Page 89 - 1961-12

PROLETARI »IN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA!
Anuí XÜI. Nr. 2179
Marii dimineaţă, la Palatul
Marii Adunări Naţionale s-au
deschis lucrările celei de-a doua
sesiuni ordinare a celei de a
patra legislaturi a Marii Adu­
nări Naţionale.
Deputaţii au primit cu puter­
nice aplauze pe conducătorii
partidului şi statului.
In loja din dreapta incintei
au luat loc tovarăşii Gheorghc
Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe
Maurer, Gheorghe Apostol,
Emil Bodnaraş, Petre Borilă,
Nicoiae Ceauşescu, Chivu Stoi­
ca, Alexandru Drăghici, Alexan­
dru Moghioroş, Dumitru Co­
lin, Leonte Răutu, Leontin Să­
liij an, Mihai Dalea, Alexandru
Bîrladeanu.
In loja din stingă incintei au
luat loc tovarăşii Avram Bu-
naciu, vicepreşedinte al Consi­
liului de Stat, Grigore Gea-
tnanu, secretar al Consiliului
Darea de seamă asupra înfăptuirii planului de stat
pe anul 1 9 6 ! şi cu privire la planul de stat pe anul 1 9 6 2
prezentată de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer
Tovarăşi deputaţi şi deputate,
în făp tu irea cu succes a m ă­
reţelor sarcini trasate de cel
de-al IH-lea Congres al P arti­
dului Muncitoresc Romin, de­
monstrează tot mai m ult carac­
terul profund ştiinţific, forţa
m obilizatoare şi justeţea poli­
ticii partidului nostru. Făcînd
bilanţul activităţii desfăşurate
în cursul anului 1961, cel de-al
doilea an al planului pe perioa­
da 1960—1965, putem constata
cu satisfacţie că in to ate sec­
toarele de activitate s-au obţi­
nut noi şi însem nate succese, că
principalele sarcini privind dez­
voltarea economiei şi culturii
prevăzute în Directivele Con­
gresului, se îndeplinesc şi se
depăşesc. Aşa cum a subliniat
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej, cu prilejul Consfătuirii pe
ţară a ţăranilor colectivişti,
planul producţiei globale indus­
triale pe 1961 a fost îndeplinit
la 19 decembrie. (Aplauze fur­
tunoase). Aceasta înseam nă că
pînă la sfirşitul anului se va
obţine o producţie mai mare cu
peste 3 ia sută decit cea pla­
nificată şi cu aproximativ 5
m iliarde lei decit cea prevă­
zută în Directive pe acest an.
Realizările obţinute sînt ro­
dul eforturilor entuziaste ale
m uncitorilor, inginerilor şi te h ­ ductivităţii muncii şi de red u ­
nicienilor ; ele reprezintă o
nouă victorie a oamenilor m un­
cii, conduşi de partid, în m ă­
reaţa operă de construire a so­
cialism ului in p a tria noastră.
F aţă de ritmul mediu anual
de creştere a producţiei cu 13
la sută avut in vedere pentru
perioada 1960—1965, în primii
doi ani se realizează un ritm
de peste 16 la sută. Deosebit de
elocvent pentru ilustrarea po­
tenţialului în continuă creştere
ă industriei noastre este faptul
că numai sporul de producţie
obţinut în anul 1961 faţă de
11959 este aproape o d a tă şi j u ­ care desfăşoară o acţiune gene­
m ătate mai mare decit întreaga
producţie din 1938 a Romîniei
burg h ezo -m o şiereşti.
Succese deosebit de im portan­
te se obţin în ram urile de bază
ale industriei grele, hotăritoare
pentru dezvoltarea întregii eco­
nomii : întreprinderile Ministe­
rului M etalurgiei şi Construc­
ţiilor de Maşini obţin în 1961
o producţie cu peste 20 la sută
m ai m are decit în 1960, cele ale
Ministerului Minelor şi Energiei
Electrice — cu 14 la sută, iar
cele ale Ministerului Industriei
Petrolului şi Chimiei — cu 18
la sută.
De asemenea, realizări însem­
nate a obţinut industria bunu­
rilor de consum prin creşterea
producţiei, lărgirea sortimente­
lor şi îm bunătăţirea calităţii
produselor destinate satisface­
rii exigenţelor crescinde ale
populaţiei. întreprinderile Mi-
M ie rc u ri 27 d ecem b rie 1961
de Stat şi membrii Consiliului
dc Stat.
