Page 99 - 1961-12
P. 99
MY. 2181 DRUMUL1 SÖGIÄLTSMULUi pag. 3
si^jnHKtawr^TOsro
arcHEiMHBSca
f IES Di
aplicaţi în 1962? o Tov. C o n sta n tin Biscă ne
in fo rm e a ză că, de cur în d, ele-,
vii Şcolii teh n ice de co ntabili
ff!><5><?>-O*-«>O «$*O <3><S> <!3>*»©v<!«Ó*»;.O O O <L*•<0>O «<S><®> >421* *<3^<5^ ¦¦flífc’"AS ta te din Sebeş au p rezen ta t un
frum os program artistic in fa ţa
7?i to a t e î n tr e p r in d e r ile d in m uncii, îm bunătăţirea calităţii Sectorul sculărie b o ln a vilo r d e la c ă m in u l sp ita l
şi reducerea p reţu lu i de cost nr. 1 din localitate. La sp ecta
regiunea noastră se fac in ten se al producţiei. Sectorul nostru are sarcina de col, p rin tre a lţii, şi-a u d a t c o n
pregătiri pentru producţia a n u a asigura secţiilor şi sectoare cursul tovarăşii T ecla Pirvu,
lui viilor, in cadrul acestor pre C olectivul subreăacţiei vo lu n lor prelucrătoare ale uzinei scu E lena Baron, Io slf Bucşoiu, Va-
gătiri o m a re a te n ţie se acor ta r e a z ia r u lu i n o s tr u d e la. lele, dispozitivele şi verificatoa sile lonescu etc.
dă, de către organizaţiile de U. M. Cugir, s-a adresat unor
partid şi conducerile tehnico- cadre teh n ice şi secretari ai rele cerute de nevoile produc ® Z ilele trecute, ne com unică
aăm inistrative, introducerii şi organizaţiilor de partid din ţiei.
tov. Iacob L ucian, te a tru l m u n
extinderii unor m etode şi pro secţiile şi sectoarele acestei în In anul acesta in sectorul citoresc „Siderurgistul“ din H u
c e d e e te h n o lo g ic e n o i, a v a n s a tr e p r in d e r i, c u r u g ă m in te a d e nostru a fost pusă la punct ned o a ra a p re z e n ta t la Ilia. in
te , ca re să a sig u re c r e ş te r e a a vo rb i m a i p e la rg in le g ă tu tehnologia de fabricaţie a cu fa ţa unui num eros public, dra
substanţială a p ro d u ctivită ţii ră cu aceste problem e. ţitelor „Felo" pentru maşinile m a „N ila“ de A. Salinskii. Spec-:
Sectorul maşini de cusut do danturat roţi dinţate, de tacolul, la ca re a u p a rtic ip a t
executarea matriţelor de tur şi n u m ero şi oam eni, ai m u n cii
— La sectorul maşini de cu cusut (vopsirea acestor piese se nat sub presiune, a matriţelor ?s» ; T erm ocentrala din Pa- din satele înconjurătoare, s-a
sut, sarcinile de plan pe 1962 va face în cîmp magnetic), lu pentru turnarea maselor plasti roşeni este u n u l din p rin bucurat de succes.
