Page 1 - 1962-01
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢT-VA ! o
o
oooooooooooooo
Cao chem are oooo-oooooo
chemarea noastră să ră s u n e
inimile pline de avînt şi încrede
re ale întregiiţărănimii
X (Din Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti)
Anul XIV. Nr'184 Miercuri 3 ianuarie 1962 4 pagini 20 bani O O O O C iO O ^ O O O O O O O O O O O O O O ^ O C ^ O C K K J ^ O O O O 'C ^ O ’C 'O O O O O O O O O O O O O O O O O C S O O O O O O O O O O O O ’O O O O O o
robită la posturile de radio şi televiziune Coislătnlrilpe(ari« (âraiilorcolectiv
eu prilejul Anului Nou
Dragi tarăşl şl prieteni, nului de stat pe anul 1962, ftiunclnd în toate Ţărani colectivişti şi întovă şug, colectiviştii trăiesc mult Congresul al III-lea al parti vreodată ţărănimea, ne arată
Cetăţenai Republicii Populare Romîne, ramurile de activitate cu entuziasmul propriu răşiţi, ţărani ce vă mai cultivaţi mai bine ca înainte, că şi-au dului ne-a dat sarcina de a spori fără greş că gospodăria colec
Ne mai.espart cîteva clipe de Anul Nou. unul popor liber, stăpin pe soarta sa şi pe singuri bucata de pămînt, meca făcut case de cărămidă, aco cit mai mult producţia de cerea tivă este singura cale spre bună
Reuniţi n această noapte în mijlocul celor roadele muncii sale. nizatori din gospodării do stat perite cu ţiglă, ca la oraş, că le şi îndeosebi de grîu şi poFumb, starea şl fericirea ei.
dragi, al şmiliilor, prietenilor şi tovarăşilor de şi staţiuni de maşini Şi tractoa. nimeni nu mai umblă desculţ,
” :nuucă, îiaţa aparatelor de radio sau de te- Dragi tovarăşi, re, tehnicieni, ingineri şi oameni că sînt mai arătos Îmbrăcaţi, că de a creşte cit mai multe ani Acesta este adevărul pe care
• Ieviziune, fteptăm sosirea Anului Nou intr-o Anul 1961 a fost marcat de un eveniment de ştiinţă din agricultură, spre o mare parte sînt atît de În male pentru a produce tot mai ni-l strigă ca un singur glas
atmosferău’bătorească, plină de veselie şi voie epocal — Congresul al X X n-lea al Partidului voi toţi îndreptăm această che lesniţi că şi-au luat radio, te multă carne, lapte, ouă, lină şi cele peste două milioane de fa
Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat mare în numele Consfătuirii pe levizoare, aragaze, biciclete şi altele. milii de colectivişti, El este
bună. noul său Program, arătînd popoarelor calea ţară a colectiviştilor. unii dintre ei motociclete. Ţ ă
Bucuria oastră este pe deplin îndreptăţită. spre o societate unde toate resursele materiale, ranul colectivist se bucură azi Ţărani colectivişti, limpede ca lumina zilei.
toate cuceririle raţiunii umane sînt puse în Ne-am adunat aci laolaltă de un trai civilizat, el citeşte
'Anul pe ce-1 încheiem a fost un an de mari slujba omului1 şi a bunăstării lui, calea spre o din toate regiunile ţării, colec şi învaţă pentru a-şi da sin mecanizatori, lucrători Pămîntul însuşi parcă ar cere
înfăptuiri,nadele muncii poporului nostru — lume fără războaie, spre triumful socialismului tivişti aleşi de adunările raio gur seama ce este lumea şi via colectivizarea, ca să poată avea
şi comunismului pe tot globul pămîntesc. nale, spre a luat parte la acea ţa, după cum le arată ştiinţa şi
deosebit dbogate. Măreţele victorii ale poporului sovietic în stă Consfătuire, ca unii ce re adevărul. din gospodăriile de stat, şi el bucuria roadelor pe care
Cunoaşti tabloul Impresionantelor realizări construirea comunismului, realizările remarca prezentăm în ţara noastră agri
bile ale celorlalte ţări ale lagărului socialist, de Aşezările — comunele şi sa este in stare să le dea adincu-
In toate imenlile de ictlvitate social-econo- monstrează cu putere superioritatea socialismu cultura socialistă. tele — sînt mai frumoase şi mal
mlcă, înfăiat la recenta sesiune a Marii Adu lui asupra capitalismului, dau forţe noi luptei Ştiţi de bună 'seamă că timp curate. Parcă ar fi mereu gă Să depunem toată străduinţa şi rile lui.
