Page 88 - 1961-12

pag1. 3
|V1PSCQ^A^ A în c e p u t C o n sfă tu ir e a
u n ion ală în p rob lem ele
m uncii id eologice
MOSCOVA' 25 (A gerpres). —
TASS tr a n s m ite :
In Palatul Mare al K rem linu­
lui a început Consfătuirea unio­
nală în problemele muncii ideo­
logice. C onsfătuirea a fost d e s ­
chisă de N. S. Hruşciov care a
Saratov; Deschiderea Consfătuirii P.C. din S.U.A. işi va continua lupta Vizita lui Leonid Brejnev Mos provocări aîe
lucrătorilor din agricultura
regiunilor Volgăi
SARATOV 25 (Agerpres). —
TASS transmite :
La 25 decem brie s-a deschis
la Saratov C onsfătuirea lucră-;
torilor din agricultură din re ­
publicile autonom e ale regiunii
Volgăi.
Participanţii la consfătuire
vor discuta perspectivele dez­
1® :
Colhozurile sînf pentru ţărănime
o şcoală a comunismului
— C uvîntar ea lu i N . S. H ruşciov la C o n sfă tu irea
lu cră to rilo r din ag ricu ltu ra U crainei —
MOSCOVA 25 ţA gerpres). - - rii cu produse agricole, vorbito­ ra re a păcii şi-au adus c o n tri­ declaraţie, nu şi-au a tin s scopul. p rin tre altele în c u v în tarea sa
TASS tran sm ite :
¦Ziarul „Pravcla“ din 25 de­
cembrie publică cuvântarea ros­
tită de N. S. Hruşciov la 22 de­
cembrie la Consfătuirea lucră­
torilor din agricultura Ucrainei,
care a avut loc la Kiev.
N. S. Hruşciov. a tra sa t s a r­
cina de a se elabora indici de
apreciere a activităţii economi­
ce a colhozurilor şi sovhozuri­
lor care să ilustreze cit mai
obiectiv nivelul producţiei lor,
contribuţia lor la opera ide con­
struire a comunismului. Vechii
indici prim itivi de apreciere a
rezultatelor activităţii economi­
ce a colhozurilor şi sovhozuri­
lor nu reflectă în m omentul de
faţă adevărata stare de lucruri.
Aceşti indici trebuie puşi în
concordanţă cu noile sarcini din
domeniul dezvoltării agricultu­
rii, a declarat N. S. Hruşciov.
'Arătînd că noul sistem de
planificare din agricultură dez­
voltă iniţiativa colhoznicilor in
lupta pentru folosirea cit mai
bună a pământului, N. S. H ruş­
ciov a spus că- colhozurilor tr e ­
buie să li se traseze sarcini p re­
cise, indicîndu-li-se ce c a n tită ţi dului. Program ul partidului re ­
de produse trebuie să vîndă
statului respectiva gospodărie.
Modul în care se obţin aceste
produse, a subliniat el, ii in ­
teresează1 pe colhoznici, pe con­
ducătorii de colhozuri.
N. S. Hruşciov a subliniat că
poziţia in tern aţio n ală a U.R.S.S.
este bună. In industrie, pro­
ducţia se desfăşoară cu succes,
forţele apărării sînt mai puter­
nice ca oricînd. Avem o adm i­
rabilă tehnică militară, a spus
el. M enţionînd că1 cu cîtva tim p
în urm ă Uniunea Sovietică a ex­
perim entat o bombă cu o putere
egală cu 50 m ilioane tone de
trotil, şeful guvernului sovietic
a subliniat că această experien­
ţă a dezmeticit pe unii revan­
şarzi şi pe protectorii lor. Prin
munca lui, poporul sovietic va
întări şi pe viitor puterea p a­
triei sale.