cresc cu 26,6 la sută faţă de cru ce va ‘duce la micşorarea ce, a matriţelor pentru presa ini electrică ia cipalele obiective in d u s
1961. Colectivului nostru ii re considerabilă a consumului de rea pieselor din bachelită pre triale co n stru ite în anii ® In clasa l-a A, a Şcolii teh n ir
vine sarcina de a realiza maşini vopsele, la reducerea simţitoa cum şi la o serie de alte dispo Era în luna decem brie a strin s a s tfe l 110.000 lei. A v în d puterii populare în regiu
de cusut la un nivel calitativ re a remanierelor şi la micşo zitive şi ştanţe de mare pro a n u lu i trecu t. In sala c ă m i banii strînşi s-au com andat nea noastră cu ajutorul ce m in iere din G helar, n e scrie
superior. In anul viitor, alături rarea preţului de cost. ductivitate. A fost construit şi n u lu i cultural din Boz, c o m u proiectele şi s-a încheiat con Uniunii. S o vietice. tov. A urel R opan, sfirşitul tri
ele maşina de cusut „Ileana“, va pus în funcţiune un cuptor na Brănişca, raionul Ilia se tractul pentru executarea lu m estrului I a adus pentru cel
începe fabricaţia noii maşini de Va fi mult îmbunătăţită teh pentru călirea barelor lungi în adunase aproape to t satul. crării cu I.G .O . A lba lu lia . IN F O T O : A spect din 25 e le v i a i c la s e i r e z u l t a t e f r u -:
cusut „Rodită“, care a fost ex nologia de fabricaţie a piese poziţie verticală pentru a se
pusă la pavilionul de mostre al lor prin adaptarea de dispoziti evita deformarea acestora şi sala turbinelor. m o a şe la în vă ţă tu ră . A s tfe l,
R.P.R. ve noi de mare productivitate un cuptor pentru revenirea oţe
la care se pot folosi scule com lurilor rapide în scopul îmbu m u lţi elevi,' d in tre care a m in
Pentru a ne putea îndeplini binate şi cu care se pot execu nătăţirii calităţii sculelor. tim pe A ndrei D em eter, ioan
cu succes sarcinile ce ne revin, ta operaţii complexe. Aceas Ţiru, P etru M ancaş, au o b ţin u t
conducerea sectorului, îndruma ta va duce la concentra In anul viitor, in scopul îm n u m a i n o te ă e la o p t în sus.-
tă de organizaţia de partid, a rea operaţiilor simple în bunătăţirii calităţii sculelor şi T o ţi elevii clasei l-a A sîn t h o -
luat o serie de măsuri tehnico- operaţii compiexe şi la exploa reducerii preţului de cost, se va h o tă rlţl ca in trim estrele v ii
toare să lu p te îm p o triva m ed io
crităţii şi să obţină num ai n ote
bune.
organizatorice în vederea apli tarea mai raţională a maşinilor pune la punct procedeul teh G rupuri, grupuri, oam enii A u în c e p u t apoi la scurt 333=
cării unor noi metode şi pro cu care sîntem dotaţi. De ase nologic de execuţie a frezelor discutau cele m ai diferite tim p lucrările. C o m itetu l de
cedee tehnologice cum ar f i : menea, unele piese care se con şi stanţelor cu muchii tăietoare
uscarea pieselor vopsite în cup fecţionează acum din metal şi sudate cu oţeluri speciale. Va lucruri. cetăţeni s-a angajat ca o
toare eu raze infraroşii, ceea nu sint solicitate la eforturi m e fi stabilită tehnologia de fabri
— N e-a m a d u n a t aici, se serie de m unci n eca lifica te 'W e a i
cum sîn t transportul m a te
a u zi vocea u n u i tovarăş din
ce va duce Ia creşterea produc canice, vor fi înlocuite cu piese caţie a severelor pentru maşini p rezidiul adunării, p e n tru a rialelor, săpatul gropilor şi
de danturat roţi dinţate, sculă
tivităţii şi îmbunătăţirea cali din mase plastice. hotărî îm preună ce treburi p la n ta tu l stup ilo r să se facă
Acestea sînt o parte din m e care nu s-a produs pînă acum
tăţii; punerea în funcţiune a gospodăreşti avem de fă cu t prin m uncă patriotică de că Vitrine neglijate
unei noi linii de flux tehnolo todele şi procedeele tehnologi la noi. De asemenea va fi pus în am il care vin e din contri tre cetăţeni. A lături de to
la punct un nou procedeu de
gic pentru montajul maşinilor ce care vor fi aplicate în anul turnare de precizie a unor scule buţie voluntară. varăşul Tovtcă M anea, N ico- In centrul comu cele patru vitrine jeze „vitrine mo-:
de cusut, fapt ce va influenţa viitor şi pentru care noi am în scopul reducerii consumului S-a făcut atunci propune lae Puşa, Traian Fodor şi nei Buceş a fost ale magazinului sînt del“. Se vede trea-:
creşterea productivităţii mun făcut încă de pe acum pregă de oţel special şi a micşorării 'Avram M a n ea . şi-a a d u s co n construit şi dat în neamenajate, goa ba însă că dînşii au
cii şi micşorarea costurilor de tiri intense. rea de a se începe lucrările trib u ţia la lucrările de ele c folosinţă un frumos le, uitate de toţi, uitat de promisiu-:
fabricaţie; amenajarea unei preţului de cost. Vor fi constru de electrificare a satului. trificare întreg satul. Zile magazin universal. încă de Ia darea nea făcută în cursul
vopsitorii moderne pentru vop ing. PETRU POPA El este în prezent în funcţiune a ma lunii august 1961.