nări Naţîoile. Planul producţiei industriale pe oamenilor muncii din ţările capitaliste pentru tite de sărbătoare. Pe uliţele
anul 1961 fost îndeplinit cu 12 zile Înainte interesele lor vitale, pentru democraţie şi pro de cinci zile am dezbătut îm satelor de colectivişti întîlneşti priceperea noastră pentru a da Ziua încheierii colectivizării
gres social, Însufleţesc popoarele în lupta pentru preună cu conducătorii parti seara, deseori, oameni — tineri
’de termen. lichidarea definitivă a ruşinosului sistem colo dului şi statului, cu oameni de şi bătrfni, fete şi femei — ve viaţă acestor importante cerin agriculturii va fi ziua uneia din
Muncitor; inginerii Şi tehnicienii pot privi nial, pentru dreptul fiecărui popor de a dis ştiinţă, ingineri agronomi, zoo- nind de la bibliotecă cu o carte
pune în mod liber de destinele sale. tehnişti, cu mecanizatori şi con în mină, că nu-i sat fără ţe. Să folosim cit inai bine p ă -. cele mai mari victorii a poporu
cu satisface rezultaele muncii lor pline de Năzuinţa cea mai fierbinte a întregii omeniri structori de maşini, activişti de bibliotecă, şi nu-i bibliotecă fără mîntul, să aplicăm la timp tot lui nostru, va însemna o nouă
abnegaţie, i toate amurile economiei au fost este asigurarea unei păci trainice în lume. inap partid şi de stat, ce anume sute de cititori. ceea ce ştiinţa agriculturii ne
puse în fueţiune r>i capacităţi de producţie. tul că în anul 1961 pacea a fost menţinută este trebuie să facem pentru a în învaţă. Să facem arături adinei, treaptă în drumul spre cea mai
Economia aţlonală a primit mai mult metal, o nouă dovadă că forţele păcii sînt astăzi mai cheia colectivizarea agricultu In multe sate vezi ferestrele căci astăzi cu tractoarele pu mare prefacere şi înnoire a
mai multe maşini, mai mult petrol, cărbune, puternice ca oricînd, cercurile imperialiste agre rii, pentru a organiza cit mai şi curţile luminate ca ziua de ternice putem brăzda cum ni vieţii satului, a ţărănimii, spre
minereu, eergie lectrică, produse ale indus sive tot mai izolate, politica lor tot mai com bine gospodăriile colective, a Ie becuri electrice, auzi cintarca ciodată nu se putea face înain un avînt al agriculturii, spre o
triei chimie, bunei de larg consum. promisă în ochii popoarelor. Marea Uniune So întări şi a le creşte tot mai difuzoavelor şi, undeva, la că te cu animalele de muncă; să viaţă şi mai îmbelşugată a po
vietică şi alături de ea celelalte ţări ale lagă mult avutul, pentru a.spori re minul cultural, vezi mulţime dăm pămîntului îngrăşămintele porului muncitor.
In toate cgiuni) şi oraşele ţării iscusiţii noş rului socialist, ţin sus steagul luptei pentru coltele de toate felurile şi a în mare venită la cinematograf.
