Page 87 - 1961-12
P. 87
V f. ?178 DRUM UL SOCI.M.ISMULl'I fi a!? 3
s. /.•o-**-',."vr'-v- — t i -JbX JS S V F & Z M O A ^V T P ÍV W
Pentru 5.000Isg®porunab ¦w v v a a ^/w w w v a 'vW vA A/S/V-n
b®ab® la hectar,
ÎNTREPRINDEREA
în condicii de nefriffare „MARMURA“ - SSMERIA
Sporirea producţiei de porumb grăşăm inte chimice, (câte 250— S tr „ Cuza Vodă nr. 24 — regiunea H unedoara
la ha. este o sarcină de bază 250 kg. superfosfat şi 80-100 VINDE
trasată de partid şi guvern tu kg. azotat de amoniu la hectar). placaj finit din marmură de
Ruşchiţa, de diferite
turor lucrătorilor din agricul Primăvara, o dată cu semănatul uni, din stoc.
tură. Directivele celui de al l u se va adm inistra din nou cite De asemenea,
lea Congres al partidului şi 100-150 kg. azotat la fiecare CO NF ECŢIONEAZÂ
plenara C.C. al P.M.R. din iunie hectar, lucru pe care noi l-am în atelierul de ciopliforie
— iulie a.c., precum şi recenta aplicat cu m ult succes în acest toi felul de piese din piatră şi marmură, hiofu-
siu monumente funerare, Sa eererea clientului.
Consfătuire pe ţară a ţăranilor an.
colectivişti, arată că prin spo- Semănatul l-am executat du
• rirea producţiei se vor crea pă ce tem peratura in sol a a-
condiţii optim e pentru dezvol juns la 8—10 grade Celsius,
tarea şeptelului, pentru creşte cu semănătoarea, la distan-
rea producţiei __ ... _____ — .... ............. ţa de 80 cm.
de lapte şi c a r Din experienfa între rînduri şi
ne, pentru ridi Centrului experimental la 25 cm. pe rind,
carea nivelului folosind circa
de trai al oa din Galda de Jos 20-25 kg. po-
menilor muncii. .......... ........ — nimb la hectar. GOSPODINE!
Indicaţia dată de C.C. al La lucrări de întreţinere am
folosit sapa rotativă pînă cînd ValorificaţisfecleleşS borcanele goale
P.M.R. in toam na acestui an ca plantele au ajuns la înălţimea prin centrele de achizifii ale întreprin
de pe 640.000 hectare cultivate de 8-10 cm. Prin această lucra derii regionale de valorificare a amba
cu porumb să se obţină în a- re a fost spartă crusta şi s-au la je lo r (I. R. V. A.), care funcţionează
nul 1962 o producţie de 5.000 în lo c a l i t ă f i f e ; De va. Hunedoara, Alba
lufia, Petroşani, Lupenî şi Cugir.
