Page 92 - 1961-12
P. 92
pag. 4 étfulCJG S ü feîT Ç m ^ 'E tft Nr.' 2179
yprai*?«LKU%L;u:ortr.^>igmaassa??u & au B e & o a o ir x AViamisEai ^^jvtxmsamtyBiam
Raportul cu privire la proiectul TELEGRAME EXTERNE I W n TK W U W '.'J
PARI
Bugetului de Stat pe anul 1962 Tratativele — singura cale pentru Daţi copiilor spre consumare
™!rvir
cît mai multe
prezentat de tovarăşul Aurel Vijoii, ministrul Finanţelor rezolvarea problemei germane
produse zaharoase
( U rm are din pag. 2-a) T ovarăşi d eputaţi, «. zâ producţia acestora şi respec BONN 26 (A gerpres). — calea tratativelor. Republica Fe
tiv eficienţa cheltuielilor este derală trebuie numai să decla Be Ytuzare Ia toate rea-
fcst dotate cu instalaţii frigo Cheltuielile bugetelor locale slabă. Prof. Renate Riemeck, lider al re că renunţă la arm a atomică
rifice, utilaje etc. Prin com er sint destinate, în cea mai mare partidului vest-german Uniunea şi să se pronunţe pentru c re a bazinele alimentare citii re
ţul socialist se desfac mărfuri parte, acţiunilor economice şi Lipsurile existente în utiliza g erm an ă a păcii, a scos in evi rea în Europa a unei zone a gi line,
de un sortiment tot m ai larg social-culturale. Pentru aceste rea fondurilor băneşti aflate la denţă, la o şedinţă a conducerii în arm ărilo r lim itate“'.
şi de calitate din ce in ce mai acţiuni sint prevăzute 11,052 m i dispoziţia comitetelor executive acestui partid, necesitatea slă S Ü M ATOMI!
bună. lia rd e lei, cu o creştere de 775 ale sfaturilor populare impun birii încordării internaţionale Există posibilitatea asigurării
m ilioane lei f a ţă de anul 1961. necesitatea analizării mai aten păcii pentru întreaga Germanie, c/lpm uiziô-itaţim ă d ift timp.., >
Cu toate acestea, în activita te a oportunităţii cheltuielilor pentru a se preîntîm pina o ca a continuat Riemeck. Guvernul
tea unor întreprinderi locale Sumele prevăzute pentru ac propuse a se efectua. Fondurile tastrofă m ilitară. După cum re federal trebuie numai să con p entru mrb-ătmtile de la estă ea Í
continuă să se m enţină lipsuri, ţiunile economice urm ează a se m ateriale şi băneşti trebuie u- latează ziarul „Die Andere Zei- simtă ca întreaga Germanie să
ca de exemplu, existenţa unor pune la dispoziţia unităţilor lo tilizate economicos şi num ai tu n g ’b R enate Riem eck a decla devină neutră din punct de ve SVIN ROŞU DE MASÂî
imobilizări în stocuri supranor- cale în vederea finanţării inves pentru lucrări şi acţiuni strict ra t : „Problema slăbirii încor dere m ilitar, iar problemele in
m ative, debitori etc. In bună tiţiilo r şi acoperirii creşterilor necesare. dării dintre Occident şi Răsă- terne să fie rezolvate fără apli j - IL/% raiE in ilM CONVENABILE -
parte, stocurile se datoresc de mijloace circulante, pentru rit trebuie să răm înă pe ordinea carea forţei. Este necesar nu
aprovizionării neraţionale cu întreţinerea şi rep ararea fondu Tovarăşi deputaţi, de zi. C a ta stro fa u n u i război < H)e m m zare la l&ale m(upa~
m aterii prime, m ateriale şi m ăr lui de locuinţe al statului, pen trebuie preîntîrnpinată. Noi a- numai pentru locuitorii Berlinu
furi şi calităţii necorespunză tru acţiunile agrozooveterinare Vă rog să-mi perm iteţi ca, vem datoria să ne pronunţăm
toare a unor produse. ce se realizează pe plan local, înainte de a încheia, să vă su in perm anenţă în faţa opiniei lui ci şi p en tru întregul popor
pentru întreţinerea şi repararea pun spre aprobare, în confor publice, cerînd prom ovarea u- germ an să se stabilească con
Nu trebuie trecut cu vederea drum urilor, ilum inatul public, m itate cu legea bugetară, con- nei politici de conciliere şi m en
că şi în activitatea reţelei co precum şi pentru alte activităţi tul execuţiei definitive a buge ţinere a păcii. De aceea decla tacte între organele Republicii
merciale se mai ivesc, pe de gospodărie com unală în o ra tu lu i de s ta t pe anul 1960. răm : astăzi mai există încă po
alocuri, unele deficienţe. In m a şele şi centrele m uncitoreşti. sib ilitatea de a ajunge la un a- Federale şi ale R. D. Germ ane.