tri constructori a ridicat noi clădiri industriale, pace, care uneşte în jurul său mase imense de mulţi cit mai mult animalele de care are nevoie, să folosim Dragi tovarăşi,
cartiere de locuite, aşezăminte de învăţămînt, pe toate continentele. Avem convingerea că prin şi producţia lor. Satul de colectivişti se cu
.anătate, culturi lupta unită şi hotăfîtă a popoarelor pacea va noaşte de departe, după acare- seminţe de soi bun şi hibrizi Pentru a întări gospodăriile
triumfa şi omenirea va fi ferită de ravagiile La Consfătuire au vorbit tele frumoase ale gospodăriei, care produc mult, să semănăm colective prin creşterea venitu
Milioane de >rani, uniţi în gospodării colec- pustiitoare ale unui nou război mondial. mulţi delegaţi, arătînd ce au la timpul cuvenit şi cu desimea rilor şi a răspunde în aceiaşi
,ive, au cules od bogat; se schimbă întreaga Romînia îşi va aduce şi pe viitor întreaga el făcut ei pentru a obţine cele cea mai potrivită, să facem la timp intereselor mari ale sta
nfăţişare a sulul şi felul de trai al ţărăni- contribuţie la întărirea păcii, la victoria poli vreme şi cit se poate de bine tului şi nevoilor populaţiei, che
nii. Ţăranii uncitori, lucrătorii din gospodă ticii de coexistenţă paşnică, între toate statele toate muncile de îngrijire a se măm întreaga ţărănime şi pe
riile de stat «S.M.T.-url muncesc cu spor pen fără deosebire de sistem social. mănăturilor şi să stringem apoi toţi lucrătorii clin agricultură
tru a da pa-tei un belşug de produse necesare In acelaşi timp avem îndatorirea de a ţine recoltele la timp şi fără pier să lupte pentru a obţine recol
trează vigilenţa, de a întări puterea de- ap* deri. te tot mai mari de floarea-soa-
bunului trai-1 populaţiei. rare a patriei. înconjurind cu dragoste pe o fi
Cadrele n<stre didactice din învăţămîntul de ţerii şi ostaşii Forţelor Armate ale Republicii Să ne fie drept învăţătură ex relui, sfeclă de zahăr, cartofi,
Populare Romîne, care stau neclintit de strajă perienţa, munca din gospodă
toate gradez lucrătorii din institutele de cer independenţei patriei şi cuceririlor revoluţio
cetări ştiintice, din domeniul culturii şi crea nare ale poporului. mai ridicate recolte. după cirezile de vite de rasă, riile care au obţinut cele mai mazăre, fasole'-.şi să*-cultive cit
ţiei artistic au muncit cu devotament pentru In pragul Anului Nou adresez. în numele Co
educarea tineretului — schimbul nostru de mitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro- A luat cuvîntul şi tovarăşul după pătulele pline, după şi bogate recolte. Piida lor este cel mal multe legume, îndeosebi in
mîine, peiru pregătirea de specialişti, pentru mîn, al Consiliului de Stat şi al Guvernului
Republicii Populare Romîne, calde felicitări oa Gheorghe Gheorghiu-Dej, care rele ele paie, după ţinuta oa mai bun sfătuitor. Ea ne arată jurul oraşelor şi a centrelor
?csvQliura ştiinţei ş; culturii noastre socialiste. menilor muncii din patria noastră, urîndu-le
sănătate, fericire şi noi succese în munca rod ne-a dat poveţe preţioase ca menilor pe care-i intîlneşti pe că e cu putinţă ca in anul muncitoreşti, pentru a putea,
Tuturor’ elor care prin munca lor însufleţită nică pe care o desfăşoară.
contribuita înflorirea patriei, la avîntul eco In clipa cînd se vesteşte începutul noului an, să putem îndeplini şi mai cu drum, după vorbirea lor. 1962 toate gospodăriile colecti .răspunde din belşug nevoilor
nomiei şiiulturii, la făurirea bunăstării poporu să închinăm paharul pentru patria noastră
lui le ad^săm calde felicitări, urări de noi rea dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru spor sarcinile ce ştiau în faţa Ştiţi, fraţi ţărani, prea bine ve să obţină asemenea recolte .-•populaţiei.
lizări şi por la muncă. popor, constructor al socialismului !
La mulţi ani, iubiţi tovarăşi şi prieteni t " agriculturii noastre . toate acestea, că le /vedem ch '»•¦şi chiar mai bogate. De ce unele' Sa. nu uităm apoi, tovarăşi,
Avem \eclintita convingere că eroica noastră
clasă rmjicitoare care îşi Îndeplineşte cu cin După emu, am noi am tot.M. THo sînt rodul Aolectiviză- da şi altele nu ? Depinde nu c ă .ţsn1:?.. . n o a s t r ă . dso rbit
ste misjuiea de clasă conducătoare a societăţii,
tărăniira -noastră care a păşit cu hotărîre pe fost în Consfătuire ci ca're a dat satelos belşug şi mai Ţie vfedoieia 'oamenilor şi de prielnică pentru livejsi şi vii.
calea griculturii socialiste, oamenii de cultură
care şiau pus cunoştinţele şi forţele creatoare colectiviştilor, noi inşi of ... înlesnire, ' de organizarea muncii.
