Page 94 - 1961-12

pa'?. A
©in lucrările Consfătuirii pe fără a ţăranilor colectivişti
4i3>4 *«J4> ?$*¦•<$><î -
Cuvîntul tovarăşului
inginer Bora Ion
d irecto ru l G .A .S. B ă i Ieşti, reg iu n ea O ltenia
Consiliul gospodăriei noastre a
acordat o atenţie deosebită îngrijito­
rilor de animale. In primul rînd, noi
am căutat ca în acest sector, atît
de important, să selecţionăm oame­
nii care îndrăgesc şi iubesc cu pa­
siune această meserie, care cunosc
bine caracteristicile productive ale fie­
cărui animal.
liste important ca îngrijitorul să
îngrijească acelaşi lot de animale o
perioadă de timp mai îndelungat. De
acest lucru ne-am convins o dată
mai mult în anul 1959, eînd de la o
grupă de animale — unde s-au schim­
bat 8 îngrijitori-mulgători, producţia
medie anuală obţinută de la fiecare
animal a fost de numai J.600 litri-
Un număr de 4 vaci din această
grupă, fiind lipsite de un îngrijitor
permanent, şi-au schimbat metabolis­
mul, au rămas fără lapte, iar Ia i>
nele anului au fost reformate ca ani­
male necorespunzătoare. Trăgînd în­
văţăminte din aceste deficienţe, noi
am reuşit ca din anul 1960 să asi­
gurăm permanentizarea îngrijitorilor
de animale.
Conducerea gospodăriei se ocupă
îndeaproape de ridicarea nivelului de
cunoştinţe profesionale ale îngrijito-
rilor-mulgători. Noi am organizat săp-
tămînal, încăpînd din noiembrie anul
acesta, cursuri speciale în cadrul că­
rora cadrele tehnice zooveterinare din
gospodărie predau lecţii însoţite de
demonstraţii practice privind cele mai
eficiente metode de îngrijire şi hră-
nire a animalelor. Totodată, am or­
ganizat, în tot timpul iernii, cursuri
de calificare la locul de muncă, la
care îngrijitorii-nmlgători participă cu
mult interes. Ei îşi însuşesc cunoş­
tinţe noi despre creşterea şi exploa­
tarea vacilor. Consfătuirile de pro­
ducţie, care se ţin lunar, s-au dove­
dit un bun mijloc în ridicarea cali­
ficării îngrijitorilor de animale, de­
oarece aici ei iau cunoştinţă de me­
tode înaintate de lucru, stabilesc mă­
suri pentru lichidarea deficienţelor.
Ridicarea calificării îngrijitorilor de
animale a făcut posibilă aplicarea pe
scară largă a regulilor zooveterinare.
La noi, în ferma de vaci se respec­
tă programul de grajd: se asigură
o furajare raţională şi echilibrată în
raport de producţie şi de stadiul de
Cuvîntul tovarăşului
Chirilă
p re şe d in te le G .A.C. M iră sîă u , re g iu n e a C lu j
Am lucrat ta secţia agricolă rain-
nălâ, iar în anul 1958 • la cererea
mea am fost trimis ca agronom în
gospodăria colectivă din Mirăsîău,
dorinţa mea fierbinte fiind să mun­
cesc alături de ţăranii colectivişti ş1
să-i ajut pentru a obţine recolte Şi
venituri din ce in ce mai mari. In
anul următor am (ost ales preşedinte.
Pe atunci rezultatele în producţie
pe care Ie obţineau colectiviştii erau
cu mult sub posibilităţi din cauză câ
nu aplicam regulile agrotehnice co­
respunzătoare condiţiilor gospodăriei
noastre.
Împreună cu comuniştii din gospo­
dărie am ajutat pe unii colectivişti,
care mai susţineau practici învechite
de lucrare a pămîntului, să înţeleagă
necesitatea aplicării metodelor agro­
tehnice avansate, a dezvoltării multi­
laterale şi intensive a producţiei, a
creşterii averii obşteşti, ca pe acea­
stă bază să se ridice continuu ni­
velul de trai al colectiviştilor.
