Page 90 - 1961-12

ÜRTMÜL' S^O 'G rA lM SM Íí^
Tovarăşi deputaţi,
Din însărcinarea Consiliului
de M iniştri, prezint spre exam i­
nare şi aprobare Marii Adunări
N aţionale proiectul bugetului de
S tat al Republicii Populare Ro-
mine. pe anul 1962.
Sub conducerea partidului, oa-
menii muncii din ţa ra noastră
obţin victorii hotărîtoare în în­
deplinirea m ăreţului program
de desăvîrşire a construcţiei so­
cialism ului. Se dezvoltă şi se în ­
tăreşte necontenit baza tehnică-
m aterialâ a economiei noastre,
creşte bunăstarea oamenilor
m u n cii.
Rezultatele dobândite în creş­
terea producţiei şi ridicarea n i­
velului ei tehnic, în sporirea
p ro d u ctiv ităţii m uncii şi în re ­
ducerea cheltuielilor de produc­
ţie se reflectă şi în fap tu l că a-
cumulările băneşti totale — sur­
sa principală a veniturilor bu­
getare — vor fi, în anul 1961, cu
circa 13 m iliarde lei m ai m ari
tlecît în anul 1959. Se în fă p tu ­
ieşte astfel cu succes sarcina
trasată de Congresul al n i-lea
al p.M.R. cu privire la sporirea constituie, în acelaşi tim p. o te ­
acum ulărilor băneşti.
Realizările deosebite obţinute planului si bugetului de stat pe
în to a te sectoarele de a c tiv ita ­ 1962.
bugeifuSws daProieetwS
Proiectul bugetului de stat pe
anul 1962, îm b u n ă tă ţit în u rm a
indicaţiilor Plenarei Comitetu­
lui C entral al P.M.R. din 30 n o ­
iem brie — 5 decem brie, a sig u ră m iliard lei.-
resursele financiare necesare
pentru dezvoltarea în ritm rapid
a economiei naţionale, pentru
rid icarea în continuare a nive»
lului de tra i m aterial şi cultu­
ral al poporului muncitor.
în to cm it In strînsă corelare liza ea urm are a activităţii cre­ ţării investiţiilor, de care este acest fel m ari can tităţi de pro­ in funcţiune.
cu indicatorii planului de stat, atoare a oam enilor m uncii, p er­ nem ijlocit legată creşterea în
proiectul de buget are totodată m it o creştere a cheltuielilor p la­ ritm rapid a forţelor de produc­
la bază proiectele planurilor fi­
nanciare ale m inisterelor şi ce­
lorlalte instituţii centrale, pro­
iectele bugetelor sfaturilor
populare regionale şi ale o ra­
şelor B ucureşti şi C onstanţa. esen ţa nouă, socialistă, a buge­ îm preună cu celelalte resurse de
Realizarea indicatorilor prevă­ telor noastre. In anii puterii finanţare a investiţiilor, vor
zuţi în buget este în consecinţă populare, fiecare nou buget al asigura executarea unui volum
strins legată de îndeplinirea
sarcin ilo r p lan u lu i de s ta t a! e- lui economic, social şi cultural,
conomiei naţionale.
Proiectul bugetului de stat pe
Veniturile bygeüislys de stat
Reîlectind ritm ul planificat
al • dezvoltării economice, veni­
turile din economia socialistă
cresc în continuare, fiind p rev ă ­ talurgiei şi C onstrucţiilor de Congresului al n i- le a al P.M.R.
zute in proiectul bugetului de Maşini, la D irecţia g en erală a In anul 1961, planul de in­
s ta t pe anul 1962 în sum ă de
74,352 m iliarde lei, cu 19,6 la
sută mai m ult decît realizările
p relim in ate ale anului 1961. In
cadrul resurselor din economia
socialistă, ponderea cea m ai im ­ tiere, la D irecţia generală a in­ duinţa proiectanţilor şi colecti­
p o rta n tă o au acum ulările b ă ­ dustriei Unei şi m ătăsii, din M i­ velor de muncitori, ingineri şi
neşti din activitatea întreprin­
d erilo r econom ice şi, în prim ul
i’înd, im pozitul pe circu laţia
m ărfurilor şi cotele p ă rţi din
beneficii.