Relevând că P.C.U.S. va întări
şi de acum înainte sovhozurile,
va ridica prin toate mijloacele
rolul lor în aprovizionarea ţă ­
(U rm are din pag. l- a '
peni. De asemenea, sub în d ru ­
m area Com itetului regional de
p a rtid şi cu sprijinul Consiliu­
lui sindical regional, minerii,
tehnicienii şi inginerii de la
deschideri şi p reg ă tiri au avut
posibilitatea să facă schimburi
de experienţă cu m inerii din
Teliuc şi Deva în legătură cu
mecanizarea încărcării, utili­
zarea găurilor lungi la săparea
lucrărilor m iniere şi a perfora-
jului umed. In aceleaşi domenii
s-a făcu t un schimb de experi­
enţă şi cu minerii din Săsar.
Schimburile de experienţă au
avut ca rezultat extinderea u-
nor metode avansate de muncă.
Aşa de exemplu, a fost extinsă
la minele Uricani şi P etrila
m etoda ele să p are a galeriilor
direct la profilul ’de betonare,
m etodă care s-a aplicat prim a
dată la m ina din Vulcan şi ca­
re duce la creşterea vitezei de
avansare pe de o parte, iar pe
de altă p a rte la reducerea pre'-
ţuiui de cost’ prin în lătu rarea
operaţiei ele lărgire şi susţinere
provizorie.
In prezent, colectivele exploa­
tărilor m iniere din Valea Jiu ­
lui se pregătesc intens ca din
p rim a lu n ă a anului 1962 să a-
sigure îndeplinirea ritm ica a
sarcinilor m obilizatoare care
le revin în domeniul extracţiei
cărbunelui, m ăririi productivi­
tăţii muncii şi reducerii p reţu ­
lui de cost. Conferinţa orăşe­
nească de p artid Petroşani aiia-
lizind rezultatele obţinute, sar­
cinile de plan p en tru 1962 şi re ­
zervele interne ale minelor, a
chem at colectivele exploatări-
Redacţia şi administraţia ziarului: sfr. 6 Martie nr. 9, Telefon: IS8 ; 189; 75. Taxa plătită în numerar coniorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.l.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. —. Tiparul: inir«--••¦•lerea Poligrafică „I Mai* — Deva
SHEeamtasiram mmtoBBSsaRi^atiaL'imani fcagsarargggCT^
rostit un scurt cuvînt introduc­
tiv.
Leonid Ilicev, secretar al Co­
m itetului C entral al P.C.U.S., a
prezentat apoi raportul „Con­
gresul al x x n - l e a al P.C.U.S,
şi sarcinile muncii ideologice".
voltării agriculturii acestei re­
giuni.
Consfătuirea a fost deschisă
de Ghennadl Voronov, prim-vî-
cepreşedinte al B iroului C.C. al
P.C.U.S. p e n tru R.S.F.S.R.
Dmitri Poleanski, preşedinte­
le Consiliului de M iniştri al
R.S.F.S.R., a prezentat un ra ­
port.
rul a arătat că în acelaşi timp buţia popoarele tuturor ţărilor, Această m ăsură fascistă pro­ preşedintele Prezidiului Sovie­
trebuie să se m anifeste o deo­
sebită grijă pentru întărirea
colhozurilor, care sînt pentru
ţărănim e o şcoală a comunis­
mului.
Toate organizaţiile de partid
şi toţi comuniştii, a subliniat
N. S. Hruşciov, trebuie să în ţe ­
leagă că grija pentru întărirea
colhozurilor este o chestiune vi­
tală a partidului. Trebuie să
facem totul pentru a ridica în
cel mai scurt tim p to ate col­
hozurile la nivelul celor frun­
taşe.
N. S. Hruşciov a a n u n ţa t că
se va convoca un congres al
colhoznicilor, care va exam ina
şi va aproba noul s ta tu t al a r-
telului agricol, deoarece statu-
tul-m odel in vigoare astăzi, este
învechit.
Problema convocării unui
congres al colhoznicilor s-a pus
şl în trecut, dar nu s-a p u tu t
realiza acest lucru, a subliniat
el. In prim ul rînd, a fost n e ­
cesar să se elaboreze şi să se
adopte noul Program al parti­
prezintă platform a din care
trebuie să decurgă şl statutul
colhozurilor.