La sesiune participă conducă­
tori ai instituţiilor centrale, ai
organizaţiilor obşteşti, fruntaşi
în muncă din întreprinderile
Capitalei, oameni de ştiinţă şi
cultură, ziarişti romîni şi cores­
pondenţi ai presei străine.
La deschiderea sesiunii au
asistat şeii ai misiunilor diplo­
matice acreditaţi la Bucureşti.
Preşedintele Marii Adunări
Naţiona' \ tovarăşul Ştefan
Voitec, a deschis lucrările se­
siunii.
înainte de a se intra în or­
dinea de zi, deputaţii au păs­
trat un moment de reculegere
în memoria deputaţilor care
s-au stins din viaţă în perioada
dintre cele două sesiuni: Anton
Niţescu, preşedintele Sfatului
popular al regiunii Dobrogea,
deputat în circumscripţia elec­
torală Băneasa, regiunea Do­
nisterului Industriei Uşoare rea­
lizează în acest an o producţie
cu circa 19 la sută mai m are
decit in anul 1960 ; cele din in ­
dustria alimentară vor depăşi
sarcinile planificate îndeosebi
în industria zahărului, uleiului
şi a conservelor.
Creşterea producţiei industria­
le s-a realizat prin folosirea
mai bună a instalaţiilor şi agre­
gatelor existente şi ca urm are
a punerii în funcţiune în acest
an a unor noi şi im portante ca­
pacităţi de producţie în toate
ram urile economiei.
O dată cu sporirea produc­
ţiei se desfăşoară cu succes, în
toate întreprinderile, o largă ac­
ţiune de îm bunătăţire a calită­
ţii producţiei, de creştere a pro­
cere sistem atică a preţului de
cost. Directivele C.C. al P.M.R.
în legătură cu criteriile prin­
cipale ale întrecerii socialiste
în cinstea celei de-a 40-a an i­
versări de la înfiinţarea P arti­
dului, au mobilizat masele largi
de m uncitori, maiştri, ingineri,
tehnicieni, oameni de ştiinţă
rală şi susţinută pentru ridica­
rea calităţii la nivelul celor mai
bune produse de pe piaţa mon­
dială.
Creşterea continuă a capacită­
ţilor de producţie, introducerea
pe scară tot mai largă a teh ­
nicii noi, experienţa acum ulată
de lucrătorii din industrie, con­
stituie succese im portante obţi­
nute în înfăptuirea procesului
de industrializare socialistă a
ţării şi creează premize favora­
bile pentru dezvoltarea intr-un
ritm şi mai susţinut a econo­
miei naţionale.
Paralel cu realizările obţinu­
te în industrie, se rezolvă cu
succes problem ele complexe alo
construcţiei socialismului la sa­
te şi ale dezvoltării producţiei
agricole, in anul 1961 a conti­
n u a t să se extindă rap id şi să
se consolideze sectorul socialist
al agriculturii, care deţine în
prezent peste 90 la su tă din în ­
treaga suprafaţă arabilă a ţă­
rii. in acest an agricultura a
fost în z e stra tă cu încă 12.000
tra c to a re, 13.000 pluguri de
tra c to r, 15.000 sem ănători, a-
proape 6.500 de combine şi alte
utilaje agricole : au crescut
cantităţile de îng răşăm in te şi
insectofungicide folosite de gos­
podăriile agricole.
L ărgirea şi în tă rire a continuă
a sectorului socialist, creşterea
bazei tehnico-m ateriale, aplica-
rea largă a ştiinţei şi agroteh­
nicii înaintate au creat condiţii
favorabile de dezvoltare tu tu ­
ror ram urilor agriculturii, de
sporire a producţiei agricole
globale şi m arfă, în vederea ob­
ţinerii intr-un timp relativ scurt
a unui belşug de produse agro-
alim entare. Succese însem nate
s-au o b ţin u t în gospodăriile a-
gricole de stat, care în num ăr
tot mai m are devin model de
organizare a producţiei în mari
OOOOOOOOOOOOOOOOO0 0 0 o o o o
brogea şi Valeriu Cotîrlă,
strungar la Uzinele „Oţelul
Roşu“ , deputat în circumscrip­
ţia electorală Caransebeş, re­
giunea Banat.
