Page 93 - 1961-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA !
Anul XÍIÍ. Nr. 2180
Lucrările sesiunii
Marii Adunări Nationale
Miercuri au continuat lucră­
rile sesiunii ordinare a Marii
Adunări Naţionale a Republicii
Populare Romîne.
In lojile oficiale au luat loc.
conducătorii partidului şi sta­
tului.
v La sesiune asistă în conti­
nuare numeroşi invitaţi — con­
ducători ai unor instituţii cen­
trale şi organizaţii obşteşti,
iruntaşi în muncă din întreprin­
derile Capitalei, oameni de
ştiinţă şi cultură, ziarişti. Sînt
prezenţi şeii ai misiunilor di­
plomatice acreditaţi la Bucu­
reşti.
Şedinţa a fost 'deschisă 'de
tovarăşul Ştefan Voitec, preşe­
dintele Marii Adunări Naţio­
nale. !
Deputatul Manea Mănescu a
prezentat raportul Comisiei eco-
¦nomico-fin'anciare cu privire la
proiectul de lege pentru apro­
barea bugetului de stat pe anul
îi 962.
: A început apoi discuţia gene­
rală la proiectul de lege pentru
aprobarea bugetului 'de stat pe
anul 1962 şl la darea de seamă
'asupra înfăptuirii planului dc
• stat pe anul 1961 şi cu privire
la planul rde stat pe anul 1962.
' Au luat ctivîntul 'depu­
taţii Gheorghe Roşu, circum­
scripţia electorală Roziîov, re­
giunea Bacău, Ştefan Tripşa,
circumscripţia electorală Hunc-
doâra-Vest, regiunea Hunecioa-
• ra, Constantin Nistor, circum-
>;vstn'pţiV electorali; Chermăneşii,
ooooo ooooo
o o
Cine nu-l cunoaşte in
Cugir pe tînărul comu­
nist Petrie Laurenţiu ?
Numele lui poate 1i des
intîlnit între strungarii
fruntaşi ai secţiei maşini-
unelte de Ia U.M.C. El işi
depăşeşte lunar planul cu
8 28—30 la sută, dind nu-
O mai produse de calitate.
o
O
O In plus, tînărul strungar
o
8o
poate fi văzut in fiecare
după-amiază printre elevii o
o clasei a IX-a a şcolii mc-
o
o
o dii. serale.
o
or
’O O O O O O O O O O O O O O O O O O O o
La şcoala producţiilor mari
Nici o absenţă
La G.A.C. „23 A ugust“ din sa ­
tul Mesentea, raionul Alba, învă-
ţăm întul agrozootehnic a în­
ceput în ziua de 1 decembrie.
La cercul organizat aici au fost
în ca d raţi 22 din cei m ai buni co­
lectivişti, iar ca lector a fost nu ­
m it tehnicianul agronom Pala-
dia M oraru. P ină la 20 decem ­
brie a. c. au fost p red a te în ca­
Bună preocupare
Cele două cercuri, agrotehnic
şi zootehnic, de la G. A. C. din
P etreşti sînt frecventate de 80
cursanţi. Organizaţia de partid
de aici (secretar tov. Vasile
Cîndea) şi consiliul de conduce­
re, se preocupă îndeaproape de
buna funcţionare a acestor
Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti
Jo i 28 d ec em b rie 1961
regiunea Iaşi, Nicolac Armencoiu,
circumscripţia electorală 6 M ar­
tie, oraşul Bucureşti, Szabo
Emeric, circumscripţia electora­
lă Săcueni, regiunea Crişana,
Dumitru Lupşe, circumscripţia
electorală Vişeu de Sus, regiu­
nea Maramureş, ministrul M i­
nelor şi Energiei Electrice, Bu­
jor Almăşan, Isac Martin, cir­
cumscripţia electorală Galaţi
Vest, regiunea Galaţi, Alexan­
dru Boabă, circumscripţia elec­
torală Brazi, regiunea Ploieşti,
Clement Rusu, circumscripţia
electorală Năsăud, regiunea
Cluj, Gherghina Cojocarii, cir­
cumscripţia electorală Ciocă­
neşti, regiunea Bucureşti, şi
Dumitru Simulescu, circum­
scripţia electorală Tg. Ocna, re­
giunea Bacău, ministrul Trans­
porturilor şi Telecomunicaţiilor.,