Ne-am îngrijit ca an de an să
crească fondul de bază care în pre­
zent are o valoare de 3.450.001) lei
venind peste 539.000 lei la 100 hec­
tare teren agricol. Din acest fond
peste 80 Ia sută reprezintă investiţi­
ile productive făcute pentru dezvol­
tarea unor ramuri de producţie care
aduc venituri tot mai mari gospo­
dăriei.
Deşi din suprafaţa de teren a gos­
podăriei peste 50 la sută este si­
tuată pe soluri mai puţin fertile, de
pe care în trecut nu se obţinea de­
cît cel mult 8—900 kg. grîu sau 1.200
kg. porumb la hectar, anul acesta
aplicînd în mod diferenţiat metodele
agrotehnice înaintate, cu tot timpul
secetos am reuşit să obţinem urmă­
toarele producţii medii la hcclar:
2.256 kg. grîu, 2.967 kg. porumb boa­
be, 33.450 kg. sfeclă de zahăr, 22.50U
kg. cartofi.
Cuvîniul tovarăşului
Nicolae Dogarii,
directo, ui G .A .S. G iarm ata, reg iu n ea B a n a t
Gospodăria de stat Giarmata este
cunoscută în regiunea Banat ca o
unitate care a îndrăgit încă de acum
4-5 ani creşterea păsărilor, ocupaţie
de care se feresc mulţi conducători
de unităţi agricole socialiste, deşi
este foarte frumoasă şi rentabilă. Este
adevărat, că dacă se neglijează anu-
gestaţie, iar adăparea animalelor are
loc la ore fixe. Prin introducerea re­
gistrelor de crescătorie şi a registre-
ior-matcă, s-a asigurat o mai bună
supraveghere a procesului de produc­
ţie, S-a ajuns astfel ca majoritatea
vacilor să aibă perioada de lactaţje
mai normală.
O expresie evidentă a ridicării ca­
lificării îngrijitorilor-mulgători este
creşterea numărului fruntaşilor, eare
obţin producţii sporite de lapte. De
pildă, de ia un efectiv de 12 vaci,
mulgătorul Petre Bădele a obţinut o
producţie de 51.600 litri lapte, ceea
ce revine la 4.300 litri lapte de fie­
care vacă furajată. Tovarăşa Virginia
Demonic a obţinut 4.150 litri laple de
fiecare vacă furajată, faţă de 3 .2 0 0
litri lapte cîi s-a realizat în medie
pe gospodărie la fiecare vacă fura­
jată.
Este necesar să fie sporită cointe­
resarea materială a mulgătorilor în
creşterea producţiei de lapte. Este
ştiut că în prezent mulgătorii pe lin­
gă salariul de bază, primesc în plus
o retribuţie pentru fiecare litru de
lapte muls, fără a se lua în conside­
rare procentul de grăsime. Nefiind
retribuiţi după procentul de grăsime
ci mimai după cantitate, unii dintre
ei neglijează de multe ori să mulgă
întreaga cantitate de lapte ce o poa­
te produce vaca, deşi în ultimele
sule de grame de lapte procentul de
grăsime este mult mai ridicat, ajun-
gînd pînă la 8,5 şi chiar la 9, deci
de aproape 3 ori mai mare decît în
întreaga cantitate de lapte obţinută,
care are în medie 3,5 la sută gră­
sime. De aceea noi propunem ca re­
tribuţia ce se dă în plus la litrul de
lapte să reprezinte valoarea laptelui
muls, recalculat la un procent de 3,5
grăsime.
Preocuparea permanentă faţă de dez­
voltarea sectorului zootehnic a dat
posibilitate gospodăriei noastre să
sporească an de an producţia de lap­
te de fiecare animal. Bizuindu-se
pe experienţa acumulată, muncitorii
gospodăriei noastre s-au angajat în
şedinţa în care s-au dezbătut cifrele
de plan pe anul 1962, să realizeze în
medie pesie 3.700 litri lapte de fie­
care vacă furajată, la un preţ de cost
de sub 1 leu litrul. - — . v ..
Sectorul căruia în ultimii ani îi
acordăm o atenţie deosebită este creş­
terea animalelor. In acest an, faţă
de- 1960 numărul de animale proprie­
tate obştească aproape s-a dublat re­
venind în prezent la 100 ha. 46,9 tau­
rine din care 14 vaci, 39 porcine etc.