Marea Adunare Naţională a
aprobat în unanimitate urmă­
toarea ordine de z i :
1. — V A L I D A R E A A L E G E ­ STAT AL R.P.R. ÎN PER IO A­
RII DE D E PU TA T! ÎN M AREA
ADUNARE NAŢIONALĂ PEN­
TRU C IR C U M S C R IP Ţ IIL E E-
LECTOR ALE CARAN SEBEŞ,
R E G IU N E A BANAT, ŞI BĂ­
NEASA, REGIUNEA DOBRO-
GEA.
2. _ P R O IE C T U L DE LEGE
PENTRU APROBAREA BU­
GE TU LUI DE STAT PE A N U L
1962.
3. - DAREA DE SEAMA
ASUPRA ÎNFĂPTUIRI! PLA­
N U L U I DE STAT PE A N U L
1961 SI CU PRI\ 1RE LA P L A ­
N U L DE STAT PE A N U L
1962.
unităţi socialiste. Rezultate bu­
ne se obţin, de asem enea, in
gospodăriile agricole colective
care, folosind cu pricepere şi
sim ţ gospodăresc m ijloacele de
care dispun, realizează produc­
ţii m ari la hectar, cresc un n u ­
m ăr sp o rit de anim ale şi, m ă­
rind producţia marfă, asigură
colectiviştilor venituri însem ­
nate.
Ca urm are a creşterii volumu­
lui de investiţii cu 20 la sută
fa ţă de anul 1960, in tr-u n ritm
superior celuj prevăzut in Di­
rective, a sporit in tr-0 propor­
ţie însem nată volumul fondu­
rilor fixe din economie. Numărul
de salariaţi creşte în acest an cu
peste 240.000, în condiţiile în ­
deplinirii sarcinilor de creştere
a productivităţii muncii în
principalele ram uri ale econo.
miei. Se realizează, de asem e­
nea, prevederile cu privire la
reducerea preţului de cost şi
creşterea acumulărilor socialis­
te : bugetul statului se încheie
an de an cu excendente ; este
asigurată o circulaţie bănească
sănătoasă, paralel cu creşterea
continuă a puterii de cum părare
a populaţiei.
In anul acesta p artid u l şi gu­
vernul au luat noi măsuri p ri­
vind m ajorarea trep tată a sa­
lariilor şi reducerea preţurilor,
ceea ce sporeşte într-o m ăsură
însem nată veniturile oamenilor
m uncii. S alariul real este în 1961
cu 16 la s u tă m ai m are decit
în anul 1959. Cresc sistem atic
veniturile fam iliilor ţărăn eşti pe
m ăsura dezvoltării producţiei
agricole. Ca urm are a creşterii
puterii de cum părare a popu­
laţiei, sporeşte an de an volu­
mul vinzărilor de m ărfuri, care
este cu 15 la su tă rnai m are de­
cit in 1960, depăşind prevede
rile directivelor.
Se realizează cu succes s a r ­
cinile trasate de partid cu p ri­
vire la construcţiile de locuinţa
şi la m odernizarea oraşelor. In
acest an oamenii muncii au p ri­
m it peste 35.000 apartam en te,
cu 17 la su tă m ai m ult decit
în anul 1960. Se extind co n ti­
nuu acţiunile social-culturale,
creşte baza telinico-m aterială a
învăţăm întului. culturii şi o.
crotirii sănătăţii.
Rezultatele însem nate obţinu­
te in prim ii 2 ani ai planului pe
perioada 1960-19G5, se datoresc
hotăririi cu care oamenii m un­
cii înfăptuiesc sarcinile tra sa te
de partid. Cadrele din econo­
mie — m uncitori, tehnicieni,
ingineri, economişti — acum u­
lează tot mai m ultă experienţă
şi rezolvă din ce în ce m ai bine
problemele complexe ale condu­
cerii economiei şi organizării
producţiei. Sub îndrum area Co­
mitetului Central, toate organe­
le şi organizaţiile de p a rtid des­
făşoară o largă muncă politică
şi organizatorică p e n tru înde­
plinirea Directivelor celui de-al
lll-lea Congres, m obilizează'şi
conduc masele de oam eni ai
muncii la realizarea m ăreţelor
sarcini pentru dezvoltarea eco­
nomiei şi culturii noastre so­
cialiste.
