Page 9 - 1961-12

i Hu. ,?-D eva

PROLETARI DW TO ATF, Ţ URILE, ¦UNIŢI-VA ! TEL E G R A M A

Tovarăşului G H E O R G H E G H E O R G H IU -D E J,
Prim-secrefar a! Com itetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn,

Preşedintele C o n siliu lu i de Star ai Republicii Populare Romîne,

Tovarăşului ION G H E O R G H E MAIJRER,
Preşedintele C o n siliu lu i de M iniştri al R epublicii Populare Romîne

bucur ns ri

Anul XIII. Nr. 2159 Duminică 3 decembrie 1981 4 pagini 20 bani In numele popoarelor Uniunii Sovietice, Co­ să constatăm că poporul trate romîn, sub
mitetului Central al Partidului Comunist al conducerea avangărzii sale încercate, Partidul
Muncitoresc Romîn, şi a Comitetului său Cen­
Inimim iBim iKBmWM m tgaaPMB«aaBB«PSMMmBBBgaaIBSglIgggM Uniunii Sovietice, Consiliului de AAiniştri a!

U.R.S.S. şi Prezidiului Sovietului Suprem al tral în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gbeorghiu-

Metode noi de exploatare U.R.S.S., vă exprimăm dv., dragi tovarăşi, şi I)ej, merge cu fermitate pe calea desăvîrşirii
în persoana dv. tuturor oamenilor muncii din construcţiei socialiste, adueîndu-şi contribuţia

Republica Populară Romîiiă sincere mulţumiri activă la cauza întăririi sistemului socialist

productivitate ridicată pentru felicitările cordiale adresate cu ocazia mondial, a cărui unitate de monolit şi forţă
celei de-a 44-a aniversări a Marii Revoluţii mereu crescîndă constituie garanţia de nădejde

Pentru a spori continuu producţia cit mai marc. Inginerii şi tehnicienii Socialiste din Octombrie şi pentru urările de a păcii în întreaga lume.
de minereuri de fier, colectivul de I.Al. Ghclar studiază în prezent pro­ succese în îndeplinirea liotărîrilor Congresului Urăm din toată inima poporului frate romîn
muncă al minei Ghclar a acţionat blema reducerii volumului lucrărilor al XXII-Iea al P.C.U.S., Congres de importanţă
pe două c ă i: deschiderea unui front de pregătire, care este încă marc. noi succese în munca rodnică pentru binele
de exploatare cit mai larg şi creşte­ Deocamdată se merge pe ideea mă­ istorică care a adoptat noul Program al partidu­
rea productivităţii muncii. O atenţie ririi distanţei dintre subetaje. Această patriei sale socialiste, în lupta pentru întărirea
lui, programul construcţiei desfăşurate a societă­
ţii comuniste în ţara noastră. Sîntem bucuroşi unităţii şi forţei marii comunităţi a ţărilor so­
cialiste.

deosebită am acordat celei de a dona idee s-a născut în urma faptului că Moscova, Kremlin. N. S. HRUSCIOV
cai, lupi!nd astfel pentru traducerea pentru pregătirea unui panou de pro­ L. BREJNEV

în fapt a unei importante sarcini tra­ ducţie Ia una din metodele noi, c

sată de Congresul al IlI-lea al parti­ nevoie dc 4-5 luni, în vreme ce ex­ mtfeeem eu tim pul
dului. ploatarea lui durează numai 2-3 luni,
ceea ce, fireşte nu-i mulţumitor.
In afară de organizarea superioară

a procesului de producţie, pentru spo­ Aşadar, eforturile colectivului nos­

rirea productivităţii iizice s-a muncit tru dc muncă sînt încununate dc suc­ Mindria oricămi muncitor, Tecşa şi- Nicolae Jibotean am

mult pe linia introducerii tehnicii noi ces. Minerii noştri lucrează acum mai fie el strungar, frezor, meca­ hotărit să terminăm repararea săptămîni mai devreme, a fost
depăşit. Cu două zile îna­
în subteran. In acest sens, încă de uşor, mai spornic. Şi, fireşte, toţi in­ nic, tîmplar, sau de altă m e­ lor pină la 25 noiembrie.,.“ inte de termenul ce şi l-au fi­
xat, ei au raportat terminarea
anul trecut, comitetul de partid a în­ dicii dc plan sînt cu regularitate de­ serie, este munca lui. Există Zilele treceau una după al­ lucrării.