In şedinţa de după-amiază,
în continuarea 'discuţiilor au
luat ctivîntul deputaţii: Ştefan
Matei, circumscripţia electorală
Slatina, regiunea Argeş, Miliai
Suder, circumscripţia electora-,
în sem nate econom ii
l a piee ţtil d e c o st a l p rod
A te lie re le R. M. R. S im e ria
La Atelierele de reparat material ru-
lanţ din Simeria, datorită reducerii u-
nor consumuri specifice de materiale,
U.R.U.M. P e tro şa n i
Iii^seCŢuf turnătorie a uzinelor de
reparat utilaj miner din Petroşani, ca
urmare a reducerii consumurilor spe­
cifice de metal, energie electrică, elec­ peste 00 0 .0 0 0 Ici economii suplimentare
Premiza unor noi succese
Intr-una din zilele trecute,
cind a ieşit din mină, brigadie­
rul Gheorghe Cucoş a fost tn-
timpinat de ciţiva fidgi rătă­
ciţi de zăpadă. S-a bucurat ca
un copil. A prins unul în pal-
ma-i neagră de cărbune şi i
s-a adresat ca unei fiinţe vii :
— Tîrziu... tîrziu ai venit...
Adică nu, tu n-ai venit tîrziu!
Noi. ţi-am luat-o înainte!:.. Altă­
dată va trebui să te grăbeşti!...
Da, pentru minerii din secto­
rul I al exploatării carbonifere
Petrila, iarna a venit tîrziu în
acest an. Ei au sărbătorit reve­
lionul ia 0 noiembrie! Şi nu
numai ei. Au îndeplinit planul
pe anul 1961 înainte de termen
minerii din Uricani, cei d in .
Vulcan, cei din Lonea... In ziua
de 16 decembrie a fost înde­
plinit planul anual pe întregul
combinat carbonifer!
'Aşadar, Gheorghe Cucoş avea
dreptate: minerii au luat-o
timpului ¦înainte. Aceasta, la
producţie. Dar ei au obţinut
succese de seamă şii la calitate,
şi in ce priveşte realizarea in­
dicelui de productivitate. In li
luni, toate exploatările au re­
dus sub procentul admis cenuşa
din cărbune, şi tot in aceeaşi
perioadă toate exploatările au
8 avut perioade cind au mers 1
$ cost al fiecărei tone de fon­ •1*
8 tă. In această lună furna-
o liştii au produs fontă mai 1
drul cercului din Mesentea A
lecţii, iar frecvenţa s-a asigurat
sută la sută. Colectiviştii Irimic
Raica, Victor Şuteu, Ionaş Da-
m ian şi alţii au ascu ltat cu in ­
teres lecţiile „Cultura griului
de to am n ă şi soiurile“ şi „Cul­
tura cartofului“ punind lectoru­
lui numeroase întrebări.
cercuri. Colectiviştii participă
cu regularitate la învăţăm înt,
iar predarea lecţiilor se face la
un nivel corespunzător. Toto­
dată, pentru a uşura înţelege­
rea lecţiilor predate au fost
procurate mai m ulte planşe care
sînt folosite ca m aterial aju tă­
tor.
lă Brodina, regiunea Suceava,’
ministrul Economiei Forestiere,'
Marin Rădoi, circumscripţia
electorală Timişoara Sud-Est,
regiunea Banat, Alexandru Sen-
covici, circumscripţia electorală
Marghita, regiunea ' Crişana,
minisţrul Industriei Uşoare,
Vasile Mateescu, circumscripţia.,
electorală- Vîrtoapele, regiunea
Bucureşti, Gheorghe ' Dogarii,
circumscripţia electorală" Şchei,'
regiunea Braşov, Paraschiva
Frîncu, circumscripţia 'electora­
lă Solea, 'regiunea Suceava,
Gogii Rădulescu, circumscrip­
ţia electorală Timişoara Sud,
regiunea Banat; ministrul Co­
merţului, Ion Constantin, cir­
cumscripţia electorală 13' De­
cembrie, oraşul Bucureşti, Cor­
nel Burtică, circumscripţia elec­
torală Ilic Pintilie, oraşul Bucu­
reşti, /Ion Cozma, circumscrip­
ţia electorală Miercurea NirajF
regiunea Mureş-Autonomă' M a­
ghiară, ministrul Agriculturii.