După cit se vede, a declarat
N. S. Hruşciov, vom m ai avea
nevoie de cîtva tim p, deoarece
trebuie elaborată şi adoptată
noua constituţie a U.R.S.S., care
să reflecte actuala etapă de
dezvoltare a statului nostru
şi care să se îmbine cu Progra­
mul partidului. Ulterior, trebuie
adoptat şi noul s ta tu t al col­
hozurilor, a subliniat el.
Moscova — Mirnîi
OOOOOOOOOOO
$ MOSCOVA 25 '(Agerpres). aeriană Moscova—Antarctica.
g — TASS transmite:
o La 25 decembrie, la Ob- de 25.300 de Tem. de la Mos­
o servatorul sovietic „Mirnîi“ cova la Mirnîi, in 48 de ore
g de la Polul Sud, a aterizat
* cu bine avionul „AN-10“ —-
o „IL-18“ — va pleca de la
g unul din cele două avioane
$ care participă la expediţia ceva mai tirziu.
J6© ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc
Accelerarea lucrărilor
de deschidere a unor noi fronturi
de lucru in atenţia
organizaţiilor de partid
lor miniere ca în anul viitor să
dea economiei naţionale cel p u ­
ţin i 35.000 tone de cărbune coe-
sificabil şi energetic peste
plan — să ridice productivita­
tea m uncii la 1,170 — 1,300 to ­
ne pe post şi să obţină 6.000.000
lei economii la p reţul de cost.
C reşterea producţiei de car-
bune in. cursul anului viitor cu
peste 300.000 tone necesită d es­
chiderea a noi fronturi de lu­
cru, deci accelerarea lucrărilor
de deschideri şi pregătiri. Dar
sporul de producţie nu se va
obţine num ai pe această cale.
O rezervă foarte im portantă de
sporire a producţiei de cărbu­
ne, căreia Comitetul orăşenesc
de partid îi acordă o deosebită
atenţie, este creşterea vitezei
'de avansare a abatajelor. Gra-
’dul de m ecanizare al a b a ta je ­
lor frontale şi cam eră a creat
condiţii ca să se schimbe siste­
mele actuale de lucru, care nu
mai corespund, cu altele îm bu­
nătăţite. In prezent s-a ajuns
la situ a ţia că lozinca „ziua şi
fîşia“ la abatajele frontale a
devenit p e rim ată şi" trebuie tr e ­ cut, sub îndrumare^, organiza­
cut lă sistem ul 'de lucru cu 3
fîşii Ia 2 zile, şi, apoi pe m ăsu­
ra asigurării unei mecanizări
complecte, la 2 fişii ’de cărbune
în fiecare zi. De asem enea, in-
— Declaraţia lui Gus Hali —
NEW YORK 25 (Agerpres). —
TASS transmite :
Gus Hali, a transm is prin co­
respondentul de la New York al
agenţiei TASS, poporului sovie­
tic şi popoarelor celorlalte ţă ri
din lagărul socialist felicitări
cu prilejul Anului nou şi urări
de pace train ică şi prosperitate
continuă.
Salutăm în ajunul anului
1962 popoarele iubitoare de p a ­
ce, se a ra tă în d e c la ra ţia lui
Gus Hali, ne exprim ăm speran­
ţa că anul viitor va aduce m ari
victorii in lupta pentru pace.
In declaraţie se subliniază că
în anul 1961 cei care plănuiesc com uniştilor am ericani şi de a-i plă cuvîntare în f a ţa p a rtic ip a n ­ A m erica L anită.
un nou război n-au reuşit să întem niţa pe baza legii fascis­ ţilor la adunare.
obţină succes. La opera de a p ă ­ te M cCarran, se subliniază în
clar m eritul p rin cip al revine
popoarelor ţărilor socialiste.