gazinele din unele oraşe au lip B ugetul de s ta t pe anul 1960 cord in problem a germ ană pe
sit un tim p unele sortim ente de In anul 1962, sfa tu rile p o p u a fost realizat la venituri în su Numai pe această cale se poate
mărfuri deşi în depozitele cu lare vor efectua un volum de m ă de 58,171 m iliarde Iei şi la
ridicata ele se găseau în can investiţii economice şi social- cheltuieli în sum ă de 55,423 m i ajunge la încheierea păcii cu în
tităţi suficiente. Beneficiile unor culturale ce se ridică la sum a liard e Iei, încheindu-se cu un
organizaţii comerciale au fost de 3,245 m iliarde Iei, la care se excedent de 2,748 m iliarde de treaga Germanie.
influenţate de efectuarea unor adaugă investiţiile prevăzute in lei.
cheltuieli neeeonomicoase. planul de stat, ce vor fi re p a r \ zim i e a lim e n ta re §i u n ită ţile de \
tizate ulterior, precum şi inves Tovarăşi deputaţi,
Orientînd întreprinderile in tiţiile p e n tru com erţul local şi R.F.G. : 4 m ilioane de oameni se zbat \ a lim e n ta ţie p u b lic ă d irt req.ume, j
dustriale să producă, în primul pentru îm bunătăţiri funciare. Succesele deosebite obţinute
rind, bunuri de consum de ca de oamenii muncii din ţara în sărăcie şi m izerie r-lV i\ w/W \l/V-rv.x!/WV'Yvi i
litate superioară, cerute de Finanţarea investiţiilor sfatu noastră în îndeplinirea sarci
populaţie şi luînd m ăsurile ne rilor populare urm ează să se nilor planului de 6 ani eviden Bonn 26 (Agerpres). — Ia sută. Au crescut de asemenea pre mi i'>4
cesare pentru înlăturarea lipsu facă din alocaţiile de la bu ţiază justeţea liniei politice tra Scumpirea continuă a traiului, şo ţurile la textile, mobilă şi articole elec
rilor semnalate, comitetele exe get în sum ă de 1,6 m iliarde lei, sa tă de Congresul al Ill-lea al maj şi mizerie — iată condiţiile în trice. In luna noiembrie numărul şo
cutive vor putea să obţină în iar restul din sursele proprii ale Partidului Muncitoresc Romin. care întimpină oamenii muncii din merilor a crescut cu încă 113.000, de
1962 rezu ltate fin an ciare mai în tre p rin d erilo r şi organ izaţii Germania nouţ an. Directorul birou păşind rata de creştere a şomajului din
bune. Pentru aceasta însă este lor economice. Poporul nostru este conştient lui social din Hamburg a fost nevoit ultimele şase luni. Patronii industriei
necesar ca şi m inisterele să se că în fă p tu ire a grandioaselor o- să recunoască recent că în Germania cărbunelui închid minele din cauza cri
preocupe mai îndeaproape de Unele investiţii vor mai putea biective de dezvoltare continuă occidentală trăiesc în prezent 4 mili zei de desfacere. In fiecare lună sînt
coordonarea producţiei locale cu fi executate de sfaturile1popu a economiei prevăzute în Direc oane de oameni în sărăcie şi mizerie. concediaţi în medie 2.100 de mineri. In
producţia industriei republica lare din fondurile pentru elec tivele Congresului va deschide In ultimul timp, preţurile au crescut industria oţelului şi în alte industrii
ne şi să intensifice sprijinul trificarea satelor, din contribu noi orzonturi, va crea condiţii la pline între 8 şi 10 la sută, la car patronii restrîng de asemenea producţia
tehnic de specialitate necesar u- ţia voluntară a locuitorilor şi pentru o şi mai puternică înflo tofi cu 10 la sută, la cărbuni cu 14-15 şi concediază pe muncitori.
nităţilor din industria locală. din beneficiile peste plan reali rire a patriei noastre.