în sluja poporului, vor adăuga în anul ce vine
noi şi îoi victorii celor obţinute pînă acum. tivişti. Cei care au v Pornind de Ia aceste rezulta Sint la noi multe dealuri pe
lncrzător în capacităţile sale creatoare, în nosc aşa dar bine vi % r.,i tovarăşi, te, mulţi dintre vorbitorii Ia care creşte doar o iarbă aspră
viitorii său însorit, mlndru de succesele obţi Consfătuire au arătat că se şi spini, terenuri nisipoase ’• pe
nute, poporul nostru, sub conducerea partidului, dariilor colec-tive şi q poate merge ' şi mai departe, care nu rodesc cereale şi culturi
va pîşi cu elan la înfăptuirea obiectivelor pla grăvit, pe bază de deoarece gospodăriile noastre au de cîmp. Insă toate acestea
baza a tot ce se \ , ţăranii, mai ştim că dacă tot ce le trebuie pentru a pu sint bune pentru viţă1 de vie şi
tea obţine recolte de 5.000 kg. pomi fructiferi. Să le cultivăm,
3» noastră s-a schimbat atît porumb boabe la hectar, in să le încununăm cu coroane în
? y^,nult, asta o datorăm parti- tr-un pămînt nejrigat. florite de meri şi peri, de caişi
şi vişini, să le încărcăm cu viţa
adevărat în comune r-!“ p p ui nostru, îndrumării lui în- Pentru aceasta/^-Ţ^ fiecare purtătoare de struguri dulci ca
nele lor, viaţa de a• ^ îelepte, căci grija lui de fiecare gospodărie sâ alegem "ioturile
cele mai bune, pe care să"'le
mii noastre. ceas e bunăstarea şi fericirea în cultivăm după cum ne învaţă
S-a văzut astfel va în toate tregului popor.
părţile ţării socialismul a în Avem un aliat phternic şi si
vins, că cea mai mare parte a gur, eroica noastră clasă mun
ţăranilor de astăzi sînt colecti citoare, clasă conducătoare, pe
vişti, că regiunile Dobrogea şi muncitorii din fabrici, din uzi
ne, din mine şi de pe şantiere.
Bucureşti, două dintre cele mai Statul pe care clasa muncitoa ştiinţa şi după metodele veri mierea. Să plantăm numai so
mari regiuni agricole din ţară, re, prin partidul său, îl cîrmu- ficate pe teren de fruntaşi. iuri bune pentru ca munca noa
ut de an sînt colectivizate în întregime, ieşte, ne ajută mereu cu ma Asemenea rezultate, care cre stră să fie din plin răsplătită.
iar în regiunile Banat şi Galaţi şini, cu credite, cu tot ce este ează colectiviştilor o viaţă tot Vom crea astfel pentru întrea
trecerea la colectivizare este necesar pentru a întări agricul mai îmbelşugată, înseamnă un ga populaţie bucuria plăcută pe
aproape încheiată. Dacă treci tura noastră socialistă. Indus
LA C, S. Hunedoara
astăzi pe ţarinile ţării de la un tria noastră fabrică tractoare şi mare îndemn pentru ţăranii care o dau fructele parfumate
La Hunedoara, la combinatul si capăt la altul, vezi deoparte şi maşini tot mai multe şi mai care au mai rămas Ia gospodă şi gustoase, izvor de sănătate
derurgic, focul nu se stinge nicio de alta numai lanuri mari, în bune. In uzinele ţării se fabri ria individuală, unde nu se pot şi bogăţie de seamă a ţării.
