmbină de mi la hectar: 40,000 kg. la ha. la roşii vorbit întovărăşiţilor despre felul cum rea gospodăriei colective. Aceste adu
tat păioase, de construcţie uşoară, Printre acestea menţionăm hrănitorul şinile fabricate. este organizată munca în gospodărie, nări au fost organizate şi conduse
fără şasiu, care reduce într-o măsură automat pentru porci care permite ali Menţinînd ritmul actual de creştere nune. Roşiile cresc înalte şi umbresc timpurii, 2 2 ,0 0 0 kg. la ha, Ia roşu despre brigăzile de producţie, creş de membrii biroului comitetului raio
însemnată pierderile de boabe la re mentarea concomitentă prin 6 boxe a producţiei, colectivele întreprinde terea avutului obştesc şi valoarea zi- nal de partid.
coltare. Rezultate pozitive s-au obţinut a unui- număr de porci timp de 3 rilor care produc tractoare şi maşini plantele de conopidă cărora le place de vară, 21,650 kg. la ha. la conopi lei-muncă, La Mihălceni, de pildă, va
şi în ce priveşte producţia de pluguri z ile ; adăpător cu încălzire electrică, agricole vor reuşi ca pînă în 1965 loarea zilei-muncâ s-a ridicat în anul In urma muncii politice desfăşura
purtate şi alte maşini. Pentru lucrările care asigură temperatura constantă a să se achite de sarcinile planului de umbra. dă. Pe suprafeţele cu culturi succe acesta la 45 lei. Intovărâşijil au vi te în satele raionului nostru, 21.362
de irigare, se fabrică pompe centri apei în orice perioadă a anului; dis 6 ani la producţia de tractoare şi zitat fermele de animale, construcţi familii cu 54.132 ha. teren s-au unit
fugale şi axiale de diverse tipuri. tribuitorul de nutreţuri la platforma sînt condiţii ca la începutul anului Ingrăşămintele chimice le adminis sive am obţinut o producţie medie la ile gospodăriei colective, casele co de bună voie în 49 gospodării agri
de muls care transportă furajele cu 1964 să se livreze ultimele combine lectiviştilor, au văzut produsele pri cole colective, ceea ce reprezintă pes
Potrivit sarcinilor trasate de Ple ajutorul unor jnepuri din depozit la de recoltat cereale din numărul pre- trăm dizolvate în apa de irigaţie, pe hectar de 68.650 kg. de legume. Re mite de aceştia de la gospodăria co te 72 la sută din suprafaţa colecti-
nara din 30 iunie — 1 iulie 1961 a locul de alimentare şi instalaţia de • văzut în Diiectivele Gongresului ai lectivă. vizabiiă a raionului.
6 .6 . al P.M.R., sînt în curs de ela muls mecanic. Ul-lea al P.M.R. faze de vegetaţie, ţinînd seama de colta medie pe întreaga suprafaţă de
borare sisteme de maşini pentru me stadifil dezvoltării plantelor. Fertili- grădină este de 38.000 kg. Ia hec Unele femei care manifestaseră ne
canizarea lucrărilor de zootehnie, vi In continuare, vorbitorul a arătat zînd terenul cu regularitate şi cu can tar. Astfel, veniturile băneşti reali
ticultură şi’ pomicultură. De exemplu: cîteva rezultate în ridicarea perlor.
la Grevedia se execută o instalaţie