zate prin efort propriu de către iSŞ:
Creşterea an de an a volumu întreprinderile industriale repu Avînd convingerea nestrăm u
lui circulaţiei m ărfurilor m ăreş blicane. tată în victoria cauzei nobile a P u tern ice a tecu ri dezlais^talte
te răspunderea organelor sfatu socialism ului şi a păcii, călău de p a trio ţii aaigoleal
rilor populare, care, în colabo Comitetele executive ale sfa ziţi de partidul nostru iubit, să
ra re cu cele ale ’M inisterului turilor populare au obţinut re consacram cu entuziasm în trea LUANDA 26 (A gerpres). — S ierra Cam aga, precum şi la
Comerţului, au sarcina să asi zultate satisfăcătoare în ce p ri ga noastră putere de m uncă în Agenţia France Presse relatea Quítala Banga.
gure o aprovizionare ritm ică a veşte gospodărirea fondurilor a- deplinirii planului economic şi ză că la 25 decem brie d e ta şa
unităţilor de desfacere, cu chel flate la dispoziţia lor. In modul a bugetului de s ta t pe anul 1962. mentele patrioţilor angolezi ca Potrivit unor inform aţii ordi
tuieli de circulaţie cit m ai red u de cheltuire a mijloacelor sînt re luptă p en tru eliberarea An- nul de atac a fost dat de com an
se. Este necesar ca ele să a n a de sem nalat. în să şi unele lip A g e n iî aî C . I. Â. golei au lansat noi atacuri îm dam entul detaşam entelor de p a
lizeze cu atenţie cererea popu suri. Astfel, an de an s-au fă potriva forţelor colonialiste por trioţi, care conduce operaţiunile
laţiei, să se aprovizioneze din cut aprovizionări din ce în ce aresfafi în Cuba tugheze în regiunea Carmona, la de luptă îm potriva colonialişti
tim p cu m ărfuri în m ăsură să mai m ari de m ateriale pentru lor pe întregul teritoriu angolez.
sa tisfa c ă această cerere, ceea ce com baterea d ău n ăto rilo r din a- HAVANA 26 (A gerpres). —
va preveni şi depăşirea stocu De curînd au fost arestaţi Pc- ; ,'S
rilor de m ărfuri planificate. gricultură, care nu întotdeauna dro Lopez Perez şi Isaias Igle-
sias Pons, pe cînd îm preună cu Poporul indonezian se pregăteşte
..V i . au fost depozitate şi conserva un grup de contrarevoluţionari să elibereze Irianul de vest
încercau să debarce în vestul
te în bune condiţii. In alte ca Cubei pentru a se infiltra în ţa DJAKARTA 26 (Agerpres). — Ordinul preşedintelui Sukarno UZINELE METALURGICE CUSIR 1
ră în vederea desfăşurării de ac şi apelul său adresat tineretu-
zuri, se fac aprovizionări de m a tivităţi subversive. TASS tra n sm ite ' ?•••• lui de a face pregătire m ilitară ANGAJEAZ 3
La 24 deceinbrie p o stu l de te Pe baza unei rezoluţii adop în tabere speciale s-au bucurat mS T R U N G A R I
teriale peste necesar. Uneori nu leviziune H avana i-a prezentat de un larg ecou în întreaga ţa 3
telespectatorilor pe Pedro Lo tată în unanim itate în cadrul ră. 3
se acordă atenţia cuvenită lu pez Perez, agent al agenţiei Cen unui m are miting, Ia Surabaja 3
tra le de Investigaţii a S.U.A. şi se creează o brigadă voluntară G uvernatorul insulei Bali a 3
crărilor pe păşuni, din care cau- pe Isaias Iglesias Pons, organi pentru eliberarea Irianului de declarat că toţi funcţionarii de 3
zatorul grupului de contrarevo vest. Secţia Frontului naţional stat, lucrătorii din întreprinde
:¦:•X-YŞŞŞÎ::'U>:xW*¦:» ÎSixŞÎÎiiKwKS luţionari şi fost in stru cto r al din Jaw a de est a comunicat că rile particulare, studenţii şi alţi 3
tineretul şi stu denţii în tre 17 şi locuitori ai insulei au început
:•/ :• i unei şcoli a C.I.A. — agenţia de 35 de ani, care doresc să facă pregătiri m ilitare în centrele
spionaj a S.U.A. p a rte din această brigadă, se în speciale ce se organizează în di
scriu la secţia Frontului naţio ferite p ărţi ale insulei. 3
După cum a declarat Pedro nal din Surabaja. 3
Lopez Perez, el a fost in stru it
la Miami sub supraveghere a- 3
m ericană, pentru a comite ac
te de sabotaj în duba. 3
INSTALATORI DE SASE 3
3
/u/lJi- j t—/\_JI--1bnfU U iJ bJiJ lJ U U U U uJut 1, 1
T
Stavile artificiale o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o oO
ooooooOooo
1961 1962
oo
Intîlnirea din Bermude a pre damnabilă cu cit ea a fost focarele primejdioase generate Re e O m n iP e t r e c e ţ i ooo$
şedintelui Kennedy cu primul adoptată la scurtă vreme după de răm ăşiţele celui de al doilea
ministru englez Macmillan — a încheierea prim ei părţi a celei război mondial. Ziarul englez oo
patra de la instalarea actualei de-a XVl-a sesiuni a Adunării „Times“, de pildă, se plînge că ooo
administraţii a partidului de Generale a O.N.U. care a adop „atitudinea Franţei este regre li % ô
mocrat — urma să răspundă tat principiile documentului so- tabilă pentru că scoate în evi
multiplelor şi complicatelor pro vieto-american cu privire la de denţă divergenţele de păreri JHAMTELE o8oo
bleme dezbătute în ultima lună zarm are şi noua componenţă a dintre aliaţi“, dar nu regreta COO PE 11 ATI WEL® II
de diplomaţia occidentală. Im organului in cadrul căruia se de fel că întirzie începerea tra o
pasul politicii occidentale „de vor purta tratativele cu privire tativelor.