In a ju n u l anului 1962, se a-
rată în declaraţie, în pofida pe­
Adoufa ăcuţă pe
LEOPOLDVILLE 24 (Agerpres). -
La 24 decembrie primul ministru al
Oongoului, Adoula, a adresat un me­
saj poporului în care l-a acuzat ;ie
Declinul produefiei
de ojel a R. F. G,
BONN 25 (Agerpres). —
In cursul anului 1961, producţia
de oţel a Germaniei occidentale a în­
registrat un declin continuu. Datele
oficiale publicate arată că uzinele si­
derurgice din Germania occidentală
lucrează în momentul de faţă cu nu­
mai 75—80 la sută din capacitatea
normală de producţie. In ultima ju­
mătate a anului în special,, producţia
de oţel a înregistrat mari scăderi
fiind, în lunile septembrie şi octom­
brie, cu 10 la sută mai mică decîţ în
lunile corespunzătoare ale anului pre­
cedent. Ziarele vest-germane remarcă
acest lucru cu îngrijorare, cu atît mai
mult; cu cît toamna producţia de oţel
creşte de obicei în Germania occi­
dentală.
Comentatorii economici subliniază
că una din cauzele actualei crize prin
care trece siderurgia vest-germană o
constituie concurenţa acută care se
manifestă în cadrul „pieţei comune”
din partea partenerilor R.F.G. din
acest organism economic.
OOOOOOOOOOO
Avionul a acoperit distanţa
de zbor.
Cel de-al doilea avion —
baza americană McMurăe
w.TOrjmn.T.'ii x irx v j v n u x ss 'ux in T .ri
troducerea craterelor blindate
în abatajele cameră, a m aşini­
lor de încărcat, a perforajului
pneum atic rotativ, perm it ca in
abatajele cam eră să se obţină
o avansare de 6 cîm purî pe z:
(2 cim puri pe schim b) în fie­
care aripă a abatajului. Spori­
rea vitezelor de avansare în
abataje reprezintă o mare re­
zervă de creştere a producţiei
de cărbune, de o im p o rta n ţă e-
conom ică deosebită. De exem .
piu trecerea de la o fişie pe zi
la 2 fişii pe zi în abatajele fro n ­
tale va asigura creşterea pro­
d uctivităţii m uncii cu circa 50
la sută şi dublarea producţiei
de cărbune din aceste lucrări.
De aceea, Comitetul orăşe­
nesc de partid Petroşani con.
sidera că m ărirea vitezelor de
avansare in abataje este unul
din obiectivele sale economice
centrale p e n tru anul 1962.
Insuşindu.şi sarcinile econo­
mice stabilite de C on ferin ţa o-
râşenească de partid, colective­
le exploatărilor m iniere au tre ­
ţiilor de partid, la pregătirea
condiţiilor pentru realizarea
planului şi angajam entelor pe
anul viitor.
Un exem plu concludent il
DRUMUL’ SOCIALISMULUI
ULTIMELE Ş T IR I
ricolelor existente, viitorul apa­
re mai luminos ca oricînd.
Gus Hali îşi exprim ă încre­
derea că războiul nuclear poate
fi preîntîm pinat şi m inunata
eră a comunismului va începe
încă în tim pul generaţiei noas­
tre. Această încredere este în ­
tă rită într-o m are m ăsură de
îndeplinirea cu succes a planu­
rilor economice şi culturale ale
popoarelor ţărilor socialiste.
P lanul de 20 de ani al P.C.U.S.
este un izvor de însufleţire pen­
tru numeroşi americani.
încercările zadarnice ale re-
acţiunii de a scinda unitatea
voacă o uriaşă rezistenţă.
Partidul com unist Îşi va con­
tinua lupta pentru pace, egali­
tate şi socialism.
marioneta a ombe
„preşedintele marionetă a! Ratangăi,
Chombe, câ a încălcat obligaţiile pe
care şi Ic-a asumat la Kitona, relatea­
ză agenţia Erance Presse. De tragedia
congoleză care continuă, a subliniat
Adoula, sînt vinovaţi „cei care intră
în panică atunci cînd coşurile uzine­
lor lui „Union Aliniere“ se află în pri­
mejdie, acei care împiedică O.N.U. să
îndeplinească rezoluţia Consiliului de
Securitate“, precum şi elementele care
sînt întreţinute de aceste forte străine. liste — N.A.T.O., S.E.A.T.O. şl
In G oa libera
PANJIM 25 (A gerpres). Co­
respondentul TASS tra n sm ite :
„ T răiască Goa liberă !“ , a-
ceste cuvinte se pot citi pc zi­
durile caselor, pe autom obile şi
pe indicatoarele de pe şosele.