Lucrările sesiunii continuă.
¦ (Agerprcs)
recondilionării ' pieselor ş sculelor,
s-au realizat economii la preţul de
cost de 713.000 lei.
trozi şi alte materiale, s-au realizat
la preţul dc cost al producţiei.
obţinut o productivitate . de
peste o tonă pe post. Fireşte,
în asemenea situaţie se cuvine
să fie evidenţiate toate colecti­
vele de muncă ale combinatu­
lui. Cele mai frumoase succese
S fîr ş it de an în abatajele
V ăii J iu lu i
au fost obţinute însă de mine­
rii din Uricani.
In zilele acestea de sfîrşit de
an, minerii din Valea Jiului au
intensificat ritmul muncii, pen­
tru a îmbogăţi realizările înre­
gistrate. Aşa se face că in de­
cembrie, în primele două deca­
de, s-a extras o apreciabilă can­
titate de cărbune peste plan.
In această perioadă au depăşit
planul minerii de la sectorul III
(Succesele obţinute 'de lucratorii 'depoului 'C.F.R. 'din Tei aş se dîttvfesc şi 'şcolctfizariţ în­
tregului personal în scopul reîmprospătării cunoştinţelor şi acumulării altora noi.
IN. FOTOGRAFIE: Instructorul loan Buţu, explică unui gftip de mecanici [de locomotiva
funcţionarea unui injector.
4 p ag in i 20 b an i
Cu 16 Isa sută
mas rrniHe inovaţii
In cursul acestui au inovatorii de
la uzina „Victoria“ din Gălan au pro­
pus 138 de inovaţii, dintre care 72 au
fost aplicate şi aduc o economie anu­
ală de 582.000 lei. Faţă de anul 19G0
numărul inovaţiilor a crescut cu 10
la sută.
Printre inovatorii fruntaşi se numă­
ră inginerul Francisc Schönberger,
care a propus o inovaţie ce aduce eco­
nomii anuale de 82.000 lei, Zaliaria A-
chimeţ, Miron Pop, Rudolf Ţipţer şi
Traian Horvath.
Unitate fruntaşă
pe ţară
Acţiunea de colectare şi predare a
materialelor vechi a stat în tot cursul
. anului 1901 în centrul atenţiei între­
gului colectiv de la uzina „Victoria"
Gălan. Drept urmare, planul de stat la
i acest indicator a fost depăşit cu 254,0
la sută. In fruntea acestei acţiuni s-au
situat colectivele secţiilor furnale, se-
micocs, turnătoria de lingotiere şi me­
canică.
Pentru succesele obţinute, uzina „Vic­
toria“ Gălan a primit de la Direcţia
generală I.C.AÎ. diploma de unitate
fruntaşă pe ţară.
M cadre de muncitori
bine pregătiţi
In anul de pregătire profesională
1901 au funcţionat la. uzina „Victoria"
Gălan 9 cursuri de calificare în dife­
rite mesenii. De curînd au primit di­
ploma dc muncitori bine pregătiţi 31
macaragişti. Alţi' 38 de lăcătuşi au
susţinut examenele la sfir.şitul cursului
şi s-au dovedit foarte bine pregătiţi.
Meritul este desigur înainte de toa­
te al cursanţilor dintre care remarcăm
pe Vasile Tocaci şi Laurean Pop, care
au obţinut media 10. Dar în această
...acţiune merite au şi tovarăşii Gheor-
'.'V.-' .. " w-i-i -V.
ghe Botă şi Roiiuilus Ştef, care au
condus acest curs.
I. CRAŞCA
corespondent
al minei Petrila cu aproape
1.000 tone cărbune: cei de la
sectorul IV 'Aninoasa cu 1.167
tone cărbune, cei de la secto­
rul III Lupeni cu circa 1A00
tone... Demn de remarcat este
faptul că s-au obţinut realizări
de seamă şi in ce priveşte ca­
litatea cărbunelui: toate exploa­
tările carbonifere au coborit in
luna decembrie procentul de ce­
nuşă sub cifra admisă.