Printr-o îngrijire şi furajare raţio­
nală ain reuşit să obţinem o produc­
ţie de aproape 3.000 litri laple pe cap
de vacă furajată faţă de 2.300 litri
obţinuţi în anul trecut. Statul ne-a
ajutat cu seminţe de soi, îngrăşă­
minte chimice, cu tractoare şi maşini
agricole etc. La acest sprijin acordat
de stat noi am răspuns contribuind
din an în an mai mult la creşterea
fondului central de produse agricole.
Astfel, în 1961 gospodăria noastră a
contractat cu statul 41.710 kg. cereale
şi floarea-soarelui la 100 ha. culti­
vate cu aceste culturi şi alte produse
agricole, realizînd venituri băneşti de
1.889.000 lei numai din produsele con­
tractate. Totalul veniturilor băneşti ale lective.
gospodăriei noastre raportate Ia 100
ha. se ridică în acest an la 330.000
lei.
Colectiviştii din Mirăsîău sînt min-
dri de faptul că în acest an ni s-a
decernat drapelul de gospodărie frun­
taşă pe regiunea Cluj şi ne vom stră­
dui să păstrăm în continuare acest
drapel. Personal mulţumesc din mi­
mă pârlitului şi guvernului pentru
înalta distincţie ce mi s-a acordat,
fiind decorat cu Ordinul Muncii cla­
sa III şi consider că aceasta repre­
zintă o înaltă preţuire a muncii mem­
brilor gospodăriei noastre colective.
Ne angajăm ca în anul 1962, în
condiţii de climă normale să obţinem
la hectar cel puţin 2.500 kg. grîu,
5.000 kg. porumb boabe, 40.000 kg.
sfeclă de zahăr, 30.000 kg. cartofi şi
3.500 litri lapte pe cap de vacă tu­
rajată.
mite condiţii elementare, poţi avea
pierderi destul de mari.
Gospodăria noastră creşte anual
1 0 0 .000 pui de găină şi 2 0 .0 0 0 pui
de curcă, avînd o matcă de 6.000
găini ouăteare. In medie revin 3-150
de găini la sula de hectare.
Inirucît în lucrările consfătuirii
noastre pe lîngă celelalte probleme
s-a pun un accent mare pe creşte­
rea păsărilor, aş vrea să vă împăr­
tăşesc în cîteva cuvinte metodele prin
care muncitorii noştri reuşesc să creas­
că un număr atît de mare de păsări,
cu un procent de mortalitate mic.
Iu creşterea puilor de găină noi
am folosit mai multe metode. Una
din acestea era creşterea în puierni-
je tip, încălzite cu cotlon (coş) din
cărămidă. Am mai folosit şi metoda
creşterii puilor în baterii care deşi
dă putinţa ca în acelaşi spaţiu să se
crească de cinci ori mai mulţi pui,
sînt greutăţi pentru că puii nu prea
au posibilitate de mişcare în aer
liber.
In prezent folosim metoda creşte­
ri) puitor în puiernije încălzite cu
becuri infraroşii. Aici puii • se dezvol­
tă bine şi uniform, iar prin consu­
mul de curent electric ia încălzire am
făcut o economie de 0 0 la sută faţă
de încălzirea eu lemne.
Moi creştem pui aiit pentru pră-
silă, cit şi pentru carne. Creşterea se
împarte în două etape. In prima eta­
pă. pînă la vîrsia de 35-40 zile, atît
puii pentru prăsilă cit şi cei pentru
carne se cresc la fel în puiernile.
De la 40 de zile în sus puii desti-
Cuvîntul tovarăşului Avram Juicu,
vicepreşedinte al C om itetului executiv al S fa tu lu i popular
al raionului B u jo r, regiunea G alaţi
In raionul Bujor există o supra­
faţă de cca. 90.000 ha. terenuri în
pantă supusă eroziunii, reprezentînd
un procent de aproape 65 la sută din
suprafaţa agricolă a raionului, l'este
13.000 ha. din această suprafaţă au
stratul fertil spălat, nemaiputînd fi
redate în circuitul agricol decît prin
aplicarea diferitelor amenajări de
combaterea eroziunii solului. O altă.
suprafaţă de peste 3.000 ha., are ero­
ziuni de adîncime c a : ogaşe, ravc-
ne, provocate de torenţi care nu pot
fi stăviliţi decît prin diferite lucrări
speciale, plantaţii silvice de protec­
ţie.