Cu aceste cuvinte întîm pină as­
tăzi Goa, străvechi' păm înt in ­
dian e lib e ra t-“ recen t de robia
m ultiseculară a Portugaliei, u-
nităţile arm atei indiene şi de­
taşam entele patriotice din’ Goa.
L a 22 decem brie un grup de
ziarişti sovietici a sosit la Pan-
jim, principalul oraş din Goa.
Portughezii au transform at
un sat de lingă graniţă intr-un
principal punct de sprijin. Pe o
bornă de piatră, înegrită de
vreme, s tă scris ’:’ „T eritoriu p o r­
tughez“. Astăzi însă el nu mai
este un terito riu portughez, ci
un terito riu indian. A lături se
vede un gard de sîrm ă ghim-
pată prăbuşit, arm am ent aban­
donat de portughezi, care blin;
'dâte de fabricaţie engleză, pe
jum ătate arse.
Dodamarg, unul din punctele
populate, e num ai ruine. La 17
decembrie, la ora 3 dim ineaţa,
în acest orăşel s-a produs o ex­
plozie puternică. Sute de local­
nici au răm as fără adăpost. Po­
dul de peste micul rîu care
străbate localitatea a fost dis­
trus.
Priviţi ce au făcut portughe­
zii, spune m aiorul Mani. care
ne-a însoţit în. călătoria făcută
constituie m unca desfăşurată
in această direcţie de comitetul
şi organizaţiile de p a rtid de
la mina Lupeni — m ină care în
1962 va ex trag e cu peste 120.000
tone mai m ult cărbune cocsi-
ficabil decît în 1961. B irourile
organizaţiilor de bază âe la sec­
toarele minei, sub îndrum area
comitetului de partid, au ana­
lizat îm preună cu conducerile
sectoarelor respective, situaţia
asigurării liniei de fro n t nece­
s a ră in 1962. Astfel s-au lu at
m ăsuri ca la sectorul I A, de
pildă, să fie date în exploatare
în anul viitor 13 ab ataje cam e­
r ă şi 3 a b a ta je frontale, in sec­
torul H să existe 5 frontale (cu
'două m ai m ult ca acum ) în
s tra tu l 5. La acest sector, p re ­
gătirile pentru deservirea noi­
lor locuri de m uncă se află în-
tr-un stadiu avansat. La o lu­
crare de pregătire, de pildă,
brigada Iui A dalbert Balint a
o b ţin u t în lu n a octom brie 115
m. avansare, folosind arm area
m etalică şi lucrul num ai cu cio­
canul de abataj, iar în noiem­
brie a realizat o avansare de
peste 90 m.
Comuniştii de la sectorul III
al minei Lupeni depun eforturi
su sţin u te p en tru p re g ă tire a u-
tr m iB ix a x w & E ^ ^
ULTIMELE ŞTIRI ULTIM ELE Ş TIR I
în India
MADRAS 25 (A gerpres) TASS
transm ite :
La 24 decem brie Consiliul
municipal din M adras a orga­
nizat o adunare publică în cin­
stea preşedintelui Prezidiului
Sovietului Suprem al U.R.S.S.,
L. I. Brejnev, cu p rileju l vizi­
tei sale în acest oraş. La adu­
n are au p a rtic ip a t p este 150.000 portanţă excepţională o are
de oameni. In aplauzele fu rtu ­
noase ale participanţilor la a-
dunare, p rim aru l oraşului 'Ma­
dras, Kuchelar, a înm înat lui
L. I. B rejnev m esajul de sa lu t al
locuitorilor Madrasulul.-
L'. I. B rejnev a ro stit o am-
Vreau să vă arăt, a 'declarat
tului Suprem al U.R.S.S., că po­
porul şi guvernul ţă rii noastre
sînt astăzi din toată inim a ală­
turi de voi acum cînd vă bucu­
raţi de elibrearea teritoriilor
Goa, Dam an şi Diu de sub do­
m inaţia colonialiştilor portu­
ghezi. Poporul sovietic a sp ri­
jinit în unanim itate acţiunile
hotărîte ale guvernului Indiei
în domeniul lichidării focarelor
colonialismului pe teritoriul
său.