Anul 1961 a însem nat în în ­
treaga economie naţională un
nou pas înainte pe linia dez­
voltării ritm ice a forţelor de.
4 p a g in i 20 b ani
4. — P R O IE C T U L DE LEGE
PRIVIND REGLE ME NT AR EA
REGIMULUI VAMAL AL RE­
P U B L IC II P O P U L A R E RO-
MÎNE.
5. — P R O IE C T U L DE LEGE
PENTRU RATIFICAREA DE­
CRETELOR N O R M A T IV E E-
MISE DE C O N S IL IU L DE
DA DE LA 23 M AR TIE PI NA
LA 26 DECEMBRIE 1961.
La primul punct al ordinei
de zi, deputatul Demostene
Botez, a expus raportul Comi­
siei de validare a Marii Adu­
nări Naţionale.
Marea Adunare Naţională a
validat alegerea deputaţilor N i­
coiae Magda în circumscripţia
electorală Caransebeş, regiunea
Banat şi Petre lonescu în cir­
cumscripţia electorală Băneasa,
regiunea Dobrogea.
In continuare a luat cuvîntul
tovarăşul Aurel Vijoli, minis­
producţie şi a consolidării re­
laţiilor socialiste, de producţie,
sporirii eficienţei economice în
toate sectoarele de activitate.
Tovarăşi,
Folosind experienţa planului
pe 1961, care a fost cunoscut în
Întreprinderi cu 3 luni înainte
de începerea anului, proiectul
de p lan pe 1962,'ya fost elabo­
ra t — din iniţiativa conducerii
partidului — in prim a ju m ătate
a acestui an şi dezbătut de
P lenara C.C. al P.M.R., din 30
iunie — 1 iulie a.c. S.a creat
astfel posibilitatea ca sub con­
ducerea organelor şi organiza­
ţiilor de partid, cadrele de con­
ducere din în tre p rin d eri să a-
nalizeze sarcinile de plan şi să
identifice noi resurse, să treacă
la m ăsuri tehnico-organizatori-
ce care să asigure condiţii cit
m ai bune pentru înd ep lin irea .şi înaltă productivitate. Intrarea
depăşirea planului. Un rol po­
zitiv au avut brigăzile m iniste­
relor şi ale C om itetului de S tat m.c. de la C.S. H unedoara, pri­
al Planificării, care au d at un
sprijin efectiv în analiza sarci­
nilor, in stabilirea m ăsurilor
p e n tru executarea planului şi,
in acelaşi tim p, prin legătura
directă cu întreprinderile, au a-
cum ulat o experienţă valoroasă.
La această acţiune au participat
peste 30.000 lu crăto ri din eco­
nomie, activişti de p a rtid şi din
sindicate, care au form ulat n u ­
meroase propuneri contribuind
la îm bunătăţirea planului de
stat. In cursul acestei luni a a-
vut loc dezbaterea larg ă a p la ­
nului pe anul 1962 în a d u n ările
generale ale colectivelor de lu ­
crători din fabrici şi uzine, de
pe şantiere şi gospodării a g ri­
cole, în toate u n ităţile socialis­ agregate automatizate.
te, în cadrul cărora s-au lu at
numeroase angajam ente pentru
îndeplinirea şi depăşirea sarci­
nilor.
Oamenii muncii consideră p la ­
nul ca propria lor cauză; aces­
ta este izvorul hotăririi m ase­
lor de a îndeplini şi a depăşi
planul de stat, în aceasta rezidă
forţa mobilizatoare a planului.
L ansarea planului cu 6 luni
înainte de începerea noului an,
consultarea largă a întreprin­
derilor, a organelor locale de
partid şi de stat, precum şi a
ministerelor, constituie un nou
pas în perfecţionarea metodelor
de planificare, creîndu-se pre­
mize deosebit de favorabile pen­
tru a'trece încă de la începutul
anului la îndeplinirea ritm ică a
sarcinilor de plan.
Tovarăşi,
Anul 1962, care va încheia
prim a jum ătate a planului de
6 ani, are o m are im portanţă
pentru îndeplinirea în bune con-
diţiuni a Directivelor celui de-al
Ili-lea Congres al P.M.R.