Comitetul raional de partid şi Co­
mitetul executiv al Sfatului popular
raional, analizînd situaţia acestor te­
renuri, a trimis specialişti în fiecare
gospodărie agricolă colectivă cu sar­
cina de a analiza şi stabili măsurile
concrete ce trebuie luate pentru re­
darea acestor terenuri în circuitul
agricol, pentru ridicarea fertilităţii te-
Colectivişti din regiunile Cluj şi Hunedoara la Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti.
Cuvîntul tovarăşului loan Gîrceag,
preşedintele G \.C . din com una H a tm a n , regiunea B raşov
Vorbitorul a înfăţişat pe scurt prin­
cipalele realizări ale gospodăriei co­
Pentru a asigura animalelor hrană
bună şi iu cantităţi îndestulătoare —
a spus el — de mai bine de 6 ani,
pe lîngă porumb, noi însilozăm Şi
lucernâ, trifoi, borceag, amestec de
ierburi cu melasă sau uruială de orz.
In anul acesta am însilozat şi porumb
în amestec cu soia. In .total, am în­
silozat 4.000 tone din care 270 tone
leguminoase (trifoi, lucernă şi bor­
ceag).
Numărul de animale a ajuns în
prezent la: 1.003 taurine, din care
526 vaci şi juninci gestante, 1.342
porcine, din care 121 scroafe, 1.354
ovine şi 1.000 păsări matcă. Rapor­
tat la 100 ha. revin: 62 taurine din
care 32 vaci, 92 porcine din care
8,2 scroafe şl 84 ovine.
Fiind aşezată în apropierea oraşu­
lui Braşov, mare centru muncitoresc,
gospodăria noastră a pus un accent
deosebit pe creşterea vacilor de lapte.
Pentru sporirea efectivelor, am acor­
dat o atenţie deosebită creşterii viţe-
lelor. Vacile le-am hrănit din ce în
ce mai bine, în special cu siloz bo­
gat din care un procent mare îl con­
stituie leguminoasele, precum şi cu
fîiiuri bune, au fost înţărcate la vre­
me, cu circa 2 luni înainte de tăta­
re, fapt care a asigurat obţinerea de
DRUMUL SOeiAbiSMUEÜf
naţi pentru prăsilă se cresc în co­
teţe mobile sau şoproane din baloţi
de paie pe trifoişti şi lucerniere, for-
mînd tabere de cîte 3.000 pui la o
distanţă de cel puţin 1 /2 km. una de
cealaltă.
La aceeaşi vîrstă, puii pentru carne
în greutate de 550 gr. sînt puşi la
îngrăşare în baterii. Greşterea puilor
în baterii nu a dat rezultate bune
pentru că nu puteau face mişcare,
dar îngrăşarea lor în baterii este
avantajoasă objinîndu-se sporuri me­
dii de cel puţin 20 grame pe zi. In
felul acesta la 60 de zile, puii au o
greutate medie de cel puţin OUI)
grame.
Pe lingă alte feluri de hrană, noi
ne-am îngrijit de asigurarea unui fu­
raj care să conţină toate substan­
ţele necesare. Astfel am trecut la
prepararea de furaje granulate.
Utilaje în acest scop nu am avut.
Am găsit la o fabrică de paste făi­
noase un malaxor vechi şi o presă
de macaroane. Gu mici transformări,
acestea au putut fi folosite la prepa­
rarea furajelor granulate necesare
pentru creşterea păsărilor. Asemenea
instalaţii au începutsă fie confecţio­
nate la centrul mecanic din Arad.
renurilor slab productive şi neproduc­
tive.
In continuare, vorbitorul a înfăţi­
şat planul pentru combaterea eroziu­
nii solului şi acţiunile ce s-au între­
prins pînă acum.
In urma muncii politice, a organi­
zării schimburilor de experienţă —
a spus el — colectiviştii au fost mo­
bilizaţi la aplicarea acestor măsuri.