Evenim entele din aceste zile,
a spus L. I. Brejnev, au a ră ta t
încă o dată in mod convingător
că una din sarcinile principale
ale blocurilor m ilitare im peria­
la Panjim . Dîndu-şi seam a că li
se apropie stîrşitul, ei au pus
la cale o răfuială m onstruoasă
cu populaţia din Goa.
In drum spre Panjim treceau
adesea detaşam ente de genişti
in d ien i; treceam pe lingă indi­
catoare pe care se puteau citi
„A tenţie —; m ine“ .
Populaţia oraşului Panjim a
salutat călduros unităţile arm a­
tei indiene. In oraş au conti­
nuat m ulta vreme serbările
populare consacrate eliberării
teritoriului Goa.
In apropiere de hotelul ,/Man-
dovi“ se află un lagăr în care
există peste 3.000 de soldaţi p o r­
tughezi, care pînă nu de mult
am eninţau populaţia locală.
In convorbirile cu ziariştii so­
vietici, ofiţerii din arm ata indi­
ană au vorbit cu adm iraţie des­
pre poziţia U niunii Sovietice in
problema teritoriului Goa, care
a zădărnicit planurile puterilor
occidentale de a perm anentiza
în Goa odioasa stăpînire colo­
nială.
Uniunea' Sovietică, care a
opus veto rezoluţiei occidentale
în Consiliul de Securitate, a pre-
văzut falim entul imperiului por­
tughez, care scîrţîie din înche­
ieturi, a d e c la ra t colonelul Mo-
han Singli unui corespondent al
agenţiei TASS. U.R.S.S. a dove­
dit încă o dată că este un sin­
cer prieten al Indiei.
nui frontal în stratul 3 în care
se va trece încă în această lu ­
nă la extragerea a 2 fişii de căr­
bune pe zi. Aici, o rg an izaţia de
partid a luat m ăsura ca în con­
ducerea tuturor brigăzilor să
fie m em bri sau candidaţi de
partid, asigurînd astfel un con-
trol riguros al îndeplinirii sa r­
cinilor de plan. La sectorul IV
B, biroul organizaţiei de bază
a luat măsuri eficiente pentru
ca tehnicienii şi ingineri) sec­
torului să asigure brigăzilor
care muncesc în pregătirile de
pe s tra tu l 13 blocul IV condiţii
pentru urgentarea lucrărilor
lor ţn vederea deschiderii unor
frontale în acest strat.
Exemple de felul celor m en­
ţionate mai sus se pot da de la
toate sectoarele şi exploatările
carbonifere din Valea Jiului.
Comuniştii din Valea Jiului
ştiu că de exemplul lor, de
m unca lor neobosită depinde de
pe acum asigurarea îndeplini­
rii cu succes a sarcinilor de
plan şi obiectivelor economice
stabilite p e n tru 1962. Cel mai
grăitor exemplu în această di­
recţie este faptul că încă de pe
acum nivelul extracţiei de c ă r­
bune este la toate minele la ni­
velul sarcinilor de p lan pe 1962.
Avem convingerea că sub în ­
drum area organizaţiilor de
partid, desfăşurînd larg între­
cerea socialistă, avînd create
condiţii bune de m uncă minerii,
inginerii şi tehnicienii din bazi­
nul carbonifer Valea Jiului vor
'depune eforturi susţinute pen­
tru a realiza cu succes sarci­
nile de plan pe anul 1962 şi a n ­
gajam entele luate.