sirea pieselor de la maşina de ite bazine cu serpentină de apă — R eţeaua de înaltă te n de-a rindul, pe traseul unde bine aprovizionat: gazinului. Gestiona
şef adjunct al sectorului îmbrăcăminte, pro rul Iancu Ioan nu Gestionarul aş-:
pentru răcirea uleiurilor la că siune trece pe aici, la doi s au plantat stilpii pentru duse alimentare, Ie-a aranjat, bazin- teaptă (? !), mer-:
maşini de cusut paşi de sat. Dacă fiecare înaltă tensiune puteau fi vă cărţi, articole de ceologii au uitat,;
lirea pieselor mari şi lungi, in vom contribui a tit cu bani zu ţi zeci de oam eni. De fie fierărie, petrol, sare du-se pe promisiu
Sectorul turnătorie cit şi cu m uncă patriotică, care dată aceştia m unceau şi alte produse se iar vitrinele conti-
scopul îmbunătăţirii calităţii v o m p u te a ca în că p în ă la cu un elan deosebit. L ucră găsesc din abun nile merceologilor
Organizaţia de partid şi con miezurilor şi a formelor cu bio sfirşitu l a n u lu i 1961 să fa rile la linia de în a ltă te n si denţă. nuă să stea goale.'
acestora. Ridicarea pieselor gre cem ca prim ele becuri să une ce se întinde pe aproa de Ia IJ.R.C.C. Brad
ducerea sectorului, in scopul xid de carbon. Aplicarea aces ardă in sat. pe 3 hm . au fost deja term i Ce păcat însă că Pină cînd ?
le la maşinile de găurit prin na te. S-a m ontat, şi postul de care au promis că
creşterii productivităţii muncii, tui procedeu tehnologic va duce Propunerea a fost su sţinu transform atori. A cum sc lu- . POENARU
coordonate va fi mecanizată. tă cu un entuziasm deose vor veni să amena
îmbunătăţirii calităţii, reduce la creşterea simţitoare a pro b it. .Apoi s -a a les c o m ite tu l - crează la linia ăe joasă, te n - corespondent
ing. IOSIF CLONŢA
rii adausului de prelucrare şi ductivităţii muncii şi la îmbu ... d e c e t ă ţ e n U - . f o r m a t d in 15 siunc.
şeful sectorului sculărie
realizării de economii suplimen nătăţirea calităţii pieselor tur tovarăşi, cei m a i h arnici ţă- De citevn zile insă a u . tn-
Sectorul forjă răni m u n cito ri din sat. Ca
tare la preţul de cost, a stu- nate. De asemenea, pentru a p reşed in te a fo st ales tov. cep u t lucrările de instalare C o o p e r a t iv a este închisă
...... G heorghe D obrei. a l u m in ii e le c tr ic e 1a. c ă m i
diat din timp posibilităţile ex- • putea elabora o fontă cu cali nul cultural. Sătenii sîn t ho-
Ş] sectorul nostru are sarcini ...Începuseră m u ncile agri tă rîţi ca în serile de iarnă
tinderii şi aplicării unor noi tăţi mecanice superioare nece sporite pentru anul viitor. în c o le d e p r im ă v a r ă . C e i 15 să-şi p etrea că tim p u l liber la In cadrul adună Conducerea coo procura cele nece-.