drumat activitatea colectivului tehni- păşiţi. oare o satisfacţie mai mare ta. Ora 7 dimineaţa îi găsea Vă întrebaţi poale ce fac ci
acum ? Lucrează în contul
cc-inginercsc înspre găsirea unor noi Pentru producţia anului 1962, care decit aceea de a auzi spu- pe toţi la datorie. Fiecare ştia anului 1962! Timpul nu a pu­
tut ţine pas cu ei. Cind stă-
metode de exploatare, care să ducă creşte cu mult faţă dc cea a nindu-se : „Este o lucrare pre­ precis ce are de făcut. Şi in pineşti temeinic meseria, cind ţ
tot ce faci este bine gindit şi v
la micşorarea volumului de muncă şi anului în curs, va trebui să existe în tenţioasă, trebuie să i-o încre­ echipa lui Kiss-baci, munca era din timp planificat, cind con- i

să permită un înalt grad de meca­ continuare o preocupare susţinută în­ dinţăm tovarăşului Drăgliici, împărţită cu precizie şi cu ştiinţa îţi spune că trebuie să -
lucrezi astăzi mai bine şi mai
nizare. Astfel au fost alcătuite colec­ dreptată în direcţia promovării tehni­ sau Avram, Beligă, Uivari sau precizie se îndeplinea. Băieţii repede decît ieri, atunci tim ­
pul se dovedeşte a fi prea în­
tive din cci mai buni ingineri, teh­ cii noi. Va trebui şi vom pune un Duşa, Cîndea sau Pop cet.

nicieni şi mineri, care au studiat accent deosebit pe organizarea per- lucrau cu tragere de inimă şi-

pe locuri de mim- rcmrmarr: gnn«coacmacng ________ ___ fectă a lucrărilor dc Aceste nume poate nu ar în­ şi terminau lucrările mai re­

că condiţiile pentru Din experienţa pregătire, pe or­ semna prea mult, dacă nu ar pede. Azi o piesă, miine alta,
aplicarea unor me­ colectivelor ganizarea mai bună
tode noi dc lucru. fruntaşe a încărcării mine­ exprima garanţia că lucrarea şi iată că timpul se dădea bă­
Aşa s-au născut reului din pîlniile
încredinţată va fi executată cu tut. Kiss-baci, mereu în frunte,

precizie, în cel mai scurt timp, le-a dat ortacilor odată cu

şi că va corespunde intruto- sfaturile, şi ceva din elanul

metodele dc abatare de evacuare, pre­ tul cerinţelor. lui. Tot ce ieşea din mîniie ALEXANDRUJ MANOILA |

cu înmagazinare la zăcămintele sub­ cum şi pe organizarea transportului La Atelierul central de re­ lor era fără cusur. „Au miini lăcătuş

ţiri, în subetaje la zăcămintele dc după un grafic ciclic. Un colectiv dc Echipa condusă de Ludovic Kojan, de la turnătoria veche a paraţii din Alba lulia, motoa­ de aur“ — spuneau cei care
grosime mijlocie şi metoda combi­ ingineri lucrează intens pentru ca Uzinei „Victoria“ Călan a dat in acest an numai produse dc ca­ rele aduse pentru a fi repa­ vedeau cum lucrează.
nată — subetaje şi înmagazinare — încă în cursul acestui an să pună la litate, neavind nici un rebut. Totodată şi-a depăşit lunar norma rate, cu cit părăsesc mai re­ Se apropia ziua cind cele (
ia zăcămintele de minereu foarte groa­ punct problema mecanizării lucrărilor pede atelierul, cu atît mai cinci motoare trebuiau să fie
se. După un studiu tehnic, ele au din abatajele care sc exploatează prin in medic cu 15—20 la sută. ajutaţi sint muncitorii din al­ gata. Vor reuşi? Cu siguranţă !
fost experimentate şi pe parcurs per­ metoda cu subetaje. Se preconizează
' *1\ te sectoare de activitate pentru Mai rămăseseră două zile pină