In afară de sumele prevăzute
in buget, mijloace băneşti în ­
semnate. vor răm îne la dispozi­
ţia întreprinderilor şi organiza­
ţiilor economice pentru form a­
rea fondului întreprinderii,
ram bursarea creditelor pentru
m ecanizare şi înjbunâtăţiri teh­
nologice, constituirea fondurilor
de consolidare şi de asigurare
la gospodăriile agricole de stat
eta-
Ca urm are a creşterii produc­
tivităţii muncii, a micşorării
consum urilor specifice şi a m ă­
surilor prevăzute a se lu a îi}
anul viitor, economiile planifi.
cate din reducerea preţului de
cost şi a cheltuielilor de circula­
ţie se vor ridica la peste 4 m ili­
arde lei. Aceasta va contribui
ca în anul 1962 să se ob ţin ă r e ­
zultate financiare bune în toa­
te ram urile economice. In in­
dustrie, de pildă, în anul 1962
se va realiza o ren tab ilitate de
peste două ori mai m are decit
cea o b ţin u tă în anul 1959, î n a ­
inte de începerea planului de
şase ani;
Creşterea rapidă a veniturilor
întreprinderilor depinde într-o
m are m ăsură de m obilizarea în
continuare a rezervelor de re­
ducere a preţului de cost. O d a ­
tă cu creşterea producţiei, fie­
care procent de reducere a pre­
ţului de cost asigură acumulări
băneşti suplim entare intr-un
volum din ce în ce m ai ridicat.
D acă în anul 1959 reducerea
preţului de cost cu ţ la sută
corespundea unor economii de
490 m ilioane lei, în 1962 aceas­
tă sum ă va ajunge la peste 750
milioane.
Trebuie m enţionat că în anul
1961 num eroase în tre p rin d e ri —
depăşind sarcinile cu privire la
producţia-m arfă vîndută şi în ­
casată şi reducînd preţul ' de
cost prin utilizarea mai com­
pletă a capacităţilor de produc­
ţie, îm bunătăţirea aprovizionă­
rii, m icşorarea consumurilor
specifice, elim inarea cheltuieli­
lor inutile de tra n s p o rt şi d i­
m inuarea cheltuielilor de regie
— au contribuit la îndeplinirea
şi depăşirea veniturilor bugeta­
re.
Rezultate bune in realizarea
acum ulărilor băneşti au fost ficiilor a fost d e p ă şit; trebuie şi guvern de a deveni m ari în ­ care în acest an au obţinut o staţiu n i care nu realizează in­ ram ureş, Doferogea şi altele, ur­
i MBmm M mwamamumnaaumtm
3 FMK U
prezentat de tovarăşul Aurel Vijoii, ministrul Finanţelor
te determ ină îndeplinirea în
condiţii tot mai bune a bugetu­
lui de stat.
Potrivit datelor preliminate,
veniturile bugetului de stat pe
anul 1981 vor însum a circa 66,2
m iliarde lei, iar cheltuielile cir­
ca 63,6 m iliarde lei, excedentul
b u g etar fiind de 2,6 m iliarde
iei.
Obiectivele înscrise în planul
de stat au fost fin an ţate în în ­
tregime. Cheltuielile bugetare
pentru finanţarea economiei n a­
ţionale se prelim ina la circa
40,7 m iliarde lei, cu o creştere
de 16,5 la s u tă f a ţă de anui
1960, iar cele p e n tru fin a n ţa re a
acţiunilor social-culturale vor
însum a circa 15,4 m iliarde lei,
cu 11,8 la su tă m ai m u lt de-
c ît în 1960.
Bilanţul rodnic al realizări­
lor .obţinute în an u l 1961 de-
m o n strează p u te re a m ereu eres*
cîndă a economiei, capacitatea
statului nostru de a mobiliza
m ari resurse m ateriale şi .bă­
neşti şi de a fin a n ţa obiective
tot mai însem nate în construc­
ţia m ăreţului edificiu al socie­
tăţii socialiste. Aceste realizări
melie solidă pentru îndeplinirea
sfsa! pe arauf 1 9 6 2 1962, cheltuielile p en tru fin a n ­ nate pe anul 196.1. In afara dispoziţie credite bancare ai m are p arte se form ează şi se re ­ decît .în anul 1961. Cresc cu
anul 1962 prevede la venituri
sum a de 78,790 m iliarde lei, iar
la cheltuieli 77,790 m iliarde lei,
cu un excedent planificat de un
Una din principalele caracte­
ristici ale proiectului de buget
pe anul 1962 o constituie cre ş­
terea im portantă a volumului
său. V eniturile sporite ale eco­
nomiei socialiste ce se vor rea­
nificate pe anul 1962 ap ro a p e e-
gală cu creşterea în registrată în
ultim ii doi ani luaţi la un loc;
S tructura veniturilor şi chel­
tuielilor bugetare subliniază
ţării este un buget al progresu­
al ridicării nivelului de trai al
poporului.