deplinirea acestor sarcini, îm tovarăşi .din co m itetu l de ce că m in u n d e la lu m in a n u te r- rii generale a mem perativei de centru sare.
metode şi procedee tehnologi sară turnării pieselor de la m a bunătăţirea calităţii producţiei tăţeni. îşi găseau aproape in brilor cooperatori din Dobra a cunos
şi reducerea preţului de cost fiecare zi citeva ore pentru nică a becurilor electrice — din satul Lăpugiu, cut această situaţie. Credem că ar fi
ce avansate. In baza studiilor şinile unelte se va pune în constituie o preocupare perma a m erge p e la o a m en i să le prim ele in sta la te in sat — să raionul Ilia, ţinută Totuşi, n-a luat timpul cai hotărlrea
nentă a. organizaţiei de partid am intească de obligaţia ce în a doua jumăta nici o măsură pen luată în adunarea
făcute, s-au luat măsuri şi vor funcţiune un cuptor rotativ. In şi a conducerii sectorului. Ex şi-o luaseră de a contribui poată urm ări program ele ar generală a membri
perienţa proprie ne-a dovedit la electrifica rea sa tu lu i. S -a u tistice. te a lunii decem tru deschiderea fi lor cooperativei să1
fi extinse metodele de turnare cursul anului viitor se va trece că extinderea şi aplicarea m e brie, a fost criticat lialei din Lăpugiu, fie tradusă neîntîr-
todelor şi procedeelor tehnolo V. FURIR obligînd astfel pe ziat în viaţă.
în ciorchine şi în forme etaja şi la turnarea pe bandă a pie gice avansate, conduce nemij faptul că magazinul sătenii de aici să
locit la creşterea productivită V. HANEŞ
te, ceea ce ne va permite să selor de la maşinile de cusut ţii muncii, îmbunătăţirea cali cooperativei din lo meargă în alte lo corespondent
tăţii şi reducerea preţului de
folosim mai raţional spaţiul de „Ileana“ şi „Rodica“. In acelaşi cost al producţiei. De aceea, in calitate este închis calităţi pentru a-şi
anul viitor noi vom extinde
turnare. De asemenea, se va timp prepararea nisipurilor de aplicarea metodelor şi procede de 7 luni.
elor tehnologice privind forja
trece la turnarea în modele formare se va mecaniza com rea prin hiatriţare. De aseme
nea, în scopul economisirii m a
uşor fuzibile a o serie de piese plet.
care pînă acum se executau Aceste măsuri vor da posibili
prin matriţare sau forjare. tate colectivului nostru ca pla
Aceasta va reduce mult adau nul pe 1962 care este mai mare
sul de prelucrare, iar calitatea cu 15 la sută faţă de 1961, să
pieselor va fi mult îmbunătă fie realizat, aşa cum ne-am an Cum ne îndeplinim planul de muncă
ţită. gajat, în mai puţin de 12 luni.