Tabloul principalilor indica­
tori ai dezvoltării economiei n a­
ţionale arată că planul de stat
pe anul 1962 se încadrează în
orientarea stabilită de cel de-al
lll-le a Congres al partidului,
cuprinde sarcini mobilizatoare,
pentru îndeplinirea cărora este
necesară ridicarea pe o treaptă
mai înaltă a activităţii de o r­
>C
5C
o In pagina IV»a
d C
>O
c>
0 o Tratativele — singura cale
c> pentru rezolvarea problemei ger­
o
o o
o oo
mane.
c>
o o
o
o o Stavile artificiale — Go- o
inentariu extern.
o o Poporul indonezian se pre­ o
ooo
găteşte să elibereze Irianu! de o
vest.
o Scurte ştiri.
"oooooooooooooooooooooooc
trul Finanţelor, care din însăr­
cinarea Consiliului dc Miniştri,
a prezentat proiectul Bugetului
de Stat pe anul 1962.
Tovarăşul Ion Gheorghe
Maurer, preşedintele Consiliu­
lui de Miniştri a prezentat apoi
darea de seamă asupra înfăp­
tuirii Planului de Stat pe anul
1961 şi cu privire la Planul de
Stat pe anul 1962.
După-amiază, comisiile eco-
nomico-financiară şi juridică
s-au întrunit în şedinţe pentru
a examina problemele de pe
ordinea de zi.
Lucrările sesiunii continuă
miercuri, cînd va avea loc dis­
cuţia generală la proiectul de
lege pentru aprobarea Bugetu­
lui de Stat pe anul 1962 şi la
darea de seamă asupra înfăp­
tuirii planului de stat pe anul
1961 şi cu privire la planul de
slal pe anul 1962.
(Agerpres).
ganizare a producţiei şi a m un­
cii, gospodărirea judicioasă a
fondurilor m ateriale şi băneşti.
Planul pe anul 1962 prevede
o creştere a producţiei pe în­
treaga industrie socialistă de
13.5 la sută fa ţă de 1961, din
care producţia m ijloacelor de
producţie va spori cu 15,7 la
su tă şi producţia bunurilor de
consum cu 9,9 la sută. Efor­
turile principale sînt concentra­
te pe dezvoltarea ram urilor de
bază, unde se prevăd sporuri
de producţie m ai însem nate : în
industria energiei electrice şi
term ice, a combustibilului, în
industria m etalurgiei feroase şi
neferoase, a construcţiilor de
m aşini, în industria chim ică şi
m aterialelor de construcţii.
Creşterea capacităţilor de pro­
ducţie în siderurgie se prevede
a fi asigurată prin darea în
exploatare a unor agregate de
in funcţiune la term enele p r e ­
văzute a furnalului de 1.000
mul în ţară de această capaci­
tate, a furnalului nr. 2 de la
Reşiţa, a celui de-al treilea
cuptor de oţel de 400 tone şi
a noilor linii de lam inare la
Hunedoara, constituie sarcini
de o deosebită im portanţă pen­
tru realizarea producţiei de m e­
tal.
Industria siderurgică va pro­
duce în anul 1962 aproape
1,6 m ilioane tone fontă, peste
2.5 m ilioane tone oţel, de 9 ori
m ai m ult decit în 1938, 1,9 m i­
lioane tone lam inate finite.
In anul 1962 două treim i din
producţia totală de fontă şi oţel
M artin trebuie să se obţină pe
Accelerarea progresului tehnic
în economia naţională este
strins legată de dezvoltarea ac­
centuată a industriei construc­
toare de m aşini. Realizînd în
perioada 1960—1962 un ritm
m ediu anual de creştere de 20
la sută, această ram ură hotă­
râtoare a industriei ajunge cu
producţia anului 1962 la nive­
lul stabilit în Directivele celui
de-al lll-le a Congres al P.M.R.
pentru anul 1963. R ezultatele
obţinute permit înzestrarea ra ­
m urilor economiei naţionale cu
m aşini şi utilaje m oderne în
măsură mai mare decit era pre­
văzut şi sporirea exportului de
m aşini, care în anul 1962, va fi
de peste 2,5 ori mai m are decit
în 1959.
Asimilarea de noi maşini şi
utilaje de nivel tehnic ridicat
constituie în prezent sarcina
centrală a tuturor lucratorilor
din industria constructoare de
maşini.