dată. De sus, de la cuptoarele ba tinse din zare în zare. Pretu că marile noastre ajutoare de obţine nici pe departe aseme
teriilor de cocs şi pînă In iierăs- tindeni vezi sate în care se ri nădejde. La orice muncă am nea ,recolte. De la sat la sat, Colectivişti, crescători
traiele lam inorului de 650 mm., încă dică grajdurile, saivanele, ma face pe tarlalele gospodăriilor oamenu află totul prin viu de anima! e din toate
din prima zi a Anului Nou, side- gaziile albe ale gospodăriilor colective, simţim cum ne iau
rurgiştii au început o nouă bătălie
cu planul, bătălia înfăptuirii cu suc colective şi case noi ca nişte asupra lor, din greul muncii, grai şi, trecînd pe drumurile ce gospodăriile colective,o*i
ces a sarcinilor celui de-al treilea tractoarele şi maşinile pe care taie cîmpurile, văd cu ochii deo
an al şesenalului. începuturi de aşezări orăşe muncitorii le-au făcut. sebirea dintre recoltele de pe Toţi ştim că de totdeauna re
fişiile răzleţe ale individuali giunile ţării noastre sint minu
LA SECŢIA I FURNALE neşti. Aici, in Consfătuire, in nume lor şi cele de pe ogoarele în nate pentru creşterea animale
Noi, colectiviştii, sî-ntem astăzi le întregii ţărănimi, noi am tinse ale colectivei. lor, pentru această plăcută în
Hărnicia furnaliştilor secţiei I-a mulţumit din suflet harnicei deletnicire, aducătoare de mari
furnale e bine cunoscută. A n de an o mare forţă. Însumăm laolaltă noastre clase muncitoare pentru De aceea, an cu an, mii şi venituri.
ei au dat patriei însemnate canti peste două milioane de familii grija şi dragostea pe care ne-o mii de familii de ţărani se
tăţi de fontă peste plan, au obţi şi stăpînim mai mult de 5 mi poartă. Cele 52.000 de tractoa unesp, Întemeiază gospodării Să folosim din plin acest dar
nut indici de utilizare tot mai ridi lioane hectare de pămînt. Repre re, 48.000 de semănători, peste colective şi se poate spune că’ aî naturii pentru a creşte cît
caţi. A vînd la bază o bogată expe zentăm aşa dar marea mulţime 23.000 de combine, ca şi toate azi apare vădit că colectiviza mai multe animale. Să le păs
rienţă şi folosind-o din plin, ei au a ţărănimii, nădejdea cea mare celelalte maşini agricole, de mii- rea totală se va înfăptui Înain trăm şi să le creştem îndeosebi
obţinut deja un frumos succes. In prima a agriculturii din ţara noastră, nile lor sînt alcătuite, cu trudă, te de 1965. pe cele din prăsilă proprie Să
zi a anului curent furnaliştii caic de chezăşia belşugului. dar cu voie bună. Şi îngrăşă- creăm neapărat în fiecare gos
servesc furnalele i şi 2 au reuşit mintele acelea, albe ca zăpa Ţărani întovărăşiţi podărie puternice ferme de vaci,
să prcducă peste plan 20 tone fontă. Ogoarele unite ne dau putin da, din care se trag recoltele crescătorii mari de porci şi să
bogate, tot în fabrici sînt fă căutăm a le înmulţi an de an.
Fruntaşe sînt echipele conduse de ţa să facem mai multe culturi,
¦jSpfridon Timofte şi Ioan Postola- să dăm pămîntului mai multe Să sporim mereu numărul de
che, de Ia încărcare şi Ioan Bîldea
şi Ilie Mîtcă de la evacuare. Ulti întrebuinţări, să-l folosim mai
mii <joi au aplicat cu succes iniţia chibzuit, să-l lucrăm cu maşini,
tiva de a da la fiecare descărcare in cea mai mare parte şi în
i cel puţin 1,5 tone fontă peste plan.