kg. la ha., în condiţii de nebă distrus buruienile. In continua
gare, va contribui cu siguranţă re, am executat 3 praşile m a A«MAA./\AAA' W W W SAA )
la sporirea considerabilă a pro nuale şi tot a tite a praşile m e
ducţiei globale de porumb. canice. \ Iu unii puterii populare, cartea a devenit pentru fiecare Au construit 0000000000000000000000000<>000<X>0<XX><X>0000000<X>0000
; om al muncii un prieten nedespărţit. Acest lucru este dove- 3 poduri o
Prin culturile comparative de De foarte mare im portanţă ţ clit Şi ici „Librăria noastră“ nr. 1 din Alba tulia unde planul o
concurs cu diferiţi hibrizi dubli pentru obţinerea unei producţii <de vinzări pe lunile octombrie şi noiembrie a fost depăşit cu Intr-o adunare populară care a avut oo
de porumb, Centrul experim en de porumb este asigurarea unei loc la începutul anului, cetăţenii din 1961 1962 oo
tal de sta t din Galda de Jos a densităţi normale a plantelor. peste 10.500 volume. La această realizare şi-a dat concursul satul Ţelua, raionul Alba au propus
cău tat să găsească cei mai buni Anul acesta densitatea lăsată \ personalul librăriei, care a şti ut să ofere cititorilor cărţile să se construiască 3 poduri peste pi Petre'ceţi o
hibrizi dubli pentru regiunea de noi a fost pe unele supra -’ potrivite cu vîrsta şi preocupările fiecăruia, atrăgîndu-i în nul ce trece prin mijlocul satului. o
Hunedoara, iar prin cultivarea feţe de 38.000 plante, iar pe a l
lor pe suprafeţe de 5-10 ha., să tele de 40.000 plante la hec acest fel să-şi formeze biblioteci personale. Propunerile cetăţenilor au prins
stabilească agrotehnica cea mai tar. viaţă. La îndemnul deputaţilor, în
potrivită condiţiilor specifice de Fotografia noastră o surprinde pc utemista Marcela Vicol,' fruntea cărora au fost comuniştii, s-a R e v 3 i Ío n a i
climă şi sol din regiune. Ast Acolo unde porumbul a fost început construcţia podurilor în locuri
fel, din anul 1958 şi pînă în sem ănat la distanţa de 80 cm. vinzătoare fruntaşă la această librărie, oferind cititorilor ul- < le numite „In Deal'1, „La Şcoală“ şi
prezent, în cadrul centrului între rînduri distanţa pe rînd „La Vale“.
s-au încercat 71 soiuri de h i a fost de 30-33 cm., iar unde ) timele noutăti. V
brizi dubli de porumb, dintre porumbul s-a sem ănat la 90 cm. Construcţia podului „La Şcoală“, a
care mulţi s-au dovedit supe între rînduri, distanţa pe rînd W W V W V / V X A A A » v /s 4 fost terminată în 20 decembrie, iar Ia
riori soiurilor locale, dind spo a fost de 27-28 cin. celelalte două poduri se fac ultimele
ruri apreciabile de producţie. 'v/N/v/N/N/'-v'v, v'V W V retuşări.
Exemplele din tabelul de mai Pentru ca gospodăriile agri
jos dovedesc acest lucru. cole colective să obţină rezul Adunări de votare Locuitorii satului, printre care Gheor IL
tate bune la cultura porumbu ghe Oniche, Dionisie Gibian, Maria
lui este necesar ca ele să or- a contribuţiei voluntare Marcau, loan Hada, Octavian Bîrz, R E S TA U R A N TE LE
şi alţii, au eferluat un însemnat nu C O O P E R A T IV E LO R
Denumirea soiului sau Producţia boabe Ia ha.—14% umiditate Perioada In aceste zile continuă să -v/vv, măr de ore de muncă patriotică, an DE CONSUM D IN :
a hibridului 1959 1960 1961 Media devegeta{Ie se desfăşoare in satele regiu tăiat şi transportat material lemnos, au
5547 5644 6011 5731 nii noastre adunări populare făptuite din contribuţia vo cărat pietriş etc., economisind în acest BRAD, IHA, CĂLĂII,
Arieşan 7527 6877 8646 7683 (zii®) în cadrul cărora cetăţenii luntară. Cu prilejul adunări fel aproape 70.000 lei.