întreaga atenţie urmează să
fie concentrată pe elaborarea
studiilor tehnico-econom ice şi
(Omlinuare in pa g . 3 -a )
C
O
o
o
o
0
oo
o
o
o
O
La laboratorul chimic al minei Lupeni se desfăşoară o rod­
nică activitate.
IN FOTOGRAFIE: Laboranta Salvina Popescu execută
o probă pentru determinarea calităţii cărbunelui.
Cu planul anual îndeplinit
Ţ"~'/ i ' •f 1/¦*“*j u /—»pi r~~* p*'r“1
î.
*F a b r ic a d e cio ra p i şi tric o ta je „S e b e ş u l" i
jr M uncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii (le ciorapi şi t r O
î- cotaje „Sebeşul“ din oraşul Sebeş, au în deplinit în ziua de 25^
11 decem brie a.c. sarcinile an u ale de plan a tît Ia p ro d u cţia giloobbaa-Jl
f*L• Il(>ă enîîlt şciî l1aO pT>r or \ dîlutmc ţîian imn oalripfăit. TC'/o>n tr ib u ţiAa ce«a .m..„a!i s u1b._sita nJţ.îi.a.1l-ă }
j- la obţinerea acestui succes şi-a adus-o colectivul secţiei „Cot- -I
r ton“, care a realizat planul anual, pînă la aceeaşi dată, în p ro o
’*
l porţie de 195,9 la sută.
c IOAN LÄDA1UH
t I.C.R.A, D eva corespondent
L
făcute către popu­ pe cea a produse­
l laţia regiunii noa­ lor desfăcute in
stre, întrecea cu aceeaşi perioadă
l Planul ăe des­ 54 milioane lei va­ a anului 1960.
f. loarea celor des­ Cheltuielile de cir­
r facere pe anul făcute în 1959, în culaţie au fost
r 1561, al Întreprin­ anul 1961, numai mult reduse, rea-
C în 11 luni valoa­ lisîndu-se 1.457.000
l derii. comerciale cu rea mărfurilor des­ lei economii.
ţ ridicata p e n t ru făcute întrece cu
93.4 milioane lei EUGEN MOSCAR
tKrLrLl produse alimenta­ director
re din Deva, a fost
realizat cu 9 zile
înainte de termen.
r Dacă în anul 1960
t valoarea produse­
i lor alimentare des-
L ,C e r a m ic a “ — B a ru M a re
l
l La 25 decem brie a îndeplinit cina planificată, a realizat ţ
Í sarcinile anuale de plan pe 108.000 lei economii suplim en- ~
ir 1961 şi colectivul în trep rin d erii
t „C eram ica“ din B aru Mare, ra ­ tare. Productivitatea muncii :
t ionul Haţeg. Acest colectiv, re- planificate a fost sporită cu 6 j
L clucînd preţul de cost sub sar- la sută. 1
t 1
l O ficiul fa rm a ce u tic regional
l 1
L Colectivul Oficiului farma­ muncii desfăşurate, s-a reu­ J 4
l ceutic regional Hunedoara a 1
Í muncit în acest an cu un şit ca în ziua de 18 decem­
brie, colectivul dc aici să ra­ 1
1 deosebit interes. Astfel, s-a porteze îndeplinirea sarcini­ 4
L asigurat o aprovizionare şi lor planului anual. 1
[ ¦desfacere mai bună a medi­
L camentelor. Ca urmare a 1
Í VIOREL RUSU !
farmacist 1
l C o le ctiv u l I. F, O ră s tie j
l
1
l Printre cei care au sărbătorit înde­ m.c. buşteni de lag penlru gater, j
l plinirea înainte de termen a planului 2 0 0 in. c. buşteni de derulaj şi peste 1
lVr.
pe anul 19GI, se află şi muncitorii, 315 in. c. cherestea de fag. }
tehnicienii şi inginerii de la 1. I7.
L Orăştie. Li şi-au realizat planul anual Rezultate deosebite au înregistrat!
t brigada de tineret condusă de tiriărul 1
l
de producţie în ziua de tt) decembrie. Iac.ob Alarin de la secţia lăzi secto-1
l Dc atunci şi pînă în prezent, au dat rul de industrializare şi brigada de]*
L patriei peste plan mai mult de 100 exploatare condusă de loan lonaşcu ţ
m. c. lemn de mină răşinos, 1.200 de Ia parchetul Naia.