Se toarnă prima şarjă a anului 11)32 la O.S.M. nr. 2 din muncile cele mai grele, după cute, prin munca şi priceperea şi cu gospodării oi cu lină fină şi semiîină şi să
IN PRIMELE 32 DE O R E : C. s. Hunedoara. toate regulile agrotehnice, în lor. le îngrijim astfel incit să avem
450 TONE LAAAINATE aşa fel incit ele la un an la individiiaio, cit ma} multă lină de la fiecare
nuiau modernele agregate. Bătălia duse de inginerii Alexandru Pctcrli altul să avem recolte tot mai Muncitorii, inginerii şi tehni oaie. Cum nu există curte de ţă
PESTE PLAN cu cifrele de pjan a început din şi Alexandru Sosma. mari şi să creştem tot mai mul cienii din fabricile şi uzinele Veniţi cu toată încrederea ală ran fără păsări, să nu existe in
primele ore. Şi în senm. de victo te animale. noastre sint hotăriţi să ne spri tur} de noi, de marea mulţime jurul oraşelor şi centrelor mun
Pe rolele lam inorului de 650 uim.; rie pentru laminatorl, în cartea de Din aceste schimburi au muncit jine şi mai puternic în viitor, a ţărănimii, de ţărănimea colec citoreşti gospodărie colectivă fă
al G. S. Hunedoara barele de me cu mult entuziasm laminatorii Eu Mulţi dintre cei care au vor să ne dea alte zeci de mii de tivistă. Muncind toţi laolaltă în ră crescătorie de păsări din cele
tal înroşit au continuat să lunece producţie a fost înscrisă prima de gen Oniga şi Ioan Maier, mane- bit la Consfătuire, preşedinţi, tractoare şi maşini agricole tot gospodării colective, pe tot în mai bune rase. Să hrănim şi să
şi în noaptea de revelion. Oamenii păşire de plan în prim a zi de vranţii Gonstantin Ştefan şi Con
din schimbul condus" de Inginerul muncă din noul an.: 300 tone la stantin Gristea, maiştrii Adrian Fii- brigadieri sau ţărani colecti mai bune şi mai bune, să ne tinsul ţării, vom făuri bunăsta Îngrijim bine animalele şi pă
minate. Iop şi Nicoîae M ărunţeii!
comunist Alexandru Peterfi au ţi vişti, au arătat cu îndreptăţită trimită tot mai multe îngrăşă rea şi fericirea pentru toţi, pen sările. Ştim doar foarte bine din-
(Sine a contribuit m al mult- Ia Succese de seamă au fost obţi mîndrie cum in gospodăriile lor minte şi alte produse chimice tru noi şi familiile noastre. Să tr-o experienţă de sute de ani,
nut să înscrie pe graficul întrecerii obţinerea acestui succes' ? întregul nute şi în cursul zilei de ieri. In colective au obţinut două şi trei necesare agriculturii. pară în soarele lunii iunie, cînd din moşi-strămoşi, că numai ast
colectiv. Pentru că întregul colectiv primul schimb planul a tost depăşit mii de kg. grîu la hectar, trei se coace griul, ţara toată poleită fel putem obţine o producţie
( g i prim mare succes al anului care s-a pregătit pentru nivelul de .pro cu 150 tone laminate. A şa dar în mii, patru mii şi unii chiar opt Le mulţumim încă o dată, lor, în aur. mare de lapte, dc carne, de lină.
ducţie al acestui an. D acă ar fi să primele 32 de ore din noul an, la- mii de kg. porumb boabe la hec Partidului Muncitoresc Romin de ouă.
a început chiar atunci cînd ei mî- minatorii de la lam inorul de 650 tar. Tovarăşii din Dobrogea au şi guvernului, pentru marele Am suferit împreună în robie
evidenţiem totuşi pe cei care au mm. al 0. S. Hunedoara au pro arătat cum, după trei ani de la ajutor pe care ni-l dau. la moşieri. Să ne bucurăm azi încredinţaţi, aşadar, ace'’
dus peste planul de producţie 450 terminarea colectivizării, pro tot Împreună de belşug şi feri muncă celor mal price1'
produs m ai mult, atunci ar trebui tone laminate. ducţia de cereale este de două Pe lingă maşinile ce ne stau cire. Vă chemăm cu inima des harnici colectivişti, r
ori mai mare ca înainte. Noi la dispoziţie, noi, colectiviştii, chisă, fraţi ai noştri. Sărbătoa prin firea lor iubeş
neapărat amintite schimburile con ştim cu toţii că aşa este pre mai primim şi ajutorul ingine rea intrării voastre în colectivă şi păsările. In g r r ’
tutindeni unde ţăranii au în rilor, tehnicienilor şi specialiş va fi cununia cu belşugul. ide hrana î r "
temeiat gospodării colective. tilor în agricultură1, care ne în pentru +
drumă zi cu zi pentru ca să Tovarăşi, ţi-le
Şi ?ai ştim1 cu toţii, şi noi împlinim toate muncile în cele
şi voi, că o dată cu acest bel- mai bune condiţii şi după toate Viaţa din ce în ce ifiai îndes sir
regulile ştiinţei. tulată pe care o duc colectivii?
tli, o viaţă oum nloi r*-a vise