.,,i- în 1 1»«frf rr<r«v«-cv «\ \1 ani, a unui
obţinute special, la Direcţia
autbbamib'âh'e,' trâctdarS şi mâ-" mai m are decit cel stabilit pentru
şini-uneite din M inisterul Me­ această perioadă de Directivele
industriei chimiei organice, din
M inisterul Industriei Petrolului
şi Chimiei, la D irecţia generală
a produselor finite din lemn.
din M inisterul Economiei Fores­
nisterul Industriei Uşoare, la Di­
recţia generală a industriei con­
servelor şi produselor zaharoa­
se, din M inisterul In d u strie i A-
limentare, la Direcţia generală
a căiiov-ferate, din M inisterul
T ra n sp o rtu rilo r şi T elecom uni­
caţiilor şi aitele.
Nu putem trece însă cu vede­
rea că la unele întreprinderi
acumulările băneşti au fost in­
fluenţate negativ de nerealiza-
re a p ro d u cţiei-m arfă vîndută şi
încasată, ca urm are a neînde-
piinirii producţiei globale sau
m arfă, a producerii unor m ăr­
furi necorespunzătoare, a des­
făşurării neritmice a procesului
de producţie. In acelaşi sens a
influenţat uneori neîndeplinirea
sarcinii de reducere a preţului
de cost. De asemenea, sînt c a ­
zuri cînd economiile peste plan
din reducerea preţului de cost
nu se reflectă în beneficii, d a ­
torită în special neîndeplinirii
planului de producţie m arfă
vîndută şi încasată.
A naliza cauzelor care au de--
term inat lipsurile m enţionate
şi elim inarea lor trebuie să con­
stituie una din sarcinile de ba­
ză ale colectivelor de conduce­
re din întreprinderi şi direcţii
generale, ale m inisterelor şi c o ­
m itetelor executive ale sfatu ri­
lor populare. Fără îndoială că
preocuparea pentru realizarea
indicatorilor privind producţia
şi reducerea preţului de cost
este deosebit de im portantă, în ­
să aceeaşi atenţie trebuie acor­
dată şi realizării beneficiului,
indicator sintetic în care se re­
flectă toate laturile activităţii
întreprinderilor — volumul pro­
ducţiei, preţul de cost, calita­
tea produselor, desfacerea pro­
ducţiei etc.
De asem'enea, este necesar ca
m inisterele şi direcţiile gene­
rale să urmărească realizarea pla­
nului de beneficii de către fie­
care întreprindere subordonată,
in parte. Ele nu trebuie să se
m ulţum ească num ai cu obţine­
rea rentabilităţii planificate pe
total m inister sau direcţie gene­
rală, prin compensarea nerea-
lizării beneficiilor la unele în­
treprinderi cu beneficiile peste
plan ale întreprinderilor frun­
taşe. Este bine că la Direcţia
generală a industriei m ateriale­
lor de construcţii, planul bene­
N r. 2179
EWMW K tO K S fa tttf C P lS llíi BH1LB
ară tat însă că în cadrul aces­
tei direcţii, unele întreprinderi
nu au avut rezultate financiare
favorabile. Realizarea indicato­
rilor planificaţi şi de către aces­
te întreprinderi ar fi m ărit be­
neficiile suplim entare pe întrea­
ga direcţie generală cu încă 5
m ilioane lei.
Descoperirea şi mobilizarea de
rezerve trebuie urm ărită nu nu­
mai la întreprinderile şi orga­
nizaţiile economice la care se
constată lipsuri pe linia reali­
zării producţiei, a sarcinii de
reducere a preţului de cost şi
a beneficiilor, ci chiar şi la
acele întreprinderi care înde­
plinesc şi depăşesc sarcinile de
plan. Este pozitiv faptul că tot
mai multe întreprinderi reali­
zează şi depăşesc sarcinile de
beneficii. Aceasta însă nu în­
seamnă că la asemenea unităţi
nu mai există rezerve care ar
putea fi mobilizate.