pe poziţii de fo rţă“ a ieşit a tit la dezarmare. DE CONSUM 1MM s ooooo
de pregnant în evidenţă incit in ceea ce priveşte încerca
conducătorii S.U.A. şi Angliei Proiectarea noii serii de expe rea de a stabili o poziţie co BRAD, ILIA, CALAI,
şi-au propus sarcina de a găsi rienţe nucleare anglo-america- m ună anglo-am ericană fa ţă de
Noua nava de cercetări ştiin ţifice ,.Polius“ lungă de 111,5 mijloace in stare să reducă eşe ne este însoţită de încercarea Congo, ea apare ca un tîrg ti o
m. şi lată de 14,4 m., construită la şantierele navale „N eptnn“ curile suferite pină in prezent. de a induce în eroare opinia pic între vechii şi noii colo
din Rostok — R.D. Germană. Căci, aşa cum scria W alter Lip- publică, pretextindu-se cu ipo-‘ nialişti dispuşi să se înţeleagă HATES DRASTIE si SEBES o
pm ann în legătură cu situa crizie că guvernele S.U.A. si pentru îm părţirea prăzii. Apre o
ţia Berlinului occidental, „a ciind intilnirea Adoula-Chombe o
nu Întreprinde nimic nu înseam Comentariu extern de la K itona ca „un pas încu o
nă a m enţine statuquo ; a nu ra ja to r“, guvernele am erican şi 0 OOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC2
Întreprinde nimic, înseamnă a Angliei „îşi asumă an g aja englez, se arată în ultim ă in oo
permanentiza starea de neliniş mentele de a-şi intensifica“ stanţă g ata să accepte orice so
te, tem eri şi panică“. eforturile în direcţia dezarmării. luţie care le oferă o bază pen g Uniunea !Regională a Cooperativelor de Consum §
tru continuarea imixtiunii co
Departe insă de a adopta o Promovarea cursei înarm ări lonialiste in treburile Congou- o ANGAJEAZĂ: |
orientare nouă, cei doi oameni lor este com pletată în com uni lui. După ce guvernul englez
de stat s-au m ulţum it să abor catul final din Bermude cu te r a susţinut deschis pe Chombe, o © un maislru frigofehnisf g
deze problemele luate in discu giversarea tratativelor în legă iar guvernul am erican ar fi p re
ţie tot de pe vechile poziţii. R e tură cu situaţia Berlinului occi fera t in filtrarea mai intensă în g Solicitarţfei se vor adresa serviciului de cadre g
feririle comunicatului final la dental. Pentru înlocuirea tra Congo prin intermediul anum i
PARIS. — La direcţia Generală a MOSCOVA. — La 25 decembrie a problemele discutate — pro tativelor cu vagi „sondaje“ sc tor elemente din guvernul cen 0 al Uni unii regionale a ccoperaîiveior de consum g
Radiodifuziunii şi Televiziunii fran început la Moscova plenara' Uniunii blema Berlinului occidental, invocă poziţia obstrucţionistă a tral, vechii şi noii colonialişti
ceze a avut loc semnarea protocolu Artiştilor Plastici din U.R.S.S. Ser- problema experienţelor cu a r guvernului fiancez. Deviza preferă acum să-şi facă con g Deva, fleleîort 84. g
lui privind schimbul de programe în ghei Gherasimov, prim-secretar al mele nucleare şi situaţia din „fără F ra n ţa nu pot avea loc cesii. pentru a nu risca să fie
tre Radiodifuziunea şi Televiziunea uniunii, a prezentat un raport. Congo — nu indică vreo m o tra ta tiv e “ a constituit în Ber îndepărtaţi cu totul din joc. La 6D
franceză şi Radioieleviziunea romînă dificare substanţială a imobilis mude — la fel ca şi ia întilni- fel ca şi în cazul condam nării O000000000000©000000000000000000000000000000000000