Nri 2178
BaroigawMgBPB8BaBaBBgBBgwatBBa^^TOEpg^^roBro|gg^TO
ULTIMELE Ş TIR I
rebelilor laofieni
HANOI 25 (A gerpres). —
altele — este apărarea colonia­ Postul de radio „Vocea hao­
lism ului şi lupta îm potriva m iş­ sului“ relatează despre noi pro­
cării de eliberare naţională a vocări ale grupării de Ia Sa an-
popoarelor. n ak et îm p o triv a reg iu n ilo r ?-o,n-
trolate de guvernul regal şi de
Pentru victoria cauzei măreţe unităţile de lu p tă Neo Lao Hak-
a păcii generale şi a libertăţii sat. In colaborare cu răm ăşiţe­
naţionale a tuturor popoarelor, le ciankaişiste din Laos şl cu
a subliniat în încheierea cuvân­ subunităţi tailandeze, trupele
tă rii sale L’. I. Brejnev, o im ­ Iui Fum i Nosavan au atacat şi
ocupat localităţile Namo, Mu-
coeziunea şi unitatea tuturor ong-Hung şi Mok-Sak din nord-
forţelor iubitoare de pace şi li­ cstul provinciei Luang-Prabang.
bertate din lume şi în prim ul Postul de radio „Vocea hao­
rind a statelor socialiste şi a ţă ­ sului“ anunţă că în multe re­
rilo r n eu tre din Asia, A frica şi giuni ale provinciei Sam neua
au fost lansaţi rebeli cu p a ra ­
şutele în scopul 'de a provoca
dezordini.
Minciunilor li s-a spus
pe nume —" T ’n r-' n r ' n r ’r " r~>r >r»
r~>i > n p /"-»/'"¦•
PARIS 25 (Agerpres)’. — a d o p tate „de com un acord“ -j
l Săptămânalul „Tribune des adică in unanim itate,
i- N ations“ publică un articol O a ltă m inciună este aîir-> )
al profesorului Bernard La- m aţia autorilor acestui co 1
¦)
(_ vergne, în care este demas- m unicat că Occidentul tre- j
( cată poziţia puterilor occi- buie să sporească1 forţele ar- 1
i dentale — membre ale m ate şl să-şl modernizeze ^
t N.A.T.O. în tr-o serie de pro- satrramr e_a me no_tpu_ul _npvă e rne_tzr ;ui s.t_ean.ţfxăi „o r-iin- J-j
să
r bleme internaţionale impor-
j_ţ tj a-n-_tJ.e_. c ă re ir t f i n r t î fo rm e- P n u r M A '<d-7eA nagresf î i ' n P linuDnOe. }
[• R eferindu-se la comunică-; Comunicatul, arată La- 1
f tul dat publicităţii de parti- vergne, trece sub tăcere fap- ^
ţ cipanţii Ia sesiunea din de- tu l că, im ediat ^după^ alege- ^
t. cembrie a consiliului N.A.T.O., rea sa, preşedintele Kennedy -j
j: autorul a ra tă că m u lte ca-
L pltole din acest comunicat a sporit cu 15 la sută chel- tj
[ sînt „pline de făţărnicie“.
tuielile militare americane, 5
Prima minciună sfruntată
’din acest com unicat, subli- ceea ce a determ inat Unin
r niază autorul, este afirm aţia nea Sovietică să ia m ă- 41
L că Uniunea Sovietică a tă ia t
în două oraşul Berlin, în- suri corespunzătoare. Această -ţ
» călcînd astfel angajam ente-1
L le sem nate de ea“. F aptele cursă este absurdă şi va duce 1
C însă arată câ numai puteri-
J1 le occidentale au dorit şi au întotdeauna la înfrîngerea 1
(l. o_r_g_a_n_iz_a_t___s_c_in__d_a_r_ea în două
[ a Germaniei şi prin urmare puterilor occidentale, subli- ^
L şi a Berlinului, scrie auto-
j.- rul. Ineepînd din anul 1948, niază el. -j
[ adică num ai Ia 3 ani după
ţ ce au sem nat acordul de la Cele 33.270 m iliarde franci
L Potsdam, americanii şl en- ce se cheltuiesc pentru
în arm area ţărilo r N.A.T.O. —,
se spune in artlco1 — nu sint
pierduţi pentru toţi. Ei se
transform ă în lefuri " mar!