Pentru îm bunătăţirea activiţă-
Cheffygelile bygefuiyi de sfat pentru finanfarea
In proiectul 'de buget pe anul lei fa ţă de realizările prelim i­ prinderilor li se vor pune ia consum social, care în cea mai fiind cu 7,5 la su tă m ai m ari
ţarea economiei sînt prevăzute
în sumă de 49,511 m iliarde lei,
cu o creştere de 8,766 m iliarde
Fi na n fa re a învestifisl©
Cea mai mare parte a aloca­
ţiilor bugetare pentru economia
naţională este destinată finan­
ţie. In anul 1962, fondurile ce
se vor aloca de la buget pen­
tru investiţii sînt de 22,544 m i­
liarde lei. Mijloacele bugetare,
de investiţii de 32,5 m iliarde lei,
cu 16,5 la su tă mai m ult decit
în anul 1961. Aceste fonduri
contribuie la realizarea, în p ri­
mii trei ani a planului 'de şase
volum de investiţii mii tone ciment în valoare de
vestiţii şi de punere în fu n c ţiu ­
ne se realizează în condiţii m ai
bune decit în anul 1960. Nu sint
puţine cazurile cînd prin stră­
tehnicieni din întreprinderile de aco rd ată m ontării fără întîr- construcţii.
In vederea dezvoltării conti­
nue a bazei tehnice-m ateriale a
socialismului, resursele financi­
are sîn t în d re p ta te ir: prim ul
rînd spre ram urile hotărîtoare
ale economiei naţionale.
In anul 1962, p e n tru fin a n ţa ­
rea industriei, de la buget şi din
mijloacele proprii ale în trep rin ­
derilor şi organizaţiilor econo­
mice, se prevede utilizarea su ­
mei de 21,9 m iliarde lei, la c a ­
re se adaugă şi Im portante cre­
dite bancare;
In anul viitor vor fi puse in
funcţiune obiective industriale
de m are însem nătate economi­
că. Fiecare din aceste obiecti­
ve vine să în tă rea sc ă baza teti-
nică-m aterială a economiei
noastre socialiste. înzestrate cu
utilaje de înaltă productivitate,
ele vor asigura economiei noi
surse de energie, producerea de
m aterii prim e şi m ateriale deo­
sebit de necesare şi valoroase
şi vor da com erţului c a n tită ţi
sporite de m ărfuri pentru sa­
tisfacerea cerinţelor populaţiei
şi pentru export. Totodată, ele
creează posibilitatea sporirii
acum ulărilor b ăneşti şi a veni­
turilor bugetului de stat.
In afară de fondurile desti­
nate investiţiilor, sume impor-
Pentru finanţarea agriculturii,
de la buget şi din resursele p ro ­
prii ale unităţilor agricole de
stat, se p lan ifică în anul 1962
sum a de 10,1 m iliarde lei. In
a fară de această sumă, pentru
dezvoltarea producţiei agricole
vor mai fi utilizate însemnate
credite bancare pe term en scurt,
precum şi fondurile proprii ale
gospodăriilor agricole colective.
Cea mai m are parte a resur­
selor financiare destinate agri­
culturii va fi folosită pentru
accelerarea mecanizării comple­
xe a lucrărilor agricole, spori­
rea însem nată a şeptelului, ri­
dicarea fertilităţii solului, efec­
tuarea unor lucrări de irigaţii,
dezvoltarea pomiculturii.
Gospodăriile agricole de stat
îndeplinesc cu bune rezultate
sarcina încredinţată de partid
ţii întreprinderilor, sarcini spo­
rite revin organelor de control
financiar şi bancar, care trebuie
să ia măsuri în continuare pen­
tru adîncirea analizei economi­
ce a întreprinderilor, scoţînd la
iveală toate cauzele care frî-
nează buna activitate a unită­
ţilor, ajutîndu-le la lichidarea
deficienţelor.