fecţionate. folosirea scrcperclcr. Unul din accsic In V a iea Jiului a-şi realiza planul de produc­ cind bătaia de ceasornic al ul­
ţie. conştiinţa acestui fapt îi timului motor trebuia să ves­
Trei dintre abatajele experimen­ screpcre va lucra la orizontul II şi

tale au fost terminate de exploatat. va înlătura complet munca manuală de întrecere mobilizează pe harnicii munci­ tească îndeplinirea angajamen­
Productivitatea obţinută în aceste la săparea galeriilor de subetaj. tori ai atelierului nostru. De tului. Kiss-baci, în ciuda obiş­
abataje a crescut de la 3,2 tone pe
Sînteni siguri că prin preocuparea aceea, cu săptămîni în urmă, nuinţei, lăsase lucrul, îşi şter­

post la 7,8 tone pe post şi chiar Ia dc zi cu zi a colectivului nostru dc 184.000 forte cărbune can, Uenianlin Şiklody, Constantin. Po­ ei s-au angajat să repare toa­ sese manile pline de ulei cu
12 tone pe post. In luna octombrie* munca pentru promovarea tehnicii noi, pesîe plan loboc, Gheorghe Atischie, Stanca Ico-
echipa condusă de minerul Aîuntea- întreprinderea minieră Ghclar va ob­ te motoarele ce le au în planul giiemotocul de bumbac şi s e ,
nu Aron Balaş, dc la mina Vest, a ţine în anul 1962 noi succese pe linia In perioada care s-a scurs de la în­ dorcscu şi a altor fruntaşi în întrece­
obţinut o productivitate şi mai mare, realizării planului dc producţie şi creş­ ceputul anului şi pină in prezent mi­ rea socialistă desfăşurată la exploatare. pc amil acesta pină la 5 de­ dusese la birou. Tecşa şi. Jibo-

cembrie. tean se priveau cu un zîm bet,

Atunci, cu săptămîni in ur­ de satisfacţie.

folosind metoda de exploatare în sub- terea productivităţii muncii, reuşind nerii Văii Jiului au muncit cu multă Aportul fruntaşilor mă, alături de ceilalţi entu­ — Ce s-a întimplat ? se în­

elajc. Această echipă a obţinut în astfel să dea furnalelor clin Hune­ însufleţire. Aceasta o spun de altlel Despre realizarea planului anual de ziaşti, şi-a spus cu mindrie trebau unii.
uncie zile o productivitate de 25 doara, peste plan, cantităţi sporilc de cu prisosinţă cele peste 184.000 tone producţie iuaiiite de termen au raportat
tone pe post. Producţia dată dc echi­ minereuri dc fier de cea mai buna cărbune cocsilicabii şi energetic extra­ şi colectivele a două sectoare de la cuvintul şi bătrinul comunist E simplu de înţeles!... Cu,
pa amintită este dc 9,2 ori mai mare calitate. se de ei în afara sarcinilor de plan, mina Pelrila, colectivele sectoarelor I
dccît producţia pe care o dădea lu- productivitatea de 1,092 tone pe post şi III. Ele au adus cel mai mare aport Kiss Iuliu : oameni cum sint Kiss Iuliu,
crînd după vechea metodă de exploa­ IOAN HUMA realizată pe întregul bazin şi cele peste la realizarea pe exploatare în II luni
14.309.000 lei economic la preţul dc cost „Avem de reparat cinci mo­ Victor Tecşa, Nicolae Jibo->
inginer şef la I..M. Ghelar
toare T.N. 51. Împreună cu to­ tean, angajamentul de a ter­