Pe această cale, pe terenuri în trecut
complet neproductive, s-au creat mari
plantaţii de vii şi pomi ce măresc
veniturile gospodăriilor colective.
In prezent avem o suprafaţă de
899 ha. terasate în 35 gospodării co­
lective.
Concomitent cn acţiunea de ame­
najarea terenurilor erodate pentru
plantarea lor cu vie şi pomi, am în­
fiinţat 2 pepiniere raionale, pentru
a asigura materialul săditor necesar
plantării acestor suprafeţe. In pre­
zent materialul săditor viticol şi po-
.Ulii '¦ •••iK '.IU i
producţii mari de lapte şi de viţei vi-
guroşi. Totodată, acum 4 ani s-a In­
trodus însămînţarea artificială. Toate
acestea au făcut ca să putem obţine
anual, în medie, de la 100 vaci cîte
90 viţei. Viţelele le hrănim cu bibe­
ron şi la găleată cu cantităţi îndes­
tulătoare de la p te: cîte 330 litri lapte Ia înţărcare, îngrăşînd pe cap de
integral şi 700-800 litri lapte tras,
pînă la vîrsta de 6 luni. In conti­
nuare pînă la vîrsta de montă, junin-
cile sînt bine hrănite pentru a se ob­
ţine sporuri mari în greutate, în care
scop îi cointeresăm şi pe colectivişti.
In creşterea taurinelor am introdus o
evidenţă strictă care ne permite cu­
noaşterea originei fiecărei viţele sau
tăuraş şi producţia vacii din care
provine. O dată cu creşterea efecti­
velor, a crescut şi producţia de lapte
pe cap de vacă furajată de la 1.300
litri în anul 1957, Ia aproape 3.000
litri lapte în anul acesta. Pe baza
creşterii producţiei, în anul 1962 vom
livra statului 1.125.000 litri lapte, faţa
de numai 910.000 litri în anul acesta.
Vreau să scot în evidenţă cîteva
probleme legate de creşterea porci­
lor căreia la început nu prea i-am
acordat atenţia cuvenită. In prezent,
însă, creştem porci din rase bune pro­
ducătoare de carne. Prin încrucişări
de rase obţinem porci de carne cu
mare randament la creştere. Gu tim­
pul ne-am dat seama că vînzarea
purceilor la înţărcare ne aduce numai
Prin folosirea furajelor granulate
am obţinut rezultate net superioare.
Lotul de pui hrănit cu furaje granu­
late la vîrsta de 60 zile a ajuns la
o greutate medie de 900 grame, în
timp ce puii hrăniţi obişnuit au atins
o greutate de numai 475 grame.
Aşa cum am arătat la început gos­
podăria noastră creşte anual şi 30.000
de pui de curcă. Din experienţa noas­
tră aş recomanda tuturor gospodări­
ilor de stat şi gospodăriilor colecti­
ve, să crească un număr cit mai mare
de curci, căci acestea ne oferă be­
neficii însemnate şi posibilităţi de
creştere în cîmp mult mai mari. Creş­
terea unei curci pînă la vîrsta de la
6 luni cîml are 8 pînă la 10 kg.
greutate nu ne costă mai mult de
35-40 lei.
Pentru anul 1962 ne angajăm să
producem peste 1,5 milioane de ouă,
150.000 pui de irigare la o greutate
medie de 1 kg. şi 20.000 curci. De
asemenea vom ajuta gospodăriile co­
lective din jurul nostru să-şi dezvolte
şi ele acest sector, prin livrarea de
pui de o zi, şi ajutor tehnic, în care
scop vom pregăti şi trimite Ministe­
rului Agriculturii material scris pen­
tru a edita o broşură cu experienţa
noastră în creşterea păsărilor.
micol necesar, în cea mai mare par­
te, îl obţinem pe plan raional.
In afară de aceasta, în raionul nos­
tru, am executat şi lucrări de ame­
liorarea păşunilor erodate. Avem în
prezent peste 1.500 ha. păşune pe
care s-au executat lucrări pentru ri­
dicarea producţiei şi de combaterea
eroziunii solului.