Tot în scopul îmbunătăţirii1 NICOLAE RUTCOVSCH1
calităţii pieselor turnate pen secretarul organizaţiei de partid Pentru ca în perioada lunilor
de iarnă (1 decembrie 1961—30
tru maşini unelte şi maşina de ing. LIVIU VLASEA aprilie 1962) munca cultural- tori, iar la o serie de cămine perioadă de timp cu mai mult făcut însă tot ce putea pen
culturale cum sînt cele din Lă simţ de răspundere, cu mai
cusut, vom introduce uscarea şeful sectorului turnătorii pugiu, Dobra, Ilia, etc., consilii multă grijă. Astfel, tov. Nicola tru îndeplinirea tuturor sarcini
lor propuse în plan, pentru ri
educativă să se desfăşoare mai le de conducere au fost reorga
Secţia maşini unelte terialelor, vom folosi m ateria organizat, să aibă un conţinut nizate. In raion au mai rămas Gheorghe, inspector metodist, dicarea pe o treaptă şi mai Înal
lul debitat de mai mică dimen mai bogat, să fie mai aproape doar două cămine culturale fă a ajutat practic pe mulţi direc tă a muncii cultural-educative
Sarcinile de producţie ale va pune la punct toate opera siune şi cel provenit din cape de sarcinile actuale, secţia de ră director, cele din Pojoga şi tori de cămine culturale să-şi desfăşurate în raion. Astfel, mai
secţiei noastre pe 1962 sint ţiile pentru ca acestea să se te de bare, la executarea unor învăţămînt şi cultură a Sfa Buruiene, însă secţia de învă alcătuiască planurile de muncă există cămine culturale ca cele
aproape duble faţă de 1961. In execute corect şi pe maşinile piese de dimensiuni mai mici, tului popular raional Ilia ţămînt şi cultură se preocupă pe perioada de iarnă, să orga din Tătărăşti, Roşcani, Bretea
nizeze seri de întrebări şi răs Mureşană, Sirbi şi altele unde
anul viitor noi vom trece la cele mai potrivite, în aşa fel dar care cer aceeaşi calitate de şi-a întocmit, încă din pri in prezent de rezolvarea acestei punsuri pe tema consolidării se duce o muncă cultural-edu-
fabricarea unor noi tipuri de îneît timpul de maşină să se material. De asemenea forjorii ma jumătate a lunii oc probleme. In ceea ce priveşte a- econom ice, a G. A. C. etc. Tov. cativă slabă.- In spre acestea ar
tombrie a. c., un plan de activi sigurarea combustibilului,’ toa
maşini unelte. Pentru a putea reducă, iar calitatea pieselor să vor fi instruiţi pentru ca mon tate. Prin obiectivele ce le cu te unităţile culturale din raion Andronic Peica, şeful secţiei de trebui să-şi îndrepte în primul
îndeplini aceste sarcini sporite, a crească. De asemenea, secţia va tarea şi centrarea dispozitivelor prinde, acesta sintetizează în au fost aprovizionate cu lem ne învăţămînt şi cultură, şi-a in rlnd atenţia secţia de învăţă
îmbunătăţi calitatea şl a reduce fi dotată Cu dispozitive de să se facă corect, iar aşezarea perspectiva cîtorva luni munca le şi petrolul necesar lunilor de tensifier munca de îndrumare mînt şi cultură a Sfatului popu
preţul de cost, colectivul nos mare productivitate cu care să pieselor pe matriţe să se facă pe care şi-a propus s-o desfăşoa iarnă. şi control ieşind în acest timp lar raional Ilia, şi aici ar trebui
tru, avînd îndrumarea organi se poată executa operaţii com conform tehnologiei cerute, Va re secţia de învăţămînt şi cultură mai mult pe teren. să se organizeze seminarii cu
zaţiei de partid, şi-a propus să plexe, iar montajul pe suban- fi extinsă iniţiativa forjorilor în vederea ridicării muncii cul In acest an, secţia de învăţă- activiştii culturali, să se orga-:
mint şi cultură Şi activităţii artistice de ama- nizeze, sub directa supraveghe
torj i s-a acor
tural-educative din raion la ni
aplice noi metode şi procedee samble şi cel general va fi ju noştri de a matriţa cu o singu velul cerinţelor. In primul rînd, a Sfatului popu Activitatea dat atenţia cuve re şi cu ajutorul inspectorilor
tehnologice avansate. Astfel, uzi- dicios organizat pentru ca tim ră garnitură un număr sporit planul prevede reorganizarea lar raional Ilia cultural'-educativă nită, controlîn- metodişti de la secţie, seri de în
narea a două repere se va face pul de montaj să fie redus, iar de piese faţă de cel planificat. consiliilor de conducere ale că şi-a propus să trebări şi răspunsuri, seri de