'Aşadar. în Valea Jiului se
desfăşoară o largă acţiune pen­
tru a se scoate ia suprafaţă
cărbune mai mult şi mai bun.
Realizările obţinute dovedesc că
multe setoare au obţinut deja
indicele de producţie planificat
pentru anul viitor. 'Acesta este
un fapt demn de laudă, desigur,
care constituie premiza unor
noi şi însemnate succese.
N. AN D R O N A C H E
Tov. Gheorghe Glieorgliiu-Dej şi alţi conducători de partid şi de stat, în mijlocul de­
legaţilor din regiunea noastră la Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti.
Fruntaşi în munca
patriotică
C ercetări etnografice
Un colectiv de lare, portului, graiu­ în ultimii ani in via­
cercetători de la lui, obiceiurilor, şl ţa populaţiei mun­
Filiala din Cluj a folclorului local. citoreşti din acest
Academiei R.P. Ro­ Cercetările, condu­ IOC.'
mîne în colaborare se de profesorul N. Munca pe teren a
cu Muzeul regional Dunăre în satele acestui colectiv, din
Hunedoara—Deva a Cinciş, Cerna, Valea care fac parte et­
întreprins o serie de Ploştii, Baia lui nografi, i s t o r i c i,
cercetări complexe Crai, Moara Ungu­ lingvişti, medici, fol­
in zona Cinciş-Te- rului şi Bălana, se clorişti, istorici de ar­
liuc. desfăşoară in aceas- ; tă şi tehnicieni, este
tă iarnă. Studierea
acestor aşezări, s i- c
!Etnografii, studiază tu'ate intr-o zonă plină de succes. Ea
aspectele vieţii ma­ conslituie începutul
teriale şi spirituale
a populaţiei aşezări­
intermediară între­ unei vaste mono­
lor din această zo­ ţinutul pădurenilor:. grafii 'etnografice a
nă. O deosebită a- ¦şi Ţara Haţegului,• Văii Cernei, a cărei
prezintă im mare in ­
teres mai ales din realizare şi-a pro-
lenţic se acordă mi­ piis-o colectivul.
neritului, agricultu- punct de vedere al
riî, medicinii popu­ înnoirilor petrecute
B. BENE AM IN
La Casa pionierilor
Pentru ca elevii din Petro­
şani să-şi p etre ac ă v acan ţa de organiza o excursie în îm preju­
iarnă într-un mod cit mai p lă­ rimile oraşului, în 7 ianuarie o
cut, conducerea Casei pionieri­ altă excursie la cabana Rusu
lor din localitate a întocm it un ctc.
plan bogat de activitate. Ast­ „Să re a liz ă m în 1962 in d icii de utilizare
fel, p rin tre altele este prevăzut p re v ă z u ţi p en tru anul 1965“
ca în ziua de 28 decem brie să
aibă Ioc carnavalul elevilor cu feelo unde a pori! iniţiativa
note biine, în 3 ianuarie se va
Furnaliştii din Căilan sînt
M©î b a ze sp o rtive iniţiatorii întrecerii pentru a
realiza încă din 1962 indicii
Recent, asociaţiile sportive de utilizare ai agregatelor
Viscoza din Lupeni şi S tă ru ­ prevăzuţi pentru anul 1965.
inţa din Petroşani au term inat îndată după pornirea aces­
lucrările de am enajare a popi- tei valoroase iniţiative, oa­
căriilor. 'Astfel, pentru noul menii din secţie, fie ei furna-
lişti sau cauperişti, lăcătuşi
campionat orăşenesc, numărul sau apaăuctieri, au început
bazelor sportive a crescut cu să muncească cu şi mai mul­
încă două; Demn de rem arcat tă rîvnă pentru a traduce în
este faptul că popicărla din fapt angajamentul luat.
Petroşani a fost ream enajată
numai prin muncă patriotică. — Noi, spunea prim-jurna-
In fruntea acestei acţiuni au listul loan Păroan, chibzuim
stat sportivi fruntaşi ca Zoltan pe îndelete, dar cind zicem
A lbu, A lexandru Cozma şi alţii. un cuvînt, e zis. De aceea
şi in această întrecere por­
S. BÂLOIU
nită pentru a realiza încă
corespondent din anul viitor indicii de uti­
lizare ai furnalelor prevăzuţi
pentru 1965, vom obţine re­
zultatul propus...