Tovarăşi deputaţi,
In opoziţie radicală cu situa­
ţia din ţările capitaliste, unde
impozitele percepute de la
populaţie constituie sursa hotă­
rîtoare a veniturilor bugetare,
în economia socialistă, creşte­
rea rapidă a acumulărilor bă­
neşti ale întreprinderilor şi or­
ganizaţiilor economice creează
posibilitatea reducerii treptate
a impozitelor şi taxelor de la
populaţie. In bugetul ţării noa­
stre, ponderea impozitelor şi t a ­
xelor de la populaţie este în
economiiei reafeonaSe
acestor fonduri, pentru realiza­
rea sarcinilor de producţie şi
desfacere a mărfurilor, între­
construcţii, obiectivele sint date
în funcţiune înainte de term en,
economia naţională primind în
duse peste plan. De exemplu,
prin punerea în funcţiune cu
peste 100 de zile în ain te de
term en a liniei de acid sulfuric
de la Uzinele Năvodari, s-a rea­
lizat o producţie suplim entară
de 27 mii tone, în valoare de
circa 19 m ilioane lei
Trebuie însă a ră ta t că sînt şi
cazuri cînd, datorită neasigu-
rării Ia tim p o docum entaţiei
necesare sau nerespectării ter­
menelor de livrare a utilajelor,
unele obiective nu au putut îi
puse în funcţiune la term enele
planificate. Intîrzierea dezvol­
tării capacităţii de producţie ă
fabricii de cim ent din Fieni, de
pildă, determ ină, num ai în tri­
m estrul IV al acestui an, ne-
realizarea unei producţii de 70
17 m ilioane lei. i
O atenţie mai mare trebuie
onanfarea industriei
tante sînt alocate de la buget
pentru dotări şi creşteri de m ij­
loace circulante, precum şi pen­
tru alte nevoi ale unităţilor eco­
nomice.
In ultim ii ani, ca urm are a
măsurilor economice-financia-
re luate pentru perfecţionarea
proceselor de producţie şi ap ro ­
vizionare şi p e n tru gosp o d ări­ din regiunea Banat, regiunea
rea mai bună a fondurilor ma­
teriale şi băneşti, în trep rin d e­ reuşit să valorifice însem nate
rile şi organizaţiile economice,
in special cele din industrie, au
obţinut rezultate bune în aecel
lerare.a vitezei de rotaţie a m ij­
loacelor circulante. Este sem ni­
ficativ să arătăm că în anul
1960, în in d u stria socialistă, în ram uri, la o serie de în treprin­
tim p ce volumul producţiei
m arfă realizate la preţ cu r i­
dicata al întreprinderii a fost
cu peste 30 la su tă m ai m are de­
cît în anul 1958, volum ul m ij­
loacelor circulante medii folo­
site a crescut cu aproxim ativ
7 la sută. Prin faptul că în anul
1960 s-a lu cra t în condiţii m ult
îm bunătăţite, cheltuielile pen­
tru finanţarea mijloacelor cir­
cu lante au fo st cu circa 4,5 m i­
liarde lei m ai mici decît cele ca­
re ar fi fost necesare în condi­
ţiile anului 1958.
Ca urm are a sarcinilor tra-
Finanfarea agriculturii
treprinderi agricole socialiste,
care să furnizeze im portante
c a n tită ţi de produse p en tru a- utilajelor agricole, realizînd lu­
provizionarea populaţiei şi a in ­
dustriei şi să constituie un mo­
del de agricultură socialistă.
Trebuie arătat însă că mai
sînt unele gospodării de stat a
căror activitate este încă nesa­
tisfăcătoare.
In faţa conducerilor gospodă­
riilor, în special a celor răm ase
în urm ă, precum şi a organelor
tutelare, se im pune necesitatea
luării de m ăsuri pentru îm bu­
nătăţirea activităţii lor econo­
mice, corespunzător eforturilor
financiare făcute de stat pentru
dezvoltarea şi în tă rire a acestor
unităţi.
O contribuţie substanţială la
sporirea recoltelor au adus sta­
ţiu n ile de m aşini şi tracto are,
v/y«^cr7gt«wi5aKiawtKff/waHgggaaasgoaaBK^3!í»scTOv«^wrirrs*ifl
B 8IH ?E M U1191!
continuă scădere. In anul 1962,
ele reprezintă 5,6 la sută din
totalul veniturilor bugetare,
com parativ cu 6,1 la sută In
anul 1961 şi 6,7 la sută în 1960.