Pentru a reda în circuitul agricol
1.400 ha. teren degradat şi neproduc­
tiv, suprafaţa planificată pentru anul
1962 — a spus vorbitorul — propun
ca Ministerul Agriculturii să doteze
brigăzile speciale din S.A1.T- de com­
baterea eroziunii cu tractoare grele,
buldozere, gredere şi alte maşini spe­
ciale necesare executării acestor lu­
crări. De asemenea, propun ca cen­
trul de combaterea eroziunii Folteştf,
ce aparţine Ministerului Agriculturii,
să treacă la Sfatul popular regional
care are în raionul nostru încă un
centru de combaterea eroziunii Ia
Bere.şli.
pierderi. Am constatat că consumul
de hrană este de două ori, iar consu­
mul de muncă de aproape trei ori
mai mare la I kg. carne purcel, de­
cît la un kg. carne porc îngrăşat, in
anul 1957, cînd am înţărcat 14 pur­
cei pe cap de scroafă şi i-am vîndut
scroafă numai 0 ,2 purcei am reali­
zat un venit de 2 .0 0 0 lei de la fiecare rînd astfel producţii sporite de carne
scroafă. In anul 1961, cînd am în­
ţărcat 16 purcei şi am îngrăşat şi li­
vrat aproape patru porci pe cap de
scroafă, veniturile băneşti s-au ridicat
la 5.148 lei de Ia fiecare scroafă.
Gu aceasta rezervele nu s-au ter­
minat ; şi pe viitor vom mări numă­
rul de porci îngrăşaţi. In anul acesta
am livrat statului pe bază de con­
tract 400 de capete de porci graşi,
iar la anul viitor vom livra 1.400 de
capete.
In anul 1961 valorificarea produse­
lor vegetale şi animaliere prin con­
tractele încheiate cu statul au dus la
obţinerea unor venituri băneşti care
s-au ridicat la 6.737.191 lei, din care
din creşterea animalelor 2.211.987 Iei.
Aceasta ne-a permis să ridicăm va­
loarea zilei-muncă.
Ne angajăm în faţa consfătuirii să
îndeplinim sarcinile propuse, contri­
buind astfel la întărirea economico-
organizatorică a gospodăriei noastre
colective, Ia ridicarea nivelului de trai
al colectiviştilor.
Nr. 218!?
m
Cuvîntul
Gheorghe Dude,
b rig a d ie r la G .A.C. din com una Ş te fă n e ş ti,
regiunea Argeş
Gospodăria noastră colectivă este
situată în zona subcarpatică, în par­
tea de sud a podgoriei Drăgăşani.
La înfiinţare, în anul 1950, gospodă­
ria cuprindea 45 de familii şi avea
o suprafaţă de 100 ha. teren agricol,
din care 13 ha. cu vie altoită pe rod.
An de an gospodăria s-a dezvoltat.
Anul acesta întreaga comună este co­
lectivizată. Gospodăria cuprinde 910
familii cu 1.100 ha. teren agricol, din
care 125 ha. vie pe rod şi 30 ha. vie
tînără, plantată în terase.
Suprafaţa viticolă a gospodăriei re­
prezintă 13,8 la sută din întreaga
suprafaţă agricolă. Din venitul total
de 3.526.317 tei, ramura viticolă a
adus un venit de 1.725.555 lei. Din
acesie cifre reiese că 48,9 la sută,
adică aproape jumătate din veniturile
gospodăriei, sînt realizate din viticul­ lele şi stropitul. In urma acestor lu­
tură, cu toate că aceasta nu repre­
zintă decît a şaptea parte din supra­
faţa agricolă.
Avînd în vedere veniturile mari ce
se realizează -rin cultura viţei de
vie, consiliul de conducere al gospo­
dăriei noastre a luat măsuri pentru
plantarea cu viţă a unor noi tere­
nuri. Mai întîi s-a trecut la desco­
perirea terenurilor neprielnice altor
culturi. Astfel, pe dealurileDobruşa,
Băzăvanul, Serbeşti s-a identificat o
suprafaţă de 147,5 ha. terenuri. După
aceea, pe baza unei hotărîri a con­
siliului gospodăriei, colectiviştii au
trecut la desfundarea şi amenajarea
Cuvîntul tovarăşului
Petre Mafiei,
şe f de b rigadă la S.M .T . H uşi, reg iu n ea la şi
Congresul al 111-lea al partidului
a trasat mecanizatorilor sarcini de
mare cinste, dar şi de mare răspun­
dere de a lupta cu perseverenţă pen­
tru creşterea producţiei agricole la
hectar, prin extinderea mecanizării şi
executarea lucrărilor la timp şi în
condiţii agrotehnice superioare.