7757 6387 7950 7385 133 ^ fac bilanţul realizărilor in-
H. D. - 103 lor se fac şi noi propuneri IEKONIM TAT
H. D. — 2Ü3 139 HAŢEG OBĂSTIE si SE8ES
pentru anul viitor. corespondent
130 r j ---------f-i---------->----------------f-i------------f i----- ---------------f--i -
AW*.*.--Aa/Sm#! 27 DECEMRIE 1961
H. D. — 201 6928 7292 7767 7529 143 La Buceş PROGRAMUL' I : 6,10 Cinte. o a o o o o o o Oo o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
IT. D. — 206 6465 5815 8152 6811 142 cei din Tirnava să înceapă ce clin viaţa nouă a satelor :
In anul acesta, prin contri construcţia unui nou local pen 6.30 Em isiunea pentru sate; 7,30 o0
Reiese aşadar, că cele mai ganizeze cite un lot de încerca buţie voluntară, cetăţenii din tru magazinul sătesc. Sfatul m edicului: Tratam ent
bune rezultate le-a dat hibri re şi apoi să cultive în cultu comuna Buceş, raionul Brad au cu a e ro so li; 8,00 Din p resa de o tlirunea SlegiOiiafă a Cooperativelor de Consum g
dul dublu de porumb H.D.-103. ră mare numai hibrizii care dau realizat o serie de lucrări gos In cadrul adunărilor de votare astăzi ; 10,08 T eatru la m icro
Producţia medie pe 3 ani a cele m ai bune rezultate.- podăreşti im portante. Astfel, in a contribuţiei voluntare mai fon „Centrul înaintaş a m urit g ANGAJEAZÂ: |
acestui soi a fost mai m are cu satul După Piatră, s-a term inat mulţi cetăţeni au achitat încă in zori“ de Augustin C uzzani;
1.952 kg, la hectar, decit cea O bună experienţă a dobîndit construcţia la roşu a unei şcoli de pe acum sumele contribu 13,05 Cîntece din ţă ri socialiste ; g © un maistru frigofehnisi g
obţinută de la soiul m artor — în această privinţă gospodăria de 7 ani, în satul Grohăţel s-au ţiei pentru anul 1962. Astfel s-a 15,42 C oncert de m uzică uşoară
Arieşan. agricolă colectivă din Cistei ca confecţionat pe plan local încasat sum a de 1.800 lei. rom înească ; 16,15 vorbeşte Mos g Solicifanfii se vor adresa serviciului de cadre %
re a cultivat porumb din soiul 27.000 bucăţi cărămizi şi s-au cova ! ; 17,15 Muzică de e s tr a
Pentru a putea obţine recol H.D.-203 pe suprafaţa de 7 ha. extras 50 m.c. piatră necesară In raionul O răştie dă ; 17,30 In slujba patriei „Re 6 al Uniunii regionale a cooperativelor de consum g
te de peste 5.000 kg. porumb Aplicînd o agrotehnică superi construcţiei unei şcoli. De ase Pînă în prezent, în raionul publica Populară Romînă — p a
boabe la ha,, un m are rol îl are oară şi executind ară tu ră adîn- menea s-au făcut importante Orăştie, s-au ţin u t 27 adunări tria n o a stră d rag ă ! “ ; 18,00 $ Deva, îslefon 84. g
aplicarea unei agrotehnici su că de toam nă la 30-35 cm. a- lucrări de am enajări de dru populare de votare a contribu Muzică populară rom înească in
perioare, Astfel, noi am execu dincime, colectiviştii din Cistei muri şi podeţe. ţiei voluntare pe anul 1962. Cu terp retată de Ana Bălăci, Nico- <O> 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0^0
tat arătură de toam nă la adîn- au obţinut o producţie de 6.230 acest prilej s-au stabilit o se lae Bob Stănescu la ţam bal şi
cimea de 30-40 cm. Odată cu kg. ştluleţi la ha.- Cu prilejul adunărilor de vo rie de lucrări gospodăreşti. Aşa Florea B urnea la fluier ; 19,U0 1
ea am încorporat în sol circa tare a contribuţiei voluntare pe de pildă, in satul Boiu, comu Jurn alu l satelor ; 21,15 Cine ştie
300 kg. superfosfat la hectar. Rezultă deci că aplicind o a- anul 1962, s-au stabilit noile na Foit, s-a hotărît să se exe ciştigă (reluare). UZINELE METALUR6ICE CUSIR 1