Creşterea veniturilor popu­
laţiei şi a puterii de cum părare
a leului, determină sporirea con­
tinuă a depunerilor populaţiei
la C.E.C. Soldul acestor depu­
neri în ultimii doi ani s-a du­
blat : în prezent, fiecare al p a ­
trulea locuitor deţine un libret
de economii C.E.C. Pentru a
veni în întîm pinarea interesu­
lui m anifestat de oamenii m un­
cii, casele de economii vor tr e ­
bui să extindă operaţiunile, să
perfecţioneze metodele de lucru
şi să îm bunătăţească servirea
salariaţilor din întreprinderi şi
instituţii la locul lor de muncă.
De asemenea, este necesar să fie
asigurată dezvoltarea activităţii
unităţilor C.E.C. din m ediul să­
tesc.
căror volum1 va totaliza la fi­
nele anului 1962 circa 32,4 m i­
liarde lei, precum şi im portante
mijloace proprii.
ziere a utilajelor, în vederea re­
ducerii imobilizărilor de fonduri
şi scurtării duratei de punere
De asem enea, pentru reduce­
rea costului construcţiilor, este
necesară promovarea pe scară
tot m ai largă a metodelor de
industrializare a lucrărilor, in­
tensificarea acţiunii de econo­
misire a m aterialelor şi folosi­
rea de înlocuitori ieftini, de ca­
litate corespunzătoare, precum
şi reducerea cheltuielilor de re­
gie.
Pe m ăsura creşterii volumu­
lui investiţiilor şi a lărgirii ac­
tivităţii organizaţiilor de con­
strucţii, sarcini to t mai im por­
tante revin Băncii de investi-1
ţii. Organele acestei bănci tre­
buie să exercite în continuare
un control m ultilateral asupra
modului în care sînt utilizate
mijloacele statului, să dezvolte
realizările obţinute în înlătura­
rea cheltuielilor inutile din de­
vize şi în m obilizarea rezervelor
interne existente la beneficiarii
de lucrări şi la organizaţiile de
sate de Plenara Com itetului
C entral al P.M.R. din 31 octom ­
brie — 1 noiem brie 1960, s-au
depus eforturi pentru readuce­
rea în circuitul economic a va­
lorilor m ateriale imobilizate în
stocuri peste necesar. Din ini­
ţiativa organizaţiilor de partid,
colective de m uncitori, ingi­
neri şi tehnicieni din C apitală,
C rişana şi din alte regiuni au
stocuri supranorm ative.
Rezultatele obţinute în aceas­
tă direcţie nu pot fi considera­
te* in să pe deplin m ulţum itoare.
In industrie, ca şi în celelalte
deri se mai m enţin încă unele
stocuri supranorm ative, ceea ce
le creează g re u tă ţi financiare.
Ministerele, direcţiile genera­
le, com itetele executive ale s fa ­
turilor populare, întreprinderi­
le şi organizaţiile economice tr e ­
buie să urm ărească în perm a­
nenţă ca stocurile efective de
valori m ateriale să nu depă­
şească nivelul planificat, luînd
măsuri pentru corelarea opera­
tivă a aprovizionării cu sarcini­
le de producţie şi fab ricarea n u ­
mai a acelor produse care sînt
cerute de consumatori
productivitate ridicată şi indici
în a lţi de folosire a m aşinilor şi
crări de calitate şi la p reţu ri de
cost reduse.
In anul 1961, p reţu l de cost
pe hectar de arătură norm ală a
scăzut fa ţă de 1959 cu circa 34
la sută, datorită înzestrării
S.M.T.-urilor cu tractoare şi m a­
şini agricole de înaltă produc­
tivitate şi mai bunei întreţineri
a parcului, executării lucrărilor
agricole pe terenuri comasate,
îm bunătăţirii organizării m un­
cii. R educerea sistem atică a p re ­
ţu lu i de cost p erm ite ca în 1962,
f a ţă de o creştere cu 20 la su tă
a sarcinilor de producţie, fon­
durile necesare fin a n ţă rii S.M.T.-
urilor să fie mai m ari cu num ai
12,2 la sută, com parativ cu cele
folosite în anul 1961.
Cu toate acestea, sint unele
dicatorii planificaţi. Analizind
temeinic cauzele care determ i­
nă ră m în e re a în u rm ă a. unor
S.M T.-uri, M inisterul A gricultu­
rii şi comitetele executive ale
sfaturilor populare regionale
trebuie să ia neîntîrziat toate
m ăsurile necesare pentru lichi­
darea deficienţelor şi ridicarea
staţiunilor cu activitate nesa­
tisfăcătoare la nivelul celor
fruntaşe.