Gum am înţeles, noi, mecanizato­
rii htişeni, să îndeplinim- aceste sar­
cini ? Vreau să arăt consfătuirii câ
plenara 6 .G. al P.M.R. din 30 iu­
nie—t iulie a.c. a criticat pe buuâ
dreptate • activitatea S. M. T. pentru
efectuarea unor lucrări de proastă
calitate. In raportul său, tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut foarte
multă dreptate. Noi am fugit de mul­
te ori după mulţi hantri, în dauna
calităţii lucrărilor, fapt de pe urma
căruia recoltele gospodăriilor colec­
tive au avut de suferit. Datorită însă
muncii politice desfăşurată de orga­
nizaţia de partid pentru însuşirea sar­
cinilor ridicate de plenară pentru
educarea comunistă a tractoriştilor,
am reuşit să îndreptăm această situa­
ţie şi să facem lucrări de tot mai
bună calitate.
Brigada de tractoare pe care o con­
duc, fiind înzestrată cu 12 tractoare
şi alte maşini agricole, deserveşte
trei gospodării colective de pe raza
comunei Stănileşti. Amintesc cîteva
cifre care cred că sînt grăitoare prin
simpla lor prezentare.
In anul 1961, potrivit planului pri­ mai mari la hectar. Brigada noastră,
mit de ia staţiune, brigada noastră
urma să execute un volum de 7.723
hectare de arătură normală. Pînă la
data de 10 decembrie am realizat
un volum de 9.848 hectare de ară­
tură normală de bună calitate, ln-
Cuvîntul tovarăşului
Vasile Ivo.n,
p re şe d in te le G .A.C. d in com una S ă n c eşti,
raionul Bacău
Incă de la înfiinţarea gospodăriei
colective, noi am acordat o atenţie
deosebită creşterii animalelor, asigu-
şi de lapte. Dacă la înfiinţarea gos­
podăriei aveam în proprietate obşteas­
că numai 5 bovine, în prezent avem
176, din care 85 vaci cu lapte, reu­
şind astfel ca Ia toate speciile de ani­ ca în ultimul timp să intre în gos­
male să realizăm şi să depăşim în­
cărcătura stabilită la suta de hectare.
In dezvoltarea sectorului zootehnic
un ajutor preţios l-am primit din
partea statului, prin creditele acordate noastre a întocmit un plan de pers­
pe termen lung şi fără dobîndă. Gu
ajutorul acestor credite noi am cum­
părat anul acesta 8 6 capete juninci
de prăsilă, 110 mieluţe cu lînă seml-
lină şi 10 scrofiţe din rase superioa­
re. De asemenea, pentru asigurarea
efectivului de animale matcă, am
oprit toate viţelele din prăsilă pro­
prie. Pentru adăpostirea animalelor
am construit anul acesta două graj­
duri, o maternitate şi o îngrăşătorie
pentru porci şi am făcut alte ame­
najări la construcţiile existente, la
care am folosit materiale locale, ca:
chirpici, stuf, paie de secară şi chiar
lemne de foc fasonate în gospodăria
noastră. Pentru asigurarea furajelor
necesare animalelor, pe lîngă trifoi
to
in terase, reuşind să planteze pînă
acum o suprafaţă de 30 ha. vie cu
cele mai 'bune soiuri: tăm.ioasă ro-
mînească, gardan, timpurie, negru
moale, bătuta neagră şi alte soiuri
care au dus faima podgoriei Drâgă-
şani. Via am plantat-o în teiul- 'ur­
mător : întreaga suprafaţă a fost' des­
fundată la 60 cm. la mal, iar la
plantat s-au folosit cîte 2 kg. gunoi
de grajd de fiecare groapă, revenind
la întreaga suprafaţă 30 vagoane de
gunoi bine putrezit. Au fost respectate
cu stricteţe regulile agrotehnice îna­
intate privind plantarea viţei de vie
în solurile grele, cum sînt cele din
podgoria Drăgăşani. In acelaşi timp
am dat o atenţie deosebită lucrărilor
de întreţinere la viile tinere. . Am
aplicat la timp controlul muşuroaie­
lor, legatul lăstarilor, copcitul, praşi-
crări, plantaţiile noastre au o prin­
dere de 95 la sută. Viţele sînt bine
crescute şi dezvoltate şi sperăm ca în
al treilea an să obţinem o produc­
ţie de cel puţin 6 .0 0 0 kg. struguri
la ha., iar în al patrulea an peste
8 .0 0 0 kg. struguri la ha.