ale anului a unui plus de -1-1.500 tone varăşii mei de muncă Victor mina cele cinci motoare cu 5 '1*
cărbune.
tare (cu rambleere). NOTA RLDAGŢIEI : Preocuparea in numai 10 luni. « in u l a n u a l în d e p lin ii
Iu urma rezultatelor frumoase ob­ colectivului de muncă de la I.M. Ghc­ Au contribuit mai mult la obţinerea Realizările înregistrate de cele două
lar pentru promovarea tehnicii noi sectoare, precum şi pe întreaga mină La 30 noiembrie a.c., mecani­ ia Daia, a V-a de la Sebeş. a Sectorul mecanic al întreprinderii dc
ţinute s-a trecut deja la pregătirea trebuie să constituie un exemplu pen­ succeselor amintite minerii de la ex­ sint urmarea firească a luptei colectivu­ zatorii de la S.M.T. Miercurea iV-a de la Cilnic şi a XHI-a de industrie locală din Alba lulia a în­
tuturor corpurilor dc minereu pentru tru celelalte colective miniere din ploatările Uricani, i'etrlla şi Vulcan. lui 'de muncitori, tehnicieni şi ingineri au raportat îndeplinirea planu­ la Braşov, care în campania de deplinit planul anual în proporţie dc
aplicarea noilor metode dc cxploa- regiune şi iu special pentru cel din pentru sporirea continuă a productivi­ lui anual de hantri în proporţie 111 Ia sută. Un aport deosebit la
tarc. Lucrările dc pregătire sînt deja Tei inc. Inginerii şi tehnicienii din Te- Cei care ana sărfoâîoriî tăţii muncii. Ea sectorul 111. spre exem­ de 100,5 la sută. toamnă (pină la 30 noiembrie), obţinerea acesiui succes şi-a adus şi
începute: la orizontul II lucrează 8 liue au făcut puţin pentru găsirea plu, productivitatea muncii a crescut strungarul Alexandru Goman.
echipe la producţie, iar la orizontul unor metode avansate de lucru, care primii revelionul cu peste 500 l<g. pc post faţă de cea Cele mai bune rezultate le-au au realizat planul în proporţie
VI sînt 6 echipe la pregătire. Multe sa permită obţinerea unor randamen­ planificată. înregistrat brigăzile a V lll-a de de 136-119-110 şi respectiv 100 IN FOTOGRAFIE: Strungarul
din aecslc echipe au obţinut deja o te sporite. In parte, aşa se şi explică Minerii de la Uricani au sărbătorit la sută.
productivitate dc 12 tone pe post de ce ia Ieline tuni în şir planul pro­ revelionul cu 40 de zile mai devreme, Alexandru Goman executînd o piesă.
faţă de 3,5 tone, cit obţineau cu un ductivităţii fizice n-a fost realizat. primii din Valea Jiului. Gu aceasta, ci S ă folosim mai bine capacitatea
au în urină prin vechile metode. au dovedit iucă o dată că merită pe de­ I ii r n a 1e 1o r
Sugerăm în acest sens un schimb de plin tocul de fruntaşi în întrecerea so­
Gind toafe echipele vor termina lu­ cialistă pe bazin.
crările de pregătire şi deci vor intra experienţă între minerii din leliuc şi
în producţie, productivitatea muncii Peste 49.000 tone cărbune extras în
afara planului, reducerea conţinutului
de cenuşă în cărbunele livrat prepara­
tei cu circa 2,5 la sulă, faţă de admis
şi pesie 1.200.000 lei economie la preţul