...Ne-am interesat care sînt
rezultatele obţinute in pri­
mele zile după pornirea aces­
tei iniţiative. împreună cu
ing. loan Stoicoi, şeful sec­ ţul de cost al acesteia este 1
ţiei, am făcut calculele. In
perioada 12—22 decembrie,
in comparaţie cu decada
2—12 decembrie, furnaliştii
din Călan au reuşit, ca ur­
mare a aplicării unor mă­
suri tehnico-organizatorice —
mărirea debitului de aer in­
suflat in furnale, îmbunătă­
ţirea sortării materialelor,
organizarea 1mai bună a
muncii de elaborare• a şar­
jelor, etc. — să sporească cu
mult indicii 'de utilizare a
furnalelor, dină aproape 70
leg. fontă mai mult pe fieca­
re metru cub de volum util
şi zi calendaristică. In ulti­
mele. zece zile, pe. Vaza creş­
*/»--t I--t '--t i 701— 1 l_J< ~ J U <_l (, cii de utilizare ai agregate­ H1
Tinerii din secţia turnătoria vcch®
a Uzinei „Victoria“ Gălan sînt orga­
nizaţi în 7 brigăzi de muncă patrio­
tică. In cursul acestui an ei au colec-'
tat 206 tone metale vechi, din care 69
tone pentru oţelăriiie Hunedoarei, iar
restul pentru cubilourile proprii. Frun­
taşi în această acţiune sînt tinerii de
la cubiloLiri şi dc la sortimentul ra­
diatoare.
V. TATARIJŞ
corespondent
-O —
Din mafenal
recuperai
M uncitorii secţiei C. F. I. a
Atelierelor centrale Crişcior au
pornit o largă acţiune de rea ­
lizare a cit mai m ulte economii.
Din iniţiativa lăcătuşului Ni-
colae Marcu, s-au confecţionat
peste 30 capace din ta b lă p e n ­
tru încuietorile macazelor. Aces­
te capace au fost confecţionate
num ai din m aterial recuperat;
De asemenea, au fost rep a­
ra te p rin m uncă p a trio tic ă cî-
teva locom otive şi o forjă. P rin ­
tre m uncitorii care au efectuat
m ai m ulte ore 'de m uncă p a ­
triotică sînt Nicolae Crişciu,
loan Golda, T raian Albu şi alţii.
OSWALD ZATOŞCHIL’
t corespondent
terii gradului de folosire a 1
}
capacităţii furnalelor, colec­ N1i
tivul secţiei a produs peste
i
plan mai bine de 600 tone 1
fontă. Acesta este un rezul­ 1
tat bun. '1
hj
Apreciind munca furnaliş- 1
tilor după acest rezultat, 1
s-ar părea că lucrurile merg
1
strună. Se poate însă spune 1
că furnaliştii din Călan mai 1
au încă probleme de rezolvat. 1
In ultimele zile, după porni­
rea iniţiativei, se observă că i
mai există încă „goluri“ în 1
îndeplinirea sarcinilor eco­ 1
nomice. Furnalele, din lipsă 1
de aprovizionare ritmică cu
minereu de la Teliuc, au N1J
1
redus. Deficienţe există şi in
privinţa reducerii, preţului de
1
1
multă, dar clin păcate, pre­
încă destul de ridicat. In 1
}
această perioadă s-a depăşit 1
consumul de cocs şi calcar.
Primele zile de întrecere J
pentru folosirea din plin a 1
agregatelor, dovedesc că aici 1
sint încă mari rezerve inter­ J
ne, care valorificate. pot
contribui la îndeplinirea an­ J
gajamentului luat de a rea­ 1
liza încă din anul 1962 indi­ 1
J
lor prevăzuţi pentru 1965. 1
Furnaliştii au însă obligaţia 1
3
să depună aceleaşi eforturi 1
şi în privinţa îmbunătăţirii
calităţii metalului şi reduce­ 1
rii preţului de cost al fontei. }
GH. GĂLINESGU 1
i