pe m aşinile de broşat verticale calitatea produsului să fie îm Aceste măsuri vor duce la mic minelor culturale, completarea du-se repertorii calcul şi alte m anifestări care
în scopul reducerii timpului de bunătăţită. şorarea consumului de material, posturilor dc activişti cultu să atragă ţăranii muncitori la
maşină, îmbunătăţirea calităţii la îmbunătăţirea calităţii şi re rali cu cadre corespunzătoa orienteze activi în perioada de iarnă le formaţiilor şi căminul cultural. De asemenea,
şl a micşorării timpului auxi Pe măsura intrării in fabri re şi aprovizionarea tuturor recomandîndu-li- secţia de învăţăm înt şi cultură
caţie a noilor tipuri de maşini, tatea unităţilor trebuie să acorde o mal mare
culturale cu mai multă atenţie, se repertorii adecvate specificu
să o îndrume astfel incit la te lui localităţii în care acestea îşi
liar necesar pentru trasaj. Re vor fi aplicate metodele şi pro ducerea preţului de cost şi va unităţilor culturale cu com melia ei să stea organizarea u- desfăşoară activitatea, urmărin- atenţie muncii cu cartea, felu
bustibilul necesar. Acest o- nor manifestări cu un conţinut du-se creşterea nivelului de in
perele ce se pretează la ope cedeele tehnologice cele mai da posibilitate colectivelor să biectiv a fost privit cu deose bogat, interesant, legat de preo terpretare etc. De pildă, pentru lui în care se desfăşoară aceas
raţii de copiere vor fi trecute adecvate şi care să ne permită îndeplinească sarcinile de plan cupările colectiviştilor pentru ridicarea unor formaţii teatrale tă muncă la biblioteca raională
de pe strungurile paralele nor bită atenţie, de el depinzînd in întărirea economico-organlzato- cu reaie posibilităţi, secţia de (unde în luna decembrie au fost
male pe strungurile cu pro să realizăm maşini unelte cu rică a G. A. C. Ţinînd cont de învăţăm înt şi cultură a solicitat organizate doar patru dimineţi
gram. Ca urmare, vom putea pe anul viitor Înainte de ter mare măsură desfăşurarea unei faptul că raionul Ilia are un ca ajutor teatrului de stat din Pe de basme ? !), să îndrume şi să
elibera strungurile paralele nor calităţi tehnlco-economice su racter specific agrar, conside troşani, care a trimis un actor controleze activităţile cu cartea
male avind astfel posibilitatea men. rodnice munci cultural-educati răm că acest obiectiv cuprins profesionist să îndrume repeţi- agrozootehnică.
de a executa în acelaşi timp perioare, la nivelul tehnicii ce in planul de muncă, constituie ţiile echipelor de teatru de la
un volum mult mai mare de lei mai avansate. GR1GORE GRIGORCU ve la sate. Astfel, la căminele esenţa muncii pe care trebuie căminele culturale din Gurasa Unele măsuri prevăzute în pla
lucrări, dar cu acelaşi număr s-o desfăşoare secţia de învâţă- da, Muncelul Mic şi Ilia. Tova nul secţiei de învăţămînt şi cul
de maşini şi intr-un timp mult ing. TEODOR JOSAN secretarul organizaţiei de partid culturale din Aimaş, Săiişte, Vis- rnînt şi cultură. Şi, se poate afir răşul actor Mircea Zabalon a tură se îndeplinesc în mod for
redus, iar calitatea pieselor va ma că lucrătorii secţiei se preo stat timp de o săptămînă la mal. Astfel, s-a preconizat în
fi mult îmbunătăţită. şeful secţiei maşini unelte PAUL RADU ca, Sirbi, Gurasada şi Furcşoa- cupă de traducerea în viaţă a căminele culturale mai sus a- fiinţarea la raion a două bri
celor propuse. De exemplu, în mintite împărtăşindu-şi expe găzi ştiinţifice. Ele au fost în
Prin punerea în funcţiune a şeful sectorului lorjă j ra au fost încadraţi noi direc- vederea popularizării celor mai rienţa fiinţate şi cu aceasta secţia de
unei maşini moderne de recti interesante, mai bogate şi mai învăţămînt şi cultură a conside
ficat ghidaje, vom înlătura !n tim pul liber al e le v ilo r -/—r- —-—/—-'j' eficiente manifestări ce se pot Roadele depuse de secţia de rat sarcina propusă ca dusă la
aproape în întregime operaţia ) organiza la căminele culturale bun sfirşit. Dar aceste brigăzi
j. L a ş c o a la p r o fe s io n a lă « la aparatul de radio al şcolii, în această perioadă, pentru o şi învăţămînt şi cultură a Sfatului nu au avut incă nici o ieşire pe
( A telierelor R.M .R . din Sim e- înzestrat cu picup, se organi lăşoiu. Sim ion B raţe d in anul teren.