pc perioada 1962—1903, care va in RABAT. — După cum transmite co mului cunoscut de multă vreme. rea m iniştrilor de Externe occi acţiunii indiene de eliberare a
tra în vigoare la 1 ianuarie 1962. respondentul agenţiei MAP, „Asocia Faptul că la Bonn rezultatele dentali şi la sesiunea Consiliu teritoriului Goa şi de sprijinire ANUNŢ Î
ţia femeilor“ din Aden a cerut să se , celor 12 ore de convorbiri pur lui N.A.T.O. — un pretext co a cauzei pierdute susţinută de
DJAKARTA. — La 24 decembrie, acorde femeilor din acest protectorat tate în Bermude, au fost salu mod pentru tergiversări, atit colonialiştii portughezi, guver LOŢIUNEA „CAPILON facep a ru l m ătăsos şi ii dă un i
Valentin Steriopol, adjunct al minis englez drepturi electorale pentru a tate „cu satisfacţie“, confirmă de agreabile cercurilor agresive nul american şi englez acţio
trului Comerţului şi Nicoiae Ionescu, participa în alegerile pentru parla cu prisosinţă predominarea ve din Washington, Bonn şi din nează în Congo de pe poziţii net miros plăcut şi persistent. >
adjunct al ministrului Industriei Pe ment şi organele municipale. chii orientări. alte capitale atlantice. Pentru colonialiste.
trolului şi Chimiei, însoţiţi de experţi, opinia publică mondială, „son Folosind regulat loţiunea „Capilon“ se evită form area ’
au sosit într-o vizită oficială la Dja LONDRA. — Deşi în Anglia vre in iţierea „pregătirilor in ve dajele diplomatice“ anunţate Intîlnirea din Bermude a scos
karta. mea este foarte friguroasă, adepţii derea unor experienţe in atm os în comunicatul final Kennedy- în evidenţă că în calea conso m ătreţei.
dezarmării nucleare englezi continuă feră“ cu arma nucleară, subli lidării păcii, in calea înlăturării
DJAKARTA. — Prof. dr. T. Bur* să menţină pichete în faţa închisorii niată în comunicatul final, re Macmillan apar ca o confir focarelor de prim ejdie din Eu © PUDRA „OPERA Ş l CAR MEN“, sîn t p u d re de calitate
ghele, membru al delegaţiei de medici din cartierul Brixton, în care sînt de prezintă un nou îndemn nesă mare a amlnării adevăratelor ropa şi din alte continente, mai
romîni care vizitează Indonezia, a ţinuţi participanţii la recentele de buit la promovarea cursei înar tratative capabile să înlăture sînt ridicate stavile artificiale superioară, fine, aderente, p lă c u t parfum ate. Ele protejează
ţinut la Universitatea din Djakarta o monstraţii împotriva bazelor ame mărilor. Poziţia exprim ată in care trebuie înlăturate prin ac
conferinţă intitulată „Insuficienţa re ricane de pe teritoriul Angliei. Piche comunicatul final anglo-ame- ţiunea unită a popoarelor. şi înfrum useţează pielea. )
nală acuta". Conferinţa a fost urmata tele au fost organizate de „Comitetul rican apare cu atît mai con
de un film documentar ştiinţific des celor 100“ în noaptea de 23 decem Z. FLORE A © FOLOSIŢI ZILNIC E li IANTINA „LAVANDA AMBRA- L
pre epurarea extrarenală. brie. TA“, plăcut parfum ată, cu ulei de lavandă. Ea face părul mă- t
tăsos, suplu, şi-i dă o străluci re naturală.
( © Pentru spălatul părului folosiţi şam ponul crem ă „Favo-
1 r it“. Dă o spum ă abundentă, face păru l moale, mătăsos, şi-i
dă un miros plăcut.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75 Taxa plătită în numerar contorm aprobării Diiceţiunii Generale P.T.I.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. —¦ Tiparul; întreprinderea Poligrafică Ri Mai" «•« Deva