Pentru plantarea suprafeţelor pro­
puse, noi avem nevoie de 1511.000—
300.000 bucăţi viţă altoită de cantate
bună. Potrivit îndrumărilor primite de
la sfatul ştiinţific lărgit al Staţiuni!
experimentale Drăgăşani, la care am
participat şi noi, am hotărît să ne
producem singuri materialul săd.tor.
seamnă că am îndeplinit pianul în
procent de 136 Ia sută.
De asemenea, preţul de cost plani­
ficat pe hectarul de arătură normală
a fost de 70,69 lei, iar lucrările efec­
tuate de brigada noastră pînă la ace­
eaşi dată au fost realizate numai cu
50,27 lei pentru fiecare hectar de ară­
tură normală. Aceste succese, de care
pe drept cuvînt — mecanizatorii noş­
tri sînt mîndri, au fost posibile nu­
mai datorită eforturilor comune ale
întregii brigăzi pentru iotosirea '¦An
maximum şi în mod raţional a capa.
citătii de lucru a maşinilor, prin eli­
minarea în cea mai mare măsură a
timpilor morţi şi reducerea cheltuie­
lilor de producţie.
Totodată, ne-am străduit să facem
lucrări de bună calitate. Tractoriştii
noştri sînt conştienţi că în felul aces­
ta, ei îşi aduc partea tor de con­
tribuţie ta sporirea producţiei la hec­
tar, la întărirea economico-organiza-
torică a gospodăriilor colective pe
care le deservesc. Gospodăria colec­
tivă „Unirea" din comuna Stănileşti,
bunăoară, a obţinut în medie ta hec­
tar 2.080 kg. de grîu faţă de L6 UU
kg. prevăzute şi 1.700 kg. de floa­
rea-soarelui faţă de 1.100 kg. plani­
ficate.
In încheiere, vorbitorul a spus : Asi­
gur consfătuirea că mecanizatorii de
la S.M.T. Huşi vor continua şi in
anul viitor bătălia pentru recolte cit
care va lucra şi în anul 1962 pe ace­
leaşi terenuri cunoscute din comuna
Stănileşti, se angajează să contribuie
efectiv la obţinerea unei producţii de
5.000 kg. de porumb boabe la hec­
tar pe o suprafaţă de 250 hectare.
şi lucernă, am însămînţat porumb
pentru siloz în cultură dublă, in mi­
riştile de orz, obţinînd de pe parce­
lele pe care am reuşit să le prăşim
de două ori în medie cîte 30.000 kg.
masă verde la ha.
Rezultatele bune obţinute au făcut
podărie încă 137 familii, supralaja
arabilă ajungînd la 762 ha. In lu­
mina indicaţiilor Plenarei C. G. al
P.M.R. din 30 iunie— 1 iulie 1961,
consiliul de conducere al gospodăriei
pectivă, în care ne-am propus ca pînă
în anul 1965 să realizăm un venit bă­
nesc de 360.000 lei la 100 de ha., faţă
de 300.000 tei cît am realizat în anul
acesta, să sporim fondul de bază la
5.400.000 lei, iar valoarea zilei-muncă
să crească la 60 lei. Pînă în 1965,
vom ajunge la o încărcătură de 40
bovine la 100 ha., din care 27 vaci
de lapte.' Printr-o mai bună îngrijire
şi furajare a vacilor, producţia de
lapte va creşte la 2.500 litri de fie­
care vacă furajată. De asemenea/ vom
da mai mare atenţie creşterii porcilor
şi păsărilor. întorşi de ta această con­
sfătuire, ne vom strădui să aplicăm
tn practică experienţă bună pe care
am căpătat-o atei.