Sectorul socialist-cooperatist
din agricultura ţării noastre de­
vine tot mai puternic. Pe baza
sporirii recoltelor şi a dezvoltă­
rii şeptelului, cresc continuu
veniturile colectiviştilor şi p ro ­
prietatea obştească a gospodă­
riilor.
Statul nostru acordă un spri­
jin m ultilateral întăririi în con­
tinuare a sectorului socialist-
cooperatist din agricultură;
Fonduri im p o rta n te se alocă de
Cheltuielile Bugetului de Stat
pentru finanfarea acţiunilor destinate
creşterii nivelului de trai
In înfăptuirea politicii p a rti­
dului de ridicare continuă a bu­ 1962 p e n tru fin a n ţa re a acţiuni­
năstării poporului, o im portan­ lor de cultură, ştiinţă şi artă
ţă ereseîndă are şi fondul de însum ează 1,281 m iliarde lei,
partizează prin bugetul de stat.
Proiectul de buget pe anul
1962 prevede pentru acţiunile
social-culturale sum a de 16,964
m iliarde lei, adică cu 10.4 la Cheltuielile pentru ocrotirea
sută mai m ult decît realizările
prelim inate ale anului 1961.
Suma prevăzută pentru anul
1962 este de aproape două ori
şi jum ătate mai mare decît cea
cheltuită în 1955 in acest scop. decit în acest an.
Pe lingă aceste fonduri, bugetul
de stat mai contribuie şi cu
alte im portante mijloace finan­
ciare la creşterea nivelului de
trai al populaţiei. Astfel, în anul
1962 s-a prevăzut utilizarea
unei sum e de 2,5 m iliarde lei
pentru .aplicarea în continuare
a h otărîrii partidului şi guver­
nului din iulie 1961 privind
sporirea salariilor şi reducerii
de preţuri. De asemenea, im­
portante mijloace băneşti sînt
planificate pentru finanţarea
investiţiilor cu caracter social-
cultural, inclusiv a construcţii­
lor de locuinţe, pentru îmbună­
tăţirea gospodăriei comunale şi
pentru alte nevoi ale oam eni­
lor muncii.
Cit de însem nat este aportul
cheltuielilor social-culturale în
satisfacerea nevoilor oamenilor
muncii, rezultă şi din faptul că
întregul învăţăm înt în R epubli­
ca Populară Romînă a devenit
g r a t u i t ; elevii din clasele I —VII preocupare permanentă a insti­
primesc m anuale şcolare fără
plată, iar circa 200.000 elevi şi
studenţi primesc burse; se acor­
dă alocaţii de stat pentru
1.800.000 copii ; statu l plăteşte
peste 800.000 de pensii de bă-
trîneţe, invaliditate şi u rm a ş i;
m ai m ult de 530.000 oameni ai
muncii şi copii ai acestora merg
la odihnă şi tratam ent gratuit
sau cu plată redusă.
Pentru finanţarea învăţămin-
tului, In anul 1962 se vor aloca
de la buget 4,771 m iliarde iei,
cu 14,4 la su tă m ai m ult decit
în anul 1961. Această sum ă asi­
gură term inarea procesului de
generalizare a învăţăm întului
elem entar de 7 ani cu un an
înainte de term enul stabilit prin
Directivele Congresului al in -
lea, dezvoltarea în continuare
a învăţăm întului mediu şi de
cultură generală, precum şi cu­
prinderea unui num ăr sporit de
elevi şi studenţi in formele de
învăţămînt pentru pregătirea
cadrelor.
Bugetele organelor locale
ale puterii de sfat
V eniturile şi cheltuielile b u ­
getelor sfaturilor populare pe
anul 1962 sînt stabilite la suma
de 12,160 m iliarde lei. In con­
diţii comparabile, volumul bu­
getelor locale creşte în 1962,
fa ţă de 1961, cu circa 1,5 m i­
liarde lei.
Din totalul veniturilor înscri­
se în proiectele bugetelor locale,
veniturile proprii sînt în sumă
de 5,780 m iliarde lei. Restul m ij­
loacelor financiare necesare
pentru echilibrarea bugetelor lo­
cale urmează a se acoperi de la
bugetul republican, pe calea co­
telor defalcate din veniturile
acestuia şi prin dotaţii.