p e n tru zeci rde m ii de ofiţeri
şi funcţionari absolut inutili,
în cheltuieli de zeci de mi­
liarde de franci pentru ar­
m am ent, ceea ce aduce pro-
ţ glezii au hotărît, în pofida1 fiturl la numeroase uzine de •
t obiecţiilor p ărţii sovietice, să arm am ent, şi ele inutile, de- -j
L introducă bani noi — m arca oareco cu cu sc intensifică 1
ţ vest-germ atiâ - aeşl stete- mal “ ult c” sa .» » m ir ilo r, 1
( cu atît m ai grava devine în- î
[ mul m onetar făcea pai e cor(jarea internaţională şi i
L dintre problem ele p e n tru care prjn urm are, pericolul de -j
l erau nevoie rde „directive“ război. }
( JwJ U-Jk J u l U i J u / b J U u J U U u - ' i - J u / i n / i J u J u ..7^ 0 ^ >—/i—/uJ 1
C is ie d© m i8iă, i e Ao T*
Diagrama alăturată reflectă adevă­
ratul raport de forţe în cadrul
N.A.T.O.: In anul 1961 R.F.G. dis­
pune în acest bloc agresiv de 9 di-:
vizii, adică tot atit cît S.U.A., An­
glia şi Franţa Ia un loc. In prezent
guvernul vest-german urmăreşte să
ridice efectivul trupelor sale în
N.A.T.O. Ia 12—15 divizii.
(Desen din „Za rubejom")
R.F.G. S.U.A. ANGLIÄ ÇRANTÂ
:=
PE SCURT @ PE SCURT «
AlOSCOVA. — Prima turbină a Bengazi, au avut loc parăzi militare
hidrocentralei Uci-Kurgansk, care se şi mari demonstraţii populare.
construieşte pe Narîn, a intrat în
funcţiune de probă. Aceasta este pri­ PARIS. — In ultimele zile, rela­
ma din cele 22 de hidrocentrale ce tează agenţia France Presse, tero­
se vor construi pe Narîn şi a căror riştii din O.A.S. an săvîrşit pe teri­
putere totală va ii de 7.000.000 k\V. toriul Algeriei aproximativ 30 de
atentate, care s-au soldat cu 12 morţi
PARIS. • — Eroinele poporului al- şi mai mulţi răniţi, în marea majo­
gerian — Djamila Bupaşa şi Djamila ritate algerieni.
Buhired — care sînt deţinute în
Franţa, au declarat de cîteva zile BUENOS AIRES — La Buenos Ai-
greva foamei în semn de protest îm­ res continuă greva muncitorilor din ti­
potriva tratamentului inuman la care pografii şi de la centrele pentru dis­
sînt supuse. tribuirea presei, declarată la 2 2 decem­
brie. In oraş nu mai apare nici un
GUATEA1ALA CITY. — După cutn ziar. Muncitorii grevişti cer mărirea
anunţă corespondentul din Tegucigal­ salariilor şi un nou contract colectiv.
pa al agenţiei Prensa Latina, toţi VIENTIANE — Conferinţa celor trei
deţinuţii politici aflaţi în închisorile părţi din Laos a ajuns la un acord
în toate problemele referitoare la con­
din Guatemala au declarat greva vorbirile care urmează să aibă loc in­
tre cei trei prinţi laoţieni la 27 de­
foamei, cerînd imediata eliberare. cembrie Ia Vientiane.
TRIPOLI. — La 24 decembrie, Libia CAIRO. — La 24 decembrie, primul
a sărbătorit cea ’ de-a 10-a aniver­ ministru al Birmaniei, U Nu a sosit
sare a independenţei sale. In cele la Cairo, într-o vizită oficială de 5
două capitale ale ţării, Tripoli Şl zile.