pe întreprindere va creşte cu mult. Ghelar pe tema folosirii tehnicii noi dc cost — sînt citeva din realizările Şj în anul acesta planul de furnalul din mers !... Fireşte conduce să introducă în furna­
Minerii dc la Ghclar s-nu obişnuit în scopul creşterii productivităţii mun­ obţinute de colectivul minei Uricani în producţie a fost mare. Au fost nu-i uşor acest lucru. Trebuie lele 1, 2 şi 3 cîte 35 de şarje pe
deja cu noile metode dc lucru şi cu­ cii. Credem că ar da rezultate bune. anul acesta. Dc e!e sînt strin.s legate schimb în loc de 32, iar’ Ia fu r­
nosc în amănunt lucrările pregătitoa­ numele şefilor dc brigadă Vasilc ilriţ- prevăzuţi indici de utilizare sp«j utilaj adecvat, trebuie pricepere. nalul 4 — 42 de şarje in loc
re. Iu afară de aceasta, prin noile Beţi de 39.
mclodc de exploatare, o scrie dc ope­ riţi faţă de anul 1960, a fost Utilajul însă poate fi construit, e La căminele culturale din sa­
raţiuni, care dădeau mult de lucru, ' ;El B jllIS î O Cerem în schimb cocsarilor tele Petreni, Băcia, Şenleşti, Sîn-
Tiu se mai execută. Astfel, armarea planificat să se producă mai pricepere mai avem şi mai că­ — a spus el apoi — să ne tri­ tuhalm, Bălaia, Şoinuiş, Sîntandrei,
locurilor dc muncă nu se va mai face X 11. ---- ---- U - li^ rr = = —L ip-.--------ftfţ! multă fontă. Dar şi cu un an în pătăm... mită cocs cu o rezistenţă de cel Tîmpa. Rapolt, Biscaria şi altele,
decît în cazuri excepţionale; golurile puţin 300 kg., iar minerilor să se vor ţine azi după-atniază con­
nu se mai rnmblccază; operaţiunile urmă oamenii s-au arătat en­ M-am consultat cu tovarăşii ne trim ită minereu cu cel mult ferinţele „Munca l-a creat pe om"
dc încărcare şi transport în abataje 1 Ia sută steril vizibil şi de gra- şi „l.upta împotriva superstiţiilor".
au dispărut. Deci, activitatea mine­ tuziaşti, chibzuiţi. Cu multă dc muncă, ne-am socotit şi ne­ nulaţie corespunzătoare. Acesta conferinţe lac parte clin ci­
rilor care lucrează după noile me­ clul programat a se ţine în pe­
tode, se rezumă numai la perforarea răspundere ei au propus nume­ am fixat asupra unui angaja­ Din cuvintul mai multor vor­ rioada de iarnă de către filiala
frontului dc lucru, la puşcarea lui şi bitori a reieşit faptul că e nece­ S.R.S.G. Hunedoara — Deva şi
la evacuarea materialului rezultat prin roase măsuri care să le asigure ment : la fiecare descărcare vom sar să se acorde o atenţie spo­ secţia de învăţămînt şi cultură a
pilniilc de evacuare. succesul. Drept urmare, în acest produce peste plan 1,5 tone rită activităţii de pe terenul de Sfatului popular regional.
încărcare. Aici se hotărăşte
Efcclul aplicării acestor metode se an, în ultima zi a lui noiembrie, soarta producţiei ; e nevoie deci o Sala clubului sindicatelor dm
concretizează — în perioada 1 ianua­ de o înaltă calificare, de o înal­ Deva va găzdui azi faza regională
rie — I noiembrie a.c. — în creşte­ furnaliştii de la secţia l-a au tă conştiinţă. Prin urmare con­ a concursului de teatru „Aniver­
rea productivităţii muncii cu 111,72 la ducerea secţiei trebuie să ia m ă­ sarea Republicii" la care parti­
sută, în economisirea a 4.000 m.c. putut să raporteze : „Am produs Dezbaterea cifrelor suri în consecinţă. De aseme­ cipă formaţii de păpuşari, ale sin­
lemn dc mină eic. In afară de creş­ peste sarcinile de plan 12,000 dicatelor şi căminelor culturale dm
terea productivităţii muncii şi elimi­ nea, pentru o mai bună folosire regiunea noastră. Concursul va în­
narea unor operaţiuni grele de mun­ tone fo n tă !“ Dar nu numai a- de plan pe anul 1062 cepe la orele 10.
că, noile metode asigură securitatea tît : au fost sporiţi mult indicii a capacităţii furnalelor, e nece­
muncii şi a zăcământului. ® La 87 cinematografe săteşti din
de utilizare, a fost redus preţul fontă. De asemenea, nu vom sară o calitate superioară a mi­ regiunea noastră se va deschide
Rezultate frumoase s-au obţinut şi de cost, au fost reduse declasa­ depăşi nici într-o lună procen­ prima etapă a festivalului filmului
în direcţia îmbunătăţirii calităţii mi­ tele mult sub procentul admis. nereului prăjit. Pină acum acest pentru sate. La toate cinematogra­
nereului. In ultimele luni conţinutul Deci un bilanţ cit se poate de tul admis de declasate. fele vor avea Ioc deschideri festi­
lucru s-a realizat în mai mică ve. Înainte de începerea spectaco­
rodnic.
măsură.
Tocmai aceste succese i-au în ­ Asemenea lui Bîldea au vorbit
sufleţit pe furnaliştii din secţia şi ceilalţi participanţi la cuvînt La furnalele 1, 2 şi 3 sc poate
I-a a C. S. Hunedoara cind au eu prilejul dezbaterii cifrelor de
plan. Ioan Fostolgche, şef de merge eu o temperatură mai r i­
cunoscut cifrele de plan pe anul
echipă pe terenul de încărcare, dicată, ceea ce înseamnă un spor
1962. Toţi şi-au exprimat con­
de pildă, a propus să se ia mă ­ de producţie. E necesară însă
vingerea că sarcinile anului vii­
tor vor fi depăşite. suri pentru o mai bună aprovi­