grotehnică superioară, diferen lucrări ce urm ează să se exe cute radioficarea satului. Chiar PROGRAMUL' I I : 13,15 Re I
M ajoritatea unităţilor agrico ţiată, în funcţie de condiţiile cute. Astfel s-a h o tărît să se în cadrul adunării, trei cetă p ortaj — In tr-u n depou C.F.R. ; 1
le socialiste dispun de m ari can locale de climă şi sol, folosind procure materialele necesare ţeni au şi ach itat suma de 350 17,20 R ăspundem ascultătorilor;
tităţi de îngrăşăminte organi îngrăşăminte organice şi mine construcţiei de noi cămine cul lei din contribuţia voluntară 18,50 „M îndria cea m are" — ANGAJEAZĂ i
ce. Acestea pot fi încorporate rale în cantităţi cît mai mari, turale In satele Buceş şi Stă- pentru anul viitor. poeţii noştri clntă partidul ;
în sol o d ată cu arătu ra adân producţia de 5,000 kg. porumb nija, începerea lucrărilor de e- in cadrul adunărilor ce s-au 20.30 T ribuna r a d io ; 21,20 Mu * STRUNGARI 3
că din toamnă, administrindu- boabe la hectar nu numai că lectrificare în satul Mihăileni ţinut pînă în prezent s-a vo zică populară ro m în ească; « E L E C T R IC IE N I 3
se cite 25-40 tone gunoi de va fi realizată, dar va putea fi şi term inarea finisajelor Ia ta t suma de 158.000 lei. 23,15-24 C oncert de m uzică u. î
grajd la hectar. Dacă nu sînt chiar depăşită. şcoala din satul După Piatră. şoară. 1
cantităţi suficiente de gunoi de Iti oraşul Deva
grajd, se pot adm inistra o dată ing. A. S U H O V La B ră n işea 27 DECEMBRIE 1961 ¦ CONDUCTOR! AUTO 1
cu arătura adincă si numai în- şeful Centrului experimental din Lucrări im portante au fost DEVA : Cazacii; HUNEDOA 1
Zilele acestea au avut loc a- stabilite să se execute din con RA: Spectatori în ofsaid; PE
Galda de Jos. dunări de votare a contribu tribuţia voluntară şi în satele TROŞANI : Lumină la fereastră; ¦ IN S T A LA T O R I DE G AZE 3
ţiei voluntare şi în satele co oraşului regional Deva. Aşa de Dragoste de septembrie ; SIME- 1
munei Brănişca. Astfel, cetăţe pildă, în satul Rapolţel, s-a vo RIA: Fii bun pînă la moarte ;
nii din satul Tirnăviţa au ho- ta t continuarea lucrărilor de ORĂŞTIE: S-a furat un tram /l.Jl.-./V J l*-/ui uJWJ uJ *—f «—/t-Jt—/l 3
tărit să folosească fondurile din electrificare iar în satul Ea- vai: Stele in plină zi; ALBA
contribuţia voluntară pentru în polt procurarea de m ateriale IULIA: Patru în potop; Poves /u.iu-f\ f 1fi _ _ / /1— J i- J \— t i—ftJ »— I wA
ceperea construcţiei unei şcoli pentru construcţia unei noi tea lui Ciun-Hian; SEBEŞ: Ro
Schim b de experienţă de 4 ani. In satul Bicău s-a şcoli de 7 ani. meo, Jvlteta şi întunericul; în t r e p r in d e r e a
votat folosirea fondurilor pentru BRAD: In liniştea serii; HA
term inarea lucrărilor noii şcoli. In comuna Cristur, întreaga ŢEG: Insula în flăcări; LO- REGIONALA D, C. A.,
contribuţie voluntară votată în NEA: Veneţia, luna şi tu; TE
La Ocolul silvic din Miercu în evidenţă faptul că pentru fo Cetăţenii din satul Brăniş sumă de 17.250 lei, s-a stabi IUŞ: La capătul drumului; a început contractarea linei si
rea, a avut Ioc o consfătuire losirea eît m ai larg ă a m ecani ca au votat ca din contribuţia lit să fie folosită pentru ter ZLATHA : Libelula : IU A : Alba
voluntară să procure mobilierul minarea lucrărilor la căminul Regia; APOLDUL DE SUS: gogoşilor k mătase din recolta
o rganizată de conducerea I. F. zării, trebuie făcu tă com asarea necesar la căminul cultural, iar cultural şi construcţia unui pod. Urmaşii.
anului 1102.