In anul 1961, organele locale
ale puterii de stat au acordat
o atenţie mai mare întăririi
bazei proprii de venituri a bu­
getelor. Comitetele executive ale
sfaturilor populare Braşov, Ma­
la buget pentru credite pe ter­
men lung, al căror volum total
va fi la sfîrşitul an u lu i 1962 de
aproape 3 m iliarde lei.
Este de datoria organelor f i ­
n an ciare şi bancare de a a c o r­
da unităţilor colectivist-eoope-
ratiste din agricultură întregul
lor sprijin, pentru ca fondurile
de care dispun să fie folosite cu
cit mai m ultă eficienţă, eviden.
ţa să fie mai bine întocm ită''şi
controlul temeinic organizat.
Consfătuirea pe ţară a ţă ­
ranilor colectivişti, adevă­
rată tribună a experienţei îna­
intate, a scos la iveală noi re ­
zerve m ari ale agriculturii
noastre şi a dat un îndem n pu­
ternic pentru obţinerea unor noi
şi im portante succese în dez­
voltarea agriculturii, pentru
creşterea nivelului de trai al
colectiviştilor şi al Întregului
popor muncitor.
Fondurile prevăzute în anul
doesebire alocaţiile destinate
cercetărilor ştiinţifice legate de
perfecţionarea proceselor de
producţie.
sănătăţii populaţiei şi preve­
deri sociale sint înscrise in pro­
iectul de buget pe anul 1962 cu
sum a de 4,661 m iliarde lei, ad i­
că. cu 9,4 ia su tă m ai m ult
Creşterea fondului de consum
social se reflectă şi în cheltu­
ielile bugetului asigurărilor so­
ciale de stat, care sînt prevă­
zute in sum ă de 4,186 m iliarde
lei, cu 9,4 la su tă m ai m ult de­
cit realizările prelim inate pe
anul 1961.
Prin înfăptuirea vastului pro­
gram al construcţiilor de locuin­
ţe elaborat de partid, tot mai
m ulţi oameni ai muncii primesc
a p a rtam e n te noi. In anul 1962,
volumul construcţiilor dftjocţ^rjui
ţe se ridică la 2,1 m iliarde.AeL,
Realizările obţinute pe linia
accelerării ritm ului de execu­
ţie şi a reducerii costului pe
apartam ent vor trebui extinse,
concomitent cu îm bunătăţirea
confortului şi finisării.
Este necesar ca sporirea efi­
cienţei mijloacelor pe care sta ­
tu l le pune Ia dispoziţie pentru
acţiunile destinate ridicării ni­
velului de trai să constituie o
tuţiilor centrale şi a organelor
locale însărcinate cu gospodă­
rirea acestor fonduri, in aşa fel
Incit cu sumele alocate să poa­
tă fi realizate cit mai m ulte
acţiuni.
Tovarăşi deputaţi,
Aeordind o deosebită atenţie
extinderii relaţiilor economice
internaţionale, ca unul din ele­
m entele im portante ale coexis­
tenţei paşnice, statul nostru în­
treţine legături comerciale cu s
peste 80 de ţări, iar volumul
comerţului exterior va fi în anul
1962 cu peste 15 la su tă m ai m a - '
re decît in 1961.
Totodată, partidul şi guver­
nul nostru iau toate măsurile
p entru întărirea capacităţii de
apărare şi asigurarea deplinei
securităţi a patriei. In bugetul
de s ta t pe anul 1962, ch eltu ­
ielile pentru apărare sînt p re­
văzute cu suma de 3,989 m iliar­
de lei, reprezentând 5,1 la sută
din totalul cheltuielilor buge­
tare.
mărind îndeaproape activitatea
întreprinderilor ce le sint subor­
donate, au obţinut rezultate
bune în sporirea acum ulărilor
şi veniturilor bugetare.
S-a îm bunătăţit activitatea
întreprinderilor industriei locale,
care în primele 9 luni ale an u ­
lui 1961, ca urm are a depăşirii
planului de producţie şi a re a ­
lizării unor economii suplim en­
tare la cheltuielile de produc­
ţie, au îndeplinit şi depăşit
planul de beneficii.
Rezultate mai bune au ob­
ţinut, de asemenea, întreprin­
derile şi organizaţiile com er­
ciale în aprovizionarea cu bu ­
nuri de consum a oamenilor
muncii. S-a extins reţeaua de
desfacere, au fost construite
depozite moderne de mare ca­
pacitate, unităţile comerciale au
(Gontinuare in pag. 4-a V