— Vasăzică trebuie să pro ¦ zionare cu piese de schimb. De

ducem cu 7 la sută mai multă fapt aproape toţi vorbitorii au

fontă în anul viitor decît în a- arătat că există posibilităţi pen­

cest an — a recapitulat prim-io- tru reducerea timpului de opriri

dc metal a crescut dc la 32 la 35 pitorul comunist Ioan Bîldea. a furnalelor şi fireşte, au făcut mai multă preocupare în acest lului va fi prezentată o conferin­

la sută Ia siderita bulgări, iar ia si- Nu-i puţin, e adevărat, dar nici propuneri în acest sens. sens. ţă urmată de program artistic.

derita măruntă dc ia 29 la 30-31 la peste puterile noastre. Să ne Toate discuţiile au fost stră ­ In fine e nevoie ca toate o Azi, în regiunea noastră au

sută. Aceasta în marc parte pentru gb:clini numai cîte rezerve stau bătute de aceeaşi idee : capaci­ schimburile să lucreze la nivelul Ioc întîlniri de fotbal contînd pen­

că minereul obţinut din noile aba­ nefolosite în secţie şi vom ve­ tatea furnalelor poate fi mai celui fruntaş. tru cupa R.P.R., ediţia 1061-1962.

taje, fără rambleere, nu se mai ames­ dea că putem mai mult. Putem bine folosită, cu agregatele exis­ S-au mai făcut şi alte propu­ Dintre întîlnirile mai interesante

tecă ca în cazul metodelor vechi, cu ECONOMII PESTE P U N LA PREŢUL DÉ COST REALIZATE folosi mai bine capacitatea fur­ tente se poate produce mai multă neri, s-au mai luat şi alte anga­ amintim pe cele dintre Voinţa
steril. nalelor. Eu m-am şi gîn'dit la o fontă. Şi parcă pentru a relie-- jamente. Din toate însă s-a des­ Brad — Dinatno B arza; Aurul
măsură, care dacă se va realiza fa şi mai bine acest lucru, mai­ parindsephăşoitărpîrreeavedfuerrinlaelisptillaonrulduei,t Certej — Afinerul Deva, Retezatul
Totuşi nu ne putem declara pe de­ aşa cum o văd eu, vom cîştiga strul Octavian Grecu, de pe tere­ pentru anul viitor. Haţeg — Parîngul Lonea, Afinerul
plin mulţumiţi. Mai rămîn o scrie de multe mii de tone de fontă. Iată nul de încărcare, s-a angajat în Vulcan — Afinerul Petrila eic. lu-
probleme de rezolvat pentru ca pro­ despre ee-i vorba : să astupăm numele colectivului pe care-1 N. ANDRONACHE tîlnlrile încep la orele 15.
ductivitatea în abatajele noi să fie