Sebeş, la care au lu at p arte p ă pepinierelor mici. Cetăţenii din satul Bircea Mi o.
că au votat ca din contribuţia »Borne
durari, muncitori fruntaşi, bri Participanţii la consfătuire voluntară să execute reparaţii
le exterioare la şcoala de 4 PENTRU 24 ORE
gadieri, ingineri şi tehnicieni de au apreciat ca bune metodele ani. Lucrări dc reparaţii se vor
executa şi la şcolile din Căr- Vreme rece cu cerul temporar noros.
la cele 5 ocoale silvice ale în folosite la Ocolul silvic din peniş şi Uroi. Vor mai cădea precipitaţii sub formă
dc ninsoare. Temperatura staţionară.
trep rin d erii. C onsfătuirea a a- M iercurea şi s-au a n g a ja t să a- —O— Ziua va fi cuprinsă între 0 şi — 6
grade, iar noaptea înlre —7 şi —17
vut ca scop extinderea expe plice aceste metode şi la cele PE SCURT IIP P E S C U R T grade. Local, temperatura va ti mai
coborită. Vîntiil va sufla din noîd-vest.
rienţei înaintate în ridicarea lalte ocoale silvice. » 120 de elevi din clasa a X-a a
Şcolii medii din Sebeş ati făcut
productivităţii pădurilor, me CLEMENT BODEA începînd din 15 decembrie a. C., iimp CETĂŢENI!
de 3 zile, o excursie în Valea .1utlui,
canizarea lucrărilor silvice etc. corespondent unde au vizitat principalele localităţi.
(M. BUDULEA — corespondentă).
Cei care au lu at cuvîntul au
o De curînd a avut loc la Cugir un
'discutat posibilităţile de reface- — rodnic schimb de experienţă intre ca încheiaţi contractde
drele didactice de la clasele 1-1V, din
re a arboretelor slab produc raionul Orăştie. Cu acest prilej s-au
prezentat referate, s-au făcui demons
tive şi degradate, reducerea traţii practice, lecţii deschise etc.
(V. COCEAN — corespondent).
preţului de cost la lucrările pentru întreaga producţie!
o Zilele trecute, în faţa a peste 200
din pepiniere şi creşterea' in mineri din Uricani, a avut loc un
reuşit spectacol de cîntece populare
dicilor de productivitate prin romîneşti, prezentat de formaţia olte
nească „Taraful Gorjului“. (V. GO-
introducerea m ecanizării in a- GHEGf — corespondent).
cest sector de activitate. S-a r e
com andat ocoalelor silvice din I g e t ă t e l Jl ! ;
Alba şi Teiuş să urmeze exem I; C O l I S t M Ţ ! I
plul Ocolului silvic din Miercu
rea şi să treacă de urgenţă la
înlocuirea arboretelor slab pro
ductive prin lucrări de reface
re şi substituire cu arborete şi
specii de valoare şi repede cres ! | | j! j ! c a í e a u a n a i'a r a l ă | |
cătoare.
In partea doua a consfătuirii, stimulent al organelor digestive, c /r-j
calatorii şi al activităţii intelectuale. |
participanţii au avut prilejul
să cunoască din experienţa pe-
pinierii din Miercurea, avanta
jele pe care le-a adus mecani
zarea lucrărilor, vizitînd parcela Q)t outzai'e. ut m atyazhidt
|4 ’de la Vingard.
M aşina merge bine atunci cînd e în tre ţin u tă cu grijă, alimentare, ft de a limen ia ţie
In pepiniera din Miercurea
s-au realizat anul acesta eco cind e exploatată raţional. publica diet regiune. \
nom ii în valoare de 15.344 lei Şoferul Gheorghe Adam, de la autobaza I.R.T.A. Brad,
iar preţul de cost a fost mult
reclus. A fost de asem enea scos respectind aceste cerinţe, a par curs cu un autocamion ,,Tatra"
circa 200.000 km ., fa p t’ pentru cave a fost prem iat cu 5.600
lei.