[ na, pe lingă pregătirea teo- zea ză deseori, a u d iţii co lective. II, care fac p a rte din brigada popular raional Ilia se reflectă
[ retică şi practică ce se face artistică de agita ţie şi din sec
T o t în tim p u l liber, elevii ţia de tea tru a clubului, sînt
de răzuit (şebărit) manuală, l în orele de cursuri, elevilor U p a rtic ip ă în m o d o rg a n iza t la bine cunoscuţi publicului sp ec mai temeinică instruire a acti in activitatea multor cămine Secţia de învăţăm înt şi cultu
timpul de execuţie se va redu j se acordă un sprijin deosebit vizionarea unor film e docu ta to r sim erian. viştilor culturali, secţia de învă culturale, printre care Dobra, ră a Sfatului popular raional
ce cu mult, iar calitatea pie [ p en tru folosirea in m od p lă cu t m entare şi artistice, participă ţămînt şi cultură a organizat Zam, ilia, Hărău, Gurasada, un Ilia, sub îndrumarea şi contro
selor va fi mult superioară. 1 şi ed u ca tiv a tim p u lu i liber O rganizind in m od plăcut de se desfăşoară o muncă cul- lul Comitetului raional P. M. R.y
la r e p e tiţiile de cor. fa n fa ră tim p u l liber al elevilor, Şcoala un seminar raional cu directorii va trebui să m anifeste şi mai
Pentru punerea la punct a Pe lingă şed in ţele cercului şi la echipa de dansuri. p r o fe s io n a lă d in S l m e r ’a îş i de cămine culturale la Dobra tural-educativă susţinută, per multă grijă pentru ridicarea tu
tehnologiei de fabricaţie a noi literar, sau serile de poezie, O p a rte din elevii şcolii sint a d u ce u n ap o rt în se m n a t la (cămin cultural fruntaş) şi ur manentă. turor căminelor culturale la ni
lor tipuri de maşini unelte ce în care elevii, fa c c u n o ştin ţă mează să organizeze astfel de velul celor fruntaşe, pentru in
le vom produce în anul viitor, m ai pe larg cu via ţa şi opera m em bri activi ai clubului m u n educarea com unistă a viitori sem inalii şi in alte localităţi din Cbiecîîve ce trebuie
conducerea secţiei, împreună cu m arilor noştri poeţi şi proza cito resc ,,F ilim o n S i r b u E l e raion. De asemenea, munca de urmărite tensificarea muncii cultural-
tori, clasici şi contem porani, v i ca V irg ii (!îm p ea n u , Nico- lor m u n cito ri. îndrumare practică a unităţilor educative de masă la sate, pen-:
lae V o ju , din anul III, Ilie B ă- Secţia de învăţăm înt şi cultură tru creşterea calităţii şi eficien
C. BARBU ţei ei.
corespondent
serviciul tehnologic al uzinei, culturale a fost dusă în această a Sfatului popular raional nu a V. CHIŞ