-j
l Fa b rica „Vidra“ 4
l
1
l
C. Iu cursul zilei de 15 decembrie şi-a iei, In plus, a realizat beneficii peste 1
L realizat planul anual la producţia plan de aproape 500.000 lei.
-j
l globală şi colectivul de muncă al fa­ Toate acestea sînt urmarea desfăşu-j
l bricii Vidra din Orăştie. In cursul a- rării unei entuziaste întreceri socia- 1
L
L cestui an el a reuşit să sporească liste între muncitorii fabricii şi a unei]
t productivitatea muncii cu peste 3 la
sută şi să realizeze o economie supli- preocupări susţinute pentru reducerea"1
t meritară, la preţul de cost de 331.000
i consumurilor specifice de materii pri- 1
me şi materiale. 3
1
• J i— t 1— ! L-»/U u lu JU i— I <__1 1_f I_l i _1 1_1 V ’s—11__/I— ! c—/w/\
Siderurgiştii hunedoreni în fruntea
întrecerii pentru cît mai multe economii
De cinci au p o rn it in iţiativ a secţii ale com binatului, experi­
„Să lucrăm o zi pe lună cu cocs enţa pozitivă ciştigată de furna-
economisit“ furnaliştii Combi­ iişti a perm is siderurgiştilor de
natului siderurgic clin H une­ la H unedoara să realizeze în 1f
doara au redus consum ul de luni economii peste plan în va­
cocs cu ap ro ap e 30 kg. pe f ie ­ loare de 29.840.000 lei.
care tonă de fontă. La secţia
furnale nr. 1 de pildă, unde s-au Economiile obţinute peste plan
realizat cele mai mici consu­ în 11 luni ale anului în în tre ­
muri specifice, fonta elaborată prinderile industriale din regiu­
anul acesta a fost produsă cu nea noastră, ca urm are a bunei
un p re ţ de cost mai mic cu 16 gospodăriri a consum urilor şi a
lei pe fiecare tonă faţă de cel cheltuielilor de producţie în ge­
neral, însum ează peste 53.320.000
planificat. lei. A ngajam entul anual- a fost
G eneralizată şi in celelalte astfel cu mult depăşit.
------------- ' - ' !ÎSJ
Elevi în vacanfă
® Zilele trecute, elevii clase­ nierii şi şcolarii vor lua parte
lor a X l-a de la Şcoala medie la serb area pom ului de ia rn ă şi
clin H unedoara au plecat la ca­ la tradiţionalul carnaval.
bana Pietrele din m unţii Rete­
zat, unde vor răm îne pînă la 0 De curînd, Ia Şcoala de 8
sfirşitul lunii. ani nr. 3 din H unedoara a avut
loc un concurs pentru cel mai
I--a încep u tu l lunii ianuarie, bun rec ita to r şi povestitor. La
50 de elevi din clasele VIII — concurs au p articip at elevii
X l-a (le la aceeaşi şcoală vor claselor 1-IV, de la şcoala a-
pleca pentru o săptăm înă la m intită şi de la şcoala medie
cabana Baleia, tot în m unţii din localitate. Dar aceasta e
R etezat. Aici şcolarii au to tul doar o m anifestare din cele
pregătit pentru ca să-şi petrea­ m ulte program ate a se desfă­
că vacanţa în mod cît mai şura în această vacanţă. Astfel,
plăcut. elevii acestor şcoli vor vizita
lam inorul bluming, vor parti­
° Şi conducerea Şcoli; medii
din Jlia îşi dă tot interesul pen­ cipa la după-amieze de basme,
tru ca cei 565 elevi, cîţi n u m ără se vor întîlni cu un fru n ta ş în
şcoala, să aibă o vacanţă p lă­ producţie (le la C. S. H. etc.
cută. Astfel, Ia şcoală au loc In ziua de 4 ian u arie, elevii
concursuri de săniuţe pentru claselor V-VII vor face o ex­
elevii claselor mici, se organi­ cursie în G. A. C. din Sîntan-
zează jocuri distractive, şeză­ drei, pentru a cunoaşte ma; în­
tori, proiecţii de diafilm e etc. deaproape viaţa îmbelşugată a
In Ziua de 30 Decembrie, pio